3,030 matches
-
Asta înseamnă că a întrezărit o soluție. Ar fi ceva, spune el gânditor. Vămile... Nu dijmuiesc după lege... Fură... Iau șpagă... Da-da! Fură!se mânie Ștefan. Ai văzut ce căsoaie și-au ridicat?! În vreme de zurbă, inimoșii mușcă țărâna și tâlharii întorc miliardele cu lopata! Vistiernice! poruncește el brusc. Mâine! În zori! Încaleci! Scormonești vămile! La sânge! După lege! Vameșii s-au spurcat la șpagă! Se fură grânele! Se fură peștele! Și pădurile se fură! Să fie dovedită hoția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cumsecade, îl căinează Isaia cu jale în glas. Nu! Nu poți să-i faci una ca aiasta, intervine Alexa înfiorat. Ne pedepsește Dumnezău... N-ați aflat?! bocește Isaia, perfid, îndurerat. Sărmanul boier Alexa... I-a și înmugurit salcia. Fie-i țărâna ușoară, își face el cruce, cu smerenie. Ar trebui să-mi săruți mâinile! le spune apoi brusc pe un ton sever. Nici nu se va lumina de ziuă și Cârpă aista va fi la picioarele lui Vodă: "Iertare Măria ta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Domnului", iar stolnicul Alexa se grijește de "trupul Domnului"! Un bobuleț, o fărâmiță cât o buburuză aruncată în cupa cu Cotnar... Simplu! Au un prăfuleț topit într-un gustos borșâșor de pește mult plăcut Măriei sale... Adio, Măria ta! Fie-ți țărâna ușoară... În Iad, cu tine, "Ștefan al Cincilea cel Mare"! De ce tocmai eu?!?! protestează vehement Negrilă, speriat de moarte. Așa-așa! îi ține isonul Alexa, nu mai puțin înspăimântat. De ce tocmai noi?!... Eu... eu nu-s decât dregător de-al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
are nevoie... Ștefan, amintindu-și de băiețandrul acela neînfricat și neînvins, îi zâmbește și se împiedică în cârpele ce-i atârnau la picior. Crezi că de dragul "Creștinătății", al osanalelor mi-am pârjolit țara și atâta cruce de voinici au mușcat țărâna? Am avut eu alte gânduri pentru țară... Cât despre glorie, osanale, lauri... Aleluia!... De când am ajuns domn, m-am lecuit de aieste năluciri deșarte. Nevoile, durerile țării, munca m-au făcut să înțeleg că nu pentru mine nu gloria, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu o singură dată exact în aceleași fel. Cu aplauze puternice, prelungite. Poate și cu urale. Cu mare entuziasm și bucurie pentru că „morți sunt cei muriți”, pentru că, după moarte, ne prefacem în praf și pulbere, în oale și ulcele, în țărână, pentru că după moarte din noi nu mai rămâne nimic. Grozav motiv de bucurie, strașnic prilej de entuziasm, oportune aplauze! Într-adevăr, când să merite mai mult să izbucnești în urale dacă nu atunci când afli că - nimic nu mai e de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Și pe frunte I-o tocmesc, Peste obraz îl lovesc Și tare îl batjocoresc. Iisus Crucea o ducea Și, de slab, se-mpiedica, Se-mpiedica-n veșmânt Și cade jos la pământ. Față Lui, de Sânge plină, Se proptează în țărâna Iar peste El Crucea grea La pământ îl apasă. Vezi, creștine, ce-ai lucrat Când porunca ai călcat? Câte chinuri, câtă jale Pentru păcatele tale? Și ostașii îl sculau Și cu biciul îl loveau. Stă Măicuța și privește, Inima i
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
de frig. L-am invitat în școală și după puțin timp am pornit la capelă, eu fiind pe post de dascăl. Slujba-slujbă dar mărită la cererea familiei cu lecturi din evanghelie. Până s-a terminat de citit și pomana de țărână amurgise, vântul trimetea rafale care se rupeau în tremurătura sărmanului preot. Ardea. Unde să mai plece? L-am culcat la mine și toată noaptea l-am frecționat, i-am dat aspirină și chinină uscând la foc mare numeroase schimburi de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
normale și vă invit să veniți să dormiți împreună cu elevii. Sunteți curați? N-aveți paraziți? N-aveam.Aveam doar lacrimi în ochi. Pentru suflet bun dar și pentru familia Uzunov care, sigur, nu era străină de această vizită. Fie-le țărâna ușoară. Doamna Tamara s-a prăpădit de tânără, de-abia i se căsătorise singurul copil pe care-l avea, iar ea n-a apucat să ajungă bunică. De ce mor oare oamenii atât de oameni înainte de a le veni timpul? De
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de albaneji. Se servea cu o jumătate de porție, numai bine pentru punga mea. Jumătatea însă creștea în farfurie cu suplimentul de bunătate al bucătăresei. De cele mai multe ori eram însă invitat la masă de doamna Uzunov, fie-i țărâna ușoară și amintirea veșnică. Avea o fetiță, Milăcica, de câțiva anișori. In sfârșit, sosirea la revizorat a directorului școlii din Galilești, Iancu Antoniu, mi-a deschis din nou drumul spre școală. Dar nu a trecut decât o lună și iată
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
fostului meu profesor de școală elementară, domnul Petru Rezuș, nu pot fi altcumva decât sentimentale. Și nostalgice: întrucât, ajuns la o anumită vîrstă, mă întorc, cu ochii memoriei, la luminișul copilăriei - un tărîm bîntuit de oameni ajunși de mult în țărînă și împănat cu întîmplări al căror înțeles, de cele mai multe ori, nu le-am priceput decît mult mai tîrziu. Acei oameni și acele întîmplări îmi revin acum în minte - de parcă ar fi fost ieri - citind amintirile domnului Rezuș despre satul meu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fostului meu profesor de școală elementară, domnul Petru Rezuș, nu pot fi altcumva decât sentimentale. Și nostalgice: întrucât, ajuns la o anumită vîrstă, mă întorc, cu ochii memoriei, la luminișul copilăriei - un tărîm bîntuit de oameni ajunși de mult în țărînă și împănat cu întîmplări al căror înțeles, de cele mai multe ori, nu le-am priceput decît mult mai tîrziu. Acei oameni și acele întîmplări îmi revin acum în minte - de parcă ar fi fost ieri - citind amintirile domnului Rezuș despre satul meu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
patul de spital. Pasărea cu clonț de rubin S-a răzbunat, iat-o, s-a răzbunat, Nu mai pot s-o mângâi M-a strivit Pasărea cu clonț de rubin. Iar mâine Puii păsării cu clonț de rubin, Ciugulind prin țărână, Vor găsi poate Urmele poetului Nicolae Labiș Care va rămâne o amintire frumoasă...” Oarecum uimit, la Fălticeni, profesorul Aurel Stino a fost primul care a descoperit că, în limba lui Victor Hugo, numele poetului înseamnă „căprioară”. Întradevăr, așa cum va remarca
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de marii ctitori și adăugători ai bisericii drept măritoare din Bucovina. Cade-se deci să ne plecăm cu creștinească resemnare în fața rămășițelor sale pământene și să rugăm pe Dumnezeul părinților noștri să-l primească în ceata celor drepți. Fie-i țărâna ușoară și amintirea veșnică!”. De cealaltă parte, patriarhul îi alină pe „jalnicii ascultători”: „nu mi-aș fi putut închipui vr’odată, că - într-un timp relativ atât de scurt de abia 10 ani - să am eu dureroasa îndatorire de-a
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
dacă domnul președinte ar avea timp... SPP-iștii ar ocupa toți boscheții din jurul blocului, s-ar mai igieniza și zona... februarie 2004 Cine sînt EI? Cîștigătorii, stăpînii țării, stăpînii sportului, găurile de la cercurile olimpice. Aerul din minge, apa din bazin. Țărîna pe care o călcăm și văzduhul pe care-l respirăm. Nu numai patria se pregătește de alegeri, ci și mișcarea olimpică. Țiriac e un fel de Iliescu la sfîrșit de mai multe mandate, minus Corina Crețu, minus „măi dragă“, plus
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Ceapa, totodată, Cum e din natură foarte veninată, Se-mbrăcă îndată, iute, cu mânie, Douăsprece haine puse de dimie, Și cămăși atâtea albe, subțirele, Îmbrăcând binișul roșu peste ele, Pieptenă și barba-și albă și bătrână, Scuturînd-o bine de pământ, țărână. Metoda fundamentală este aglomerarea de sentințe, grămădirea aproape monstruoasă de aforisme pe o idee inițială și printr-o asociație foarte largă, alinierea lor după un program ritmic, totdeauna cu efect burlesc: Aideți să vorbim degeabă Că tot n-avem nici o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Grivei se ține după copil, poetul satului contemplă într-o dulce mâhnire nucul casei paterne: De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au stătut La sfaturi cu părinții mei - Și frunza ce-o călcară ei Țărână s-a făcut! Marile disperări sunt absente și poetul, departe de a ocoli lumea, gustă melancolia la hora duminicală: M-am dus și eu. La vesela serbare Priveam așa pierdut, și-ntîia oară În sufletu-mi simții cum se strecoară Fiorul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mărturisește cauza, teatral, și-l pălmuiește, spre a-l sili să se bată în duel, voind instinctiv să-și refacă prin bravadă prestigiul pe care-l crede compromis prin reaua înfățișare vestimentară. Același tânăr se așează pe pământ și ia țărână în mână cu sentimentul mândru al unei profunde filozofii panteistice, salvează un șoarece de la înec, se roagă în biserică, plânge fără sens, se admiră, se uimește de prezența unui lac, încearcă, sub latura estetică, a descoperi "un demon nou". Războiul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
două ori săgeata și-a-înarmat-o, / Pe tine străpungîndu-te, inima mea străpuns-o-a". The revenge / Răzbunarea - "cuptorul înalt al dorinței"*; "[iubirea -] depozit de necazuri; Nu-i decît nebunie"; "omul, așa cum spune orice înțelept cu barbă, / Nu-i decît o bucată de țărînă / A cărei umezeală mistică, pierdută cu îmbătrînirea, / Se face praf și pulbere". [*the furnace of desire: vezi numeroasele referiri în opera lui Blake la "furnale"/"cuptoare înalte".] "Iubirea-i plăcere, solidă, aieve, Nimic fantezist, nimic ideal, Ea e fericirea omenescului
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne, cu veacuri fără șoave Țărâna înroșit-am cu a sângelui pojar. Ca un luntraș pe ape, descopeream catarguri Lumini tulburătoare, a sfinților martiri Cu oase fărămate, cu trupul prins în ștreanguri De-ntunecate minți și negre clevetiri. Mi-i sufletul un templu cu răstigniri ascunse
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
va deveni un bumerang de mari decepții pentru ei. Durerile noastre vor fi abia atunci înțelese, iar glasul sângelui pătimirilor noastre va striga de acolo, din adâncul pământului: „Nu împiedicați învierea neamului nostru creștin. Vor trece ani și veacuri peste țărâna trupurilor noastre și glasul sângelui nostru nu se va stinge nicicând!” LANȚURI ȘI CĂTUȘE „Păgâne minți bolnave, în lanț m-au ferecat Cu grele temniți drumul mi l-au însângerat Da-nsuflețindu-l aprig, cu al morților trecut L-am
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
răul din noi înșine. Sângele nostru nu poate fi uitat, mormintele noastre, mii, nu pot fi acoperite cu minciuni și fărădelegi. Au încercat acest lucru demenții sanguinari Carol al II-lea și tiranul Ion Antonescu. Carol al II-lea este țărână otrăvită, iar I. Antonescu, cenușă necunoscută. Domnilor de azi, încetați și puneți capăt acestui spectacol anarhic. Respectați legea și legalitatea. Legionarii sunt nemuritori. Azi se urmărește trecerea pe nesimțite a pământului, industriei și a proprietății de stat, sol și subsol
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
voastre din temnițe și munți, Plutind ca o mireasmă din cer până la noi, Ne-mbărbătează pieptul, ne mângâie pe frunți, Și dorurile sfinte le împlinesc prin voi. (Autorul) Sufletele lor au plecat la Cer, lăsând aici, pe pământ, trupurile lor, țărână sfântă. În inimile celor rămași, amintirea lor aduce o stare tulburătoare, de neliniște. Ei sunt prezenți, dar și lipsa lor o simțim la tot pasul, în toate încercările de adânci genune, căci au lăsat aici, pe câmpul de luptă, un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume, Mi-ați rămas doar teferi Vă simt tot mai aproape În nopțile de trudă Prin hățișul zilei, Cea de lacrimi udă. Sărut țărâna sfântă, Fruntea voastră lină Ca o diademă, Arde de lumină. Obosit de toate, Câte-au fost să fie, Aștept săvârșirea Ceasului ce-nvie. Întristarea piară Plânsul din răscruce Legene frăția Și vecia dulce. (autorul, vol. Cine, pag. 66) Sub steagul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte și adânci ca pe o tămâie, balsam reînviat „ascuns în umbrele tăcerii”. Groapa comună de la Jilava unde sângele și țărâna Căpitanului s-au amestecat cu sângele și țărâna Nicadorilor și Decemvirilor, ea se va amesteca pururi cu sângele și țărâna tuturor legionarilor căzuți în tortura anchetelor, în luptele din munți, în temnițe și oriunde pe câmpul de luptă, fundament peste
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lin itinerariul drumului său, iar eu sorbeam suflarea respirației mele cu zvâcniri scurte și adânci ca pe o tămâie, balsam reînviat „ascuns în umbrele tăcerii”. Groapa comună de la Jilava unde sângele și țărâna Căpitanului s-au amestecat cu sângele și țărâna Nicadorilor și Decemvirilor, ea se va amesteca pururi cu sângele și țărâna tuturor legionarilor căzuți în tortura anchetelor, în luptele din munți, în temnițe și oriunde pe câmpul de luptă, fundament peste veacuri care va zădărnici toate ingerințele vrăjmașilor Crucii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]