8,709 matches
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Haiku > HAIKU JAPONIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 814 din 24 martie 2013 Toate Articolele Autorului Fiecare urmă pe nisipul țărmului îndepărtează Masaoka Shiki (trad. Costel Zăgan) .......................................................... * Cum trece timpul monotonele clipe-s izvor de lacrimi Kobayashi Issa (trad. Costel Zăgan) ................................................................... * Barca și râul de inerția zilei uneori răspund Masaoka Shiki (trad. Costel Zăgan) Referință Bibliografică: HAIKU JAPONIA / Costel Zăgan : Confluențe
HAIKU JAPONIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345379_a_346708]
-
printre stele, abia suflu-n lumânare; sunt prea bătrân să urc spre ele și-apoi, chiar, ce rost mai are?! îți păsa ție că mă doare? că ai și tu multe nevoi; ca niște păsări călătoare, ne-om îndrepta spre țărmuri noi. în urma noastră vor rămâne doar cuiburi goale și pustii; prin umbre triste și bătrâne vom bântui două stafii... Referință Bibliografică: Să nu mă cauți printre stele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 820, Anul III, 30 martie
SĂ NU MĂ CAUŢI PRINTRE STELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345478_a_346807]
-
colț sub tălpile tale, adună-le și înfășoară-le singurătatea într-un vals. Evalsul tău, femeie, astăzi vei împlini iubirea poeților, vei îmbogăți pânzele pictorilor și vei face drum de stele printre nori. Albastrul marii să-ți legene visele spre țărmul dragostei, doar tu știi să-i stăpânești culorile și să le înrămezi pe fotografia inimii tale. La mulți ani, femeie! Referință Bibliografică: La mulți ani, femeie! / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 797, Anul III, 07 martie 2013
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345530_a_346859]
-
plajă au văzut mai multe bărci ancorate în apropiere. Nu știau care este cea a lui Ștefan. Lângă digul de beton ce ducea spre larg, era legată o barcă care folosea pentru transportul pasagerilor spre ambarcațiunile ancorate mai departe de țărm. Se gândeau cu teamă la momentul când vor trebui să coboare în ea ca să ajungă la barca lui Ștefan, văzând cât de mică este aceasta și fără de motor. Nu știau că Ștefan avea propria lui bărcuță cu motor care le
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
se simțiră mai în siguranță, aceasta fiind un adevărat vaporaș, nu o simplă bărcuță cum își imaginau ele. Ștefan era proprietarul unei ambarcațiuni modeste față de altele ancorate provizoriu aici la Neptun sau în portul turistic Mangalia, unde erau legate la țărm bărci și yahturi de sute de mii sau chiar de milioane de euro. El avea o barcă de tipul Prestige 605 destul de confortabilă și utilă pentru nevoile sale. Odată instalate pe vaporaș, în primul rând și-au manifestat dorința de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376780_a_378109]
-
fetei. Este adevărat că eram cu șapte ani mai tânără și la o femeie acest lucru contează foarte mult. M-am îndrăgostit de el de cum l-am văzut. Nici Laurențiu nu a rămas indiferent. Eram într-o dulce rătăcire pe țărmul fanteziei la care a participat și el. Perioada de început a fost cea mai frumoasă din cei șapte ani petrecuți împreună. Pe parcurs am cunoscut-o și pe Dalia. Era o copilă la fel de drăgălașă ca și acum, numai că atunci
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376781_a_378110]
-
era sigură că a sosit momentul să-și desferece larg sufletul ca s-o primească. Deschise cartea la pagina unde poeta, martoră la freamătul mării, admira cum pescărușii pluteau deasupra valurilor în zborul lor neliniștit. Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
să-și desferece larg sufletul ca s-o primească. Deschise cartea la pagina unde poeta, martoră la freamătul mării, admira cum pescărușii pluteau deasupra valurilor în zborul lor neliniștit. Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Sărută marea-n dans sălbatic țărmul Cu spuma-i albă-n sidefiu de perle Iar falduri de albastru-și sapă drumul Spre-abis, în murmur de iubiri eterne. Se scutur' pescăruși deasupra-i, tandri, Cu-aripi de îngeri însetați de zări, Plutind ușor, c-un gest de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
de cer. Eu tac, din larg o dulce briz-adie Și amurgește-n freamătul din valuri Vrăjită, marea-ngân-o simfonie A dragostei ce-a-ncremenit pe maluri. Dar Dalia nu dorea ca dragostea ce-i bătea la poarta inimii, să încremenească la țărmul Mării Negre, în țipăt de disperare al pescărușilor purtați de vânturile tăioase, abătute peste întinderea de apă, uneori albastră, alteori întunecată, trezindu-ți în suflet clipe de melancolie, sau de spaimă, că nava ta imaginară, nu va mai atinge malul. La
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
al pescărușilor purtați de vânturile tăioase, abătute peste întinderea de apă, uneori albastră, alteori întunecată, trezindu-ți în suflet clipe de melancolie, sau de spaimă, că nava ta imaginară, nu va mai atinge malul. La poarta inimii sale, aflată pe țărmul năpustit de valurile neliniștite ale iubirii, așteptau pe aripi de îngeri cum bine spunea poeta, chemările dragostei încă necunoscută. Aștepta să-i aducă acel freamăt ale brizei din zorile senine de revărsat de ziuă, când luna pornește liniștită la culcare
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
aveau aceeași dorință. De a fi la bordul ambarcațiunii. S-au oprit la malul marii. Era întuneric, iar marea era luminată doar de razele lunii. Vântul adia ușor, luna-și etala diamantele în mare, unduindu-se în valurile care dantelau țărmul cu sărutul lor posesiv. Ștefan îmbrățișă fata de după umeri. Dalia zâmbi. Se desprinse din îmbrățișarea lui, se descălță și se îndreptă în fugă spre mare cu sandalele în mână. Ștefan o urmărea din priviri și nu-și dezlipea ochii de la
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea luna peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde răsună cu zorii duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos Referință Bibliografică: Ametist lucid declamând / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376974_a_378303]
-
Toate Articolele Autorului Au murit caii, nechează călării Fiori de mătase trec prin șira spinării Se revarsă noaptea peste urbe Statuile plâng pe străzile curbe Pe care se plimbă ușor resemnate Figurile triste cu șeile-n spate Privind melancolic spre țărmul mării Cu fața prelungă ca semnu-ntrebării; De-a lungul plajei luminate și lise Suspină pierdute și moartele vise De unde cu zorii răsună duios, Un cânt de sirenă nespus de frumos. Referință Bibliografică: Ametist lucid declamând / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
AMETIST LUCID DECLAMÂND de ION UNTARU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376991_a_378320]
-
o statornică locuire de suflet. Plutești neatins, imponderal, nepământean, ricoșând brusc de cealaltă parte a văzduhului, tras de braț de vreo înălțare? Piciorul alunecă, mâna se mișcă spintecând neatârnarea. Ridici fruntea, te menții la suprafață cu ochii larg deschiși către țărmul odihnei. Și privirea se menține peste valuri, peste zare, dincolo de cutremure, acolo unde îți alegi sensul, până la capătul experienței. (15 oct.2016) Referință Bibliografică: Supraviețuitorul / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2115, Anul VI, 15 octombrie 2016. Drepturi
SUPRAVIEȚUITORUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377018_a_378347]
-
Acasa > Poeme > Devotament > EȘUAȚI ÎN PARADIS Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Am eșuat, în visul meu albastru, În paradis, sub palmieri târzii Și zări îndepărtate de-alabastru, Cu țărmuri nisipoase și pustii. Mă-mbrățișai uimit, ca pe-o minune De dincolo de timp, de undeva, Și, dezvelindu-ne de rațiune, Ai fost subit al meu, am fost a ta. Ne-am mângâiat, ca două emisfere, Pe un Ecuator imaginar, Ne-
EȘUAȚI ÎN PARADIS de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377839_a_379168]
-
să alipească de suflet cântecul sufletului! Cultura sătească formată pe parcursul anilor, veacurilor și mileniilor, devenise în sine un imperiu colonial binefăcător al românilor, de sus, din Bucovina, până la hotarul slav de sub Dunăre, de la Nistru, la Tisa, de la crestele munților, la țărmul mării. Mai târziu, din nenorocire, avea să înceapă a se destrăma acest imperiu spiritual, cucerit din toate direcțiile, se știe, întâi și întâi de către forțele eruptive din interior, ale tristei plăceri de artefact și pastișă. Abia acum începe să se
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
așa era soarta, Fără tine nici eu n-aș fi fost. *** Pe sub luna veche , pe sub luna nouă, Urechelnița străbate, ca un șarpe boa, Flori prea flămânzite, mimoze-femei, Mimează, plăpânde, suflete de lei, Doboară copacii, unii viermănoși, Pinul mândru crește pe țărmul leton, Europa poartă patru mâini pe umeri, Unele cu sânge, altele de îngeri, Are guler alb el, dirijorul care S-a spălat mai bine, bagheta subțire, Din os de copilă, mândră Europă, Rune fără sens, vine Papa, iartă, Îl cheamă
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
Purta pe cap cunună de pace nesfârșită Și-n jurul ei mulțimea o adora uimită Iar glasul ei...o...glasul era o adiere Ce revărsa în inimi speranță și putere... Dar astăzi unde-i oare? Pe unde rătăcește? Pe care țărm pustiu trecutul și-l jelește? O caut cu-atâta dor...spre depărtări o strig Dar ea mai rătăcește prin noapte și prin frig... Sunt zile când o clipă îmi pare c-o zăresc -Nălucă ce se pierde în omul cel
UNDE-I OARE DRAGOSTEA? de MARIA LUCA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377886_a_379215]
-
spre bolți senine, Iertarea este singurul suport! NEMURIRE Albe destine îmi croiesc prin mare Adorm pe stânca unui dor tardiv, Acum că timpul suie către soare Același cânt mă ține iar captiv. A mai apus o stea între speranțe, Adoarme țărmul mării legănând; Ascult în temeri fine rezonanțe, Amurgul mă cuprinde fremătând. Am să mai caut încă nemurirea- Aprinsă-n vise care curg și dor, Alintul ce îmi curmă amăgirea Adie-n preacuratul meu amor. Astăzi mă doare numai fericirea, Am
POEMELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377922_a_379251]
-
fiecare fisură. Orice imprudență sau fisură putea destrăma truda mea anevoioasă și plină de iubire nesfârșită. Totdeauna cineva te urmărește din umbră. Nu puteam să risc, nu puteam să pierd... Ne-am întâlnit într-un timp când soarele scălda alte țărmuri, alte trupuri... Noi mai primeam câteva raze (aruncate, parcă, c-o mână străină), atât cât sufletul să nu se stingă definitiv. Eu știam asta, simțeam povara orelor, tic-tac-ul care mă avertiza că urmează un drum interzis. Eu știam! Poate și
DINCOLO DE PRAG, EA… de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377935_a_379264]
-
03 martie 2017 Toate Articolele Autorului GÂNDURILE Gândurile întunecă mereu privirea Scormonitoare-s și îmi știu menirea Într-un război suntem ..eu și ele.. Pătrund în suflet și-n minte ... adânc Și ciucuri lungi ...în van strângând... Cum sângerez la țărm de gând.. Ca și-o corabie naufragiind... Împotmolită în nisip..din grind.. Costelive clipe se pierd în întunericul... Grizonat de parcă-s umbre în himeric Perfide pânze de păianjen țesute-n timp Stau spânzurate pe-un tavan rânjind Figuri geometrice-n
GÂNDURILE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378013_a_379342]
-
Fine Arts - leaf headline on autumn’s easel *** dad în the army - mother sets the handloom weaving the time *** cercuri pereche - stropi de ploaie dansând step pe luciul apei *** indiscreție- în miez de noapte luna printre pomii goi *** valuri spre țărm - tot mai mult luna plină de scoici goale *** plasă de năvod - soare adus la lumină-n urechea mării *** moment de răgaz - ascultând în tăcere povestea mării 2015-2016 *** circles pair - rain drops dancing step on the water’s shiny surface *** indiscretion
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378064_a_379393]
-
SUB O BUCATĂ DE CER (TANKA) Stelele clipesc dăruind lumii-n noapte calde-mbrățișări - nici început nici sfârșit simplă eternitate *** Râuri se retrag printre copaci solitari-n sunetul lirei - cu sclipire în priviri mă-mbăiez în asfințit *** De dimineață pe țărmuri depărtate castel de nisip - doar casă părinteasca se scalda în lumina *** Stând de veghe sub o bucată de cer trezesc tăcerea - mă eliberez de frici și-arunc vorbele în vânt UNDER A PIECE OF SKY (TANKA) The stars twinkle giving
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378064_a_379393]
-
De acolo, de fapt, se auzea o hărmălaie de nedescris. Îmi amintesc că printre morți nu-l văzusem pe Thomson, ceea ce îmi întărește convingerea că trăiește și că ne vom revedea într-o zi. „Princess” înaintează de-a lungul unui țărm stâncos, cu cactuși, cocotieri și copaci Divi-Divi, aceștia din urmă cu forme dintre cele mai ciudate. Printre formațiunile de rocă vulcanică se văd cavități de-a dreptul spectaculoase, sculptate de apă, mai mici sau mai mari, iar unele de-a
DRUMUL APELOR, 27 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376324_a_377653]
-
Dan , publicat în Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015. De ce ne place marea!? Fiindcă seamănă cu o inimă de om! E nesfârșită și se unește cu cerul la fel de albastru. Pe nisipul ei se desenează o inimă de om. La țărmul ei castele de nisip construite se dărâmă precum iluziile frumoase pe care le vezi pierdute printre lacrimi acolo pe nesfârșitul mării fie în amurg fie la răsărit. Adormi cu zgomotul talazurilor mării chiar dacă te gândești la iubită, totul e zbucium
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]