9,323 matches
-
cuplului heterosexual, ceea ce deja este mult, și este drept. Însă trebuie să vedem cum se întâmplă lucrul acesta la modul concret. Deocamdată, el depinde de hedonismul consumist (pentru a folosi cuvinte de-acum „sincere”, mai mult decât sigle), fapt ce accentuează până la limita extremă momentul social al coitului. În plus, impune obligația acestuia: cel care nu are pereche nu este un om modern, la fel ca și cel care nu bea Petrus sau Cynar. Apoi, impune o precocitate ce provoacă nevroze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
probabilitatea de a obține acel post în organizație (Miner, 1992). Antrenarea este considerată a fi un proces de formare-adaptare, o derulare de proceduri formale menite să faciliteze achiziția de comportamente care să contribuie la atingerea obiectivelor organizației (Muchinsky, 1989). Se accentuează astfel elementele definitorii ale antrenării: este un proces provocat și sistematic, condiționat de contextul organizațional, suportat financiar de organizație, pentru atingerea unor scopuri definite de către organizație. Un program de antrenare a competențelor manageriale este în fapt un produs al procesului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
mare între mediul organizațional actual și contextul cerut de manifestarea acelor competențe. Totuși, fenomenele de încapsulare par să apară mai frecvent în contextul existenței unei disparități între prescripțiile de rol actuale și cele propuse în training. Se observă că trainingul accentuează discordanța dintre cele două seturi de prescripții de rol, disonanța rezultată este greu tolerată, iar managerii soluționează această dilemă prin acceptarea noilor valori, dar prin aplicarea lor doar în condiții de training. Conflictele de rol - au același mecanism de producere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de autoritate și de putere sau bazat uneori pe o carismă abuzivă, ci un lider „de inimă” care respectă mai mult oamenii și demnitatea lor, emoțiile lor, chiar pe cele iraționale (ceea ce presupune, după noi, dezvoltarea sectorului limbic). Deși autoarea accentuează o serie de trăsături menite a individualiza managerul intuitiv, ea nu uită să precizeze că acestea trebuie corelate cu capacitățile profesionale și cu rațiunea, managerul intuitiv tinzând spre echilibrarea lor. „Acest personaj”, scrie ea, „încă rar, eliberează intuiția ascunsă în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
dintre cazuri. O mai mare aglomerare a tipurilor extrovertite în organizație înseamnă o centrare mai puternică pe spijinul/suportul pentru membri. Judecata bazată pe gândire asigură desfășurarea în bune condiții a activităților, echilibru emoțional, bună organizare și coordonare, iar senzorialitatea accentuează pragmatismul atât de necesar în domeniul militar. Ținând cont de cele prezentate, putem afirma că tipurile cel mai frecvent întâlnite la subiecții cu funcții militare se constituie în pattern-uri de personalitate. De aceea, am analizat corelația acestor dimensiuni cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Divergența inițială apărută a fost prilejuită, pe de o parte, de faptul că unii dintre aceștia cercetau strict aspectul temporal, alții contrapunându-l pe cel situațional; pe de altă, parte unii considerau stabilitatea trăsăturilor ca atribut imanent, localizabil intraindividual, pe când alții accentuau manifestarea interdependentă, contextuală și deci o localizare externă. În ce privește unicitatea, unii autori au vizat surprinderea unei identități de expresie absolute de la un moment de timp la altul, alții au vizat o identitate mai degrabă relativă, sesizabilă în acele „note de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
înțelegem că reziliența acestui paradox a fost prilejuită pe de o parte de tendința de creditare exclusivistă a unor modele teoretice referențiale conflictuale. Astfel, în demersurile descriptiv-explicative s-a ajuns la două poziții extreme, reprezentate de modelul clasic dispozițional (acesta accentuând în mod exclusiv rolul trăsăturilor ca variabile latente ale personalității în determinarea consistenței comportamentale) și modelul situaționist (acesta creditând în mod exclusiv rolul factorilor externi, situaționali în determinarea comportamentului). Pe de altă parte, nespecificarea exactă, în cadrul acestor dispute, a formei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
exclusiv rolul factorilor externi, situaționali în determinarea comportamentului). Pe de altă parte, nespecificarea exactă, în cadrul acestor dispute, a formei de consistență supusă analizei, a condus de cele mai multe ori la un adevărat „dialog al surzilor” între specialiștii domeniului, fapt care a accentuat situația de criză. Cercetările recente (Shoda, Mischel & Wright, 1994; Shoda, 1999; Shoda & Mischel, 2000) au adus o serie de amendamente severe, atât de ordin conceptual, cât și de ordin metodologic, în baza cărora, după aproape 30 de ani, se poate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
din ce în ce mai apropiate, ale globalizării. Vlad Mureșan apreciază că, din punct de vedere religios, globalizarea aprofundează discontinuitatea spirituală a modernității, responsabilă de tranziția de la o viziune teocentrică asupra vieții la una antropocentrică, tradusă într-un fenomen de masă. Această tendință se accentuează sub impactul globalizării în mai multe feluri: planetarizându-i extensiunea, prin eroziunea marilor religii pe care le relativizează confruntându-le între ele pe marea scenă a planetei, chiar diluându-le identitatea prin exigența unui „ecumenism dirijat” a cărui viteză instituțională depăsește
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conducere prezentate (Erickson, 1998, pp. 265-269). Problemele conducerii stau permanent în atenția reprezentanților cultelor. Printre aceste probleme se numără cea a formării cadrelor de conducere, ca răspuns la pericolul apariției vidului în dezvoltarea unor viziuni asupra viitorului organizațiilor. J.C. Maxwell accentuează necesitatea creșterii preocupărilor pentru dezvoltarea viziunilor asupra viitorului bisericii. „Fără o viziune, oamenii și bisericile devin egocentrici. Oamenii încep să-și caute greșeli unii altora și biserica se autodistruge. Viziunea este un lucru fără de care pastorii și biserica nu-și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vedere avansate de fiecare lucrare au creat pentru toți participanții o excelentă oportunitate de a-și împărtăși rezultatele cercetărilor și reflecțiilor teoretice, de a face un fertil schimb de opinii cu privire la noile perspective asupra creativității în toate domeniile de activitate. Accentuând încă o dată buna organizare a întregii acțiuni, apreciem că obiectivul științific al manifestării a fost atins, evenimentul constituind un context pentru integrarea tendințelor și a orientărilor cercetătorilor și teoreticienilor într-o perspectivă unitară care să confere practicienilor fundamentele teoretico-metodologice pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Teoriile organizațiilor”) prezintă sistematic și minuțios evoluția diverselor concepții și puncte de vedere până la închegarea lor în teorii interpretativ-explicative veritabile. Autorul face o pertinentă analiză și evaluare critică a celor trei categorii mari de teorii ale organizațiilor: 1. clasice (care accentuează asupra a patru elemente principale: eficiența, principiile ierarhiei funcționale, ale autorității, structurile de organizare, mijloace de control ale activității desfășurate); în cadrul lor se discută: teoria managementului științific (F.W. Taylor), teoria gestiunii administrative (H. Fayol) și teoria birocrației (M. Weber
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
despre modul în care se conduce „o echipă în culori”: cum să construim și să conducem o echipă pe baza diferențelor sale, cum să conciliem componentele individuale și colective, cum să gestionăm conflictele dintre „culori”. Capitolul patru tratează problematica deciziei, accentuând faptul că trebuie să se țină cont de sine însuși, de celălalt și de situația de moment. „Calitatea deciziilor noastre depinde de calitatea percepției situațiilor de către noi, a problemelor și de calitatea ipotezelor rezultate din percepții.” (p. 72) În acest
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
asimetrice, cu localizare strictă. Mișcările active vor fi bine localizate, cu contracții complete și întinderi incomplete pentru mușchii paravertebrali din partea convexă. Trebuie avut grijă ca izometria să se aplice asupra mușchilor care pot redresa coloana vertebrală față de mediană. Greutatea poate accentua deviațiile coloanei vertebrale, de aceea am recomandat studenților supraponderali cu scolioze, o dietă adecvată, astfel încât greutatea lor corporală să fie optimă în raport cu înălțimea și vârsta. Din gama largă a posibilităților pe care le oferă mișcarea ca remediu al atitudinilor scoliotice
OPȚIUNI DE TRATAMENT ÎN SCOLIOZE; ASOCIEREA TERAPIILOR CONVENȚIONALE CU CELE COMPLEMENTARE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe larg: (a) folosirea surselor multiple de dovezi, nu doar a uneia singure; b
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
capitolul VII. Datorită puternicei dezvoltări industriale, a exploziei demografice și a apariției marilor aglomerări urbane, necesarul de apă a început să crească într-un ritm aproape necontrolat. Risipa apei prin irigații neraționale și prin proasta administrare a apelor industriale a accentuat această situație. În plus, și calitatea apelor scade din cauza ritmului poluării. Din rezerva totală de apă dulce a omenirii doar 1% este accesibilă nevoilor umane iar reciclarea apelor nu ține pasul cu exploatarea. În agricultură 60% din apa folosită se
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
tulburărilor mărunte. Sunt percepute cu precădere secvențe ale unor peisaje de toamnă, anotimpul având calitatea convenabilă de a face vizibil caracterul tranzitoriu, instabil al relațiilor dintre lucruri. Ritmul poemelor este acela al unei fluidități lente: „Lumină de acvariu/ Draperia decolorată/ Accentuează oboseala amurgului.// Nemișcat privești în urmă/ Ca în viața altcuiva:/ Au fost oare toate aievea?/ A existat, în adevăr, un altădată?/ Ce straniu/ Ce vag/ Ce departe!// Afară vântul citește afișe,/ Ploaia măruntă le spală.” Solitar, cu vagi frenezii și
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
că ar fi fost. A jucat un rol de prim-plan În lupta contra comunismului, Însă erau și acolo inamiciții personale, conflicte de muncă, la fel ca peste tot și la fel ca În toate comunitățile diferitelor emigrații, poate mai accentuat la Europa Liberă, unde se lucra, dar se și trăia Într-o lume Închisă. Erau diferențe mari de formație intelectuală și diferențe de caracter, de religie... și de convingeri. Erau oameni veniți din toate orizonturile politice și de pregătire, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
spune că este vorba despre o generalizare pornind de la exemplul specific al Comitetului Național Român. În continuare, autorul apreciază că această lipsă de unitate a avut efecte mai degrabă pozitive decît negative. La rîndul său, Eva Behring contestă această ipoteză, accentuînd faptul că nici spațiul geografic și nici diferențele ideologice dintre exilați nu i-au Împiedicat să fie prezenți În paginile a numeroase reviste sau să participe la Întrunirile diferitelor organizații create, ceea ce denotă o colaborare susținută Între majoritatea celor care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a poporului român” sau „componentă esențială a rezistenței neamului nostru” - p. 14) ca fiind instituția asupra căreia partidul a exercitat presiuni constante pentru a obține: a) anihilarea spiritualității creștine; b) transformarea BOR Într-un instrument de propagandă aservit partidului. Autorul accentuează importanța schiturilor și mănăstirilor, văzute de către comuniști ca nuclee de contact aflate În legătură cu grupurile de rezistență din munți (p. 15). Cristina Păiușan subliniază rolul important al monahilor În general și rolul fundamental al patriarhului Justinian În special. Pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
același an. Deși decizia a aparținut sovieticilor, chiar dacă au existat și propuneri românești, retragerea trupelor Armatei Roșii a reprezentat o victorie internă pentru Dej. România a rămas solid ancorată În lagărul sovietic, Însă Dej a Început să inițieze măsuri care accentuau prioritatea intereselor românești față de cele sovietice. Retragerea trupelor sovietice a fost precedată și asezonată cu noi acțiuni represive Împotriva dușmanilor reali sau presupuși ai regimului, noi valuri de arestări producîndu-se În țară ș.a.m.d. Cel de-al nouălea capitol
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Însă lipsit de farmec și autoritate. Într-un cuvînt: un personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție Între cei doi este accentuat și de faptul că Arsenescu este un străin de Nucșoara, În timp ce Toma Arnăuțoiu este membrul unei familii respectate și iubite În localitatea din munți. Astfel, În raporturile cu ceilalți membri ai grupului prevalează fie prestigiul militar al lui Arsenescu, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Radosav, Donbas. O istorie deportată, Sathmarer Schwaben, Ravensburg, 1994, p. 48. Interviu cu Sofia Magyari, luat de Cătălin Frangulea și Jill Massino, iulie 2001. Deși noțiunea de „țară natală” generează probleme, am optat pentru folosirea acesteia În dorința de a accentua faptul că etnicii germani chestionați În cadrul acestei cercetări nu erau doar cetățeni români, ci, de asemenea, În mare măsură, aceștia se simțeau puternic atașați sentimental de România de vreme ce familiile lor au locuit aici de mai multe generații și, În multe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
interne și internaționale dintre 1919 și 1944. Aici autorul, intrat fără efort în rândul celor care erau în consens cu ideologia oficială, face risipă de sarcasm și redimensionare grotescă a conjuncturilor politice și a reprezentanților „regimului burghezo-moșieresc”, așezați în contrast accentuat cu lupta și idealurile muncitorilor comuniști. L. a tradus din Șalom Alehem, Israel Zangwill, A. P. Cehov, Maxim Gorki ș. a. SCRIERI: Coada lui To, București, [1918]; Gorki în fața revoluției, Iași, 1918; Hodge-Podge, București, 1928; Mesia poate să aștepte, București, [1933]; Domnișoara
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
Mănescu”, observa Dan C. Mihăilescu. Producția de tinerețe a dramaturgului suferă de toate viciile literaturii „optimiste” create în perioada „obsedantului deceniu”. În plus, autorul a abordat subiecte străine biografiei sale bucureștene, ca, de pildă, viața satului (Vecinii, Rugul), ceea ce a accentuat amatorismul și falsitatea conflictului dramatic. Notabile rămân doar ultimele trei-patru piese, scrise după cutremurul din 1977. Caracterul de dezbatere (filosofico-psihico-politică) și obsesia „găsirii” adevărului le conferă, într-o măsură, un loc în preajma dramaturgiei lui Camil Petrescu. Nu e o judecată
MANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287979_a_289308]