3,948 matches
-
el angajează definiri restrictive ale celor doi termeni. În primul rând, definiția dată paradoxului pare să se refere numai la anumite paradoxuri. Or, așa cum este înțeles la ora actuală, paradoxul nu are o semnificație foarte unitară, astfel că, în anumite accepțiuni, el se confundă cu antinomia 34. Apoi, conform definițiilor sale, multe dintre paradoxuri trec în categoria antinomiilor 35. În al treilea rând, definițiile care se dau paradoxului par să conducă mai mult spre contrariul a ceea ce spune Solomon Marcus în privința
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nimic din cele sensibile sau inteligibile, în sfârșit ca un adânc sacru sau abis divin, mister ultim de nepătruns. În aceste condiții, discursul metafizic "își asumă... un sens mai curând neproblematic, neteoretic, sens ale cărui dificultăți sunt... imense. Aporia, în accepțiunea greacă a termenului, ca și paradoxul, frecventează întruna acest gen de discurs"396. Misterul divin nu poate fi nicidecum tematizat logic, ci doar recunoscut sau adus în prezență. Într-adevăr, metoda antinomiei transfigurate pare să aibă o finalitate de tip
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
primește sensul la sine. Îl primește însă nu doar fără concept, ci și fără imagine? Imaginea - simplă repetiție sau reproducere a ceea ce este - dă de văzut lumea sub chipul aceluiași, nefăcând decât să spună ființa prin manifestările sale. În această accepțiune, imaginea ne oferă chipul "obiectiv" al unei prezențe impersonale, indiferente, fascinația unui discurs alienant. Or, înțelegerea este în lucruri - acolo unde ele încep să (se) semnifice - și nu în imaginea pe care o propune o reprezentare a lucrurilor. Ea se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și care duce "spre momentul auroral în care o lume vagă, de gânduri, emoții, reminiscențe, aflată în sufletul poetului, s-a închegat ori s-a plăsmuit într-o făptură strălucitoare, exactă: poemul"6. Pe de altă parte, însă, în această accepțiune, "poemul e gata creat. Și acum, virtualitatea lui constă în putința de a produce în cititor o comoție printre elementele profunde ale conștiinței egală sau similară cu cea care a constituit punctul de pornire al creației"7. Ce este acest
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
chiar numai a lui; intrase pe mâinile acestor constructori-demolatori profesioniști, care-i reamenajaseră spațiul de primire de-a lungul unor sinuozități de vizuină, al căror trafic îl controlau foarte lucrativ. Fata nu răspunsese decât după o lungă întrerupere, în care accepțiunea juridică a violului de cele două părți ale Atlanticului fusese în joc: "Yes, you did". Era roșie ca focul și privise în sală, nu la el, când rostise cuvintele incriminatoare; trăia în fața publicului, încarnată pe scheletul privirii lui, cotând în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
învățământ, programe și manuale : 1. cursurile oferite de o instituție educaționala; 2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare Termenul de conținut curricular se referă la anumite fapte, idei, principii, probleme, incluse întrun program de studii. În accepțiune tradițională, conceptul de curriculum reprezintă un set de documente școlare/universitare care planificau conținuturile instruirii, un instrument de eficientizare socială a activității școlare/universitare, un program de învățare oficial, organizat instituțional. În accepțiune modernă, curriculum vizează sistemul de experiențe de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
probleme, incluse întrun program de studii. În accepțiune tradițională, conceptul de curriculum reprezintă un set de documente școlare/universitare care planificau conținuturile instruirii, un instrument de eficientizare socială a activității școlare/universitare, un program de învățare oficial, organizat instituțional. În accepțiune modernă, curriculum vizează sistemul de experiențe de învățare, directe și indirecte, ale elevilor/studenților. Prima formulare modernă a teoriei curriculumului are în vedere următoarele aspecte: * obiectivele educaționale pe care trebuie să le urmărească scoală; * experientele educative care ar putea permite
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
atriu [...] etc.". (Gh. Guțu 2003: 625). Termenii en. image, fr. image, ro. imagine etc. sunt derivați ai formei latine, însă la nivelul registrului semantic pare să fi supraviețuit și polisemantismul dat de imago: secvență de "realitate" vizibilă, conținut imaginarb etc. Accepțiunile de corp, formă, figură se dezvoltă în subsidiar, pe ideea de asemănare, de "imagine în oglindă" etc. După alți cercetători (Wunenburger, 2004: 18), în definirea conceptului de "imagine" se stabilește o legătură indestructibilă între reprezentările mentale și reprezentările materiale ale
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
precum și a definiției de dicționar, face obiectul denominării, dar și al cercetării în terminologia comparată, în traducere. Între termen și concept relația este de univocitate. b) termenul este un semn lingvistic și nu trebuie confundat cu lexemul/ cuvântul (non-termen, în accepțiunea lui Auger și Kočourek). Are un statut dublu, prin faptul că trebuie analizat din perspectiva a două componente: imaginea abstractă (adică noțiunea/ conceptul) + expresia lingvistică, adică denominarea. Statutul Terminologiei ca disciplină de sine stătătoare nu este unitar, în studiile canadiene
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și aceea de a intra în relații la nivelul propoziției / frazei - Benveniste consideră că semnul este o unitate semiotică, în timp ce fraza este o unitate semantică. În 1936, I.A. Richards (I.A. Richards, 1936) promovează o concepție nouă, ce depășește accepțiunea limitată la lexic, fundamentând o semantică a metaforei. Sfera de operare este extinsă la discurs, metafora devenind o tranziție între contexte, o analogie care operează la nivelul ideilor. În opinia lui P. Ricoeur, "I.A. Richards distingea între "tenor" și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
sunt eterogene (ontologice, antropologice, livrești etc.) în cercetarea metaforei specializate. Endolimfă (cf. fr. endolymphe; en. endolymph) este una dintre metaforele al cărei model preconceptual are caracter livresc: lympha, ae era o metaforă poetică utilizată de Lucrețius și de Vergilius cu accepțiunea de apă "limpede de izvor sau de râu" și nu era străină de reprezentările mitologiei romane, unde Lymphae, arum desemna "nimfele apelor". Metaforele medicale s-au dezvoltat pe baza unor raționamente și a unor tipare matriciale, având caracter universal. Imperativele
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
unui anumit "gol de înțeles", motiv pentru care metaforele au un caracter individual, nu colectiv, se adaptează subiectului, în particular, fiind legate de condiții de generare strict determinate. Din această perspectivă, conceptele de metaforă terminologică/ conceptuală și metafora terapeutică au accepțiuni diferite, chiar dacă ambele au funcție euristică și informativă precum și un demers cognitiv cvasi-identic (bazat pe analogie). Metafora conceptuală /terminologică este rațională, aparține limbajului logic, prin rigoarea impusă de inteligența artificială și /sau de știință. Este limitată în ceea ce privește accederea la realitatea
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
implicativă de natură denominativă". Dacă prima tipologie se manifestă printr-o imagine poetică ce se suprapune ideii mesajului creației artistice, metasemia implicativă de natură denominativă are funcția de a desemna relația dintre un semn și realitatea extralingvistică sau referentul, în accepțiunea lui de obiect particular, aparținând unei clase date (colegul din fața ta), poate fi referentul înțeles ca referință la acțiune (a citi, nu a cânta), la calitatea numelui (frumos, blând), la atributul acțiunii (frățește, englezește). Tiparele generale de realizare a metasemiei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nuanțată de Aristotel pentru care oikonomia însemna "arta gospodăririi", și "arta comerțului". Termenul oeconomia (fr. économie; es. economia; it. economia; ro. economie; en. economy;) îl regăsim în limba latină, la Quintilian, în urmă cu aproape două milenii, utilizat cu o accepțiune empirică. Eco-, -eco-, - oie (cf. gr. οϊκος, -ου, s.m.) este unul dintre modelele preconceptuale deosebit de productive în terminologia economică, de-a lungul secolelor. Domeniul-sursă de natură antropologică este deosebit de productiv în constructele metaforice medicale: med. semnul siluetei; med. sindromul degetului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conceptului virus, îmbogățindu-l cu seme noi, restrângând extensiunea substantivului-centru (v. M. Popescu Marin, în GALR I, 2005: 143). Motivarea metasemică asigură nu numai regenților, ci și determinanților transferul dintr-un domeniu specializat în altul, conferindu-le în context, o accepțiune nouă și o valoare categorială. Nefiind create în baza percepției subiective (procedeu specific metaforei poetice), metaforele terminologice categoriale sunt lipsite de plasticitate. În traducerea constructelor cognitive "latent virus", "slow virus" în limbile franceză și română, metaforele terminologice s-au menținut
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
etc. Ambii termeni ai metaforei bordură în perie au sensuri diferite față de domeniul medical în care s-a realizat transferul, au izvoare etimologice diferite: bordură (cf. fr. bordure) provine din limba francilor stabiliți în Galia, unde bord era utilizat cu accepțiunea de "margine a vasului", iar perie (cf. sl. perije) este un cuvânt de origine slavă. Imperativul transparenței de sens a unui concept complex revendică utilizarea analogiei duble, având două baze diferite semantic și etimologic, libere de domeniul medicinii. În "bordură
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
terminologică (pe care am numit-o semnificant 2 este purtătoarea unui sens informatic strict specializat, creat prin transfer direct în limba engleză și/ sau prin calc semantic, în celelalte limbi/ prin extindere metaforică de la semnificantul 1 etc. Într-o primă accepțiune, a traduce o metaforă din domeniul Informaticii înseamnă "a enunța" într-o altă limbă - fie și sub forma lapidară a unei sintagme - ceea ce a fost enunțat în limba-sursă, cu condiția de a păstra echivalențele conceptuale și semantice date prin trunchiul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
analogie Conceptul de "echivalență"este deosebit de complex și diferă de la un domeniu al științei la altul. În matematică, echivalența este concepută ca o relație simetrică, reflexivă și tranzitivă între membrii/ elementele unei mulțimi. În lingvistică, noțiunea de "echivalență" are numeroase accepțiuni: 1) în lingvistica structurală este sinonimă cu relația "apozitivă, tip diferit de relație de subordonare, aparținând relațiilor de tip facultativ" (DSL, 2001, 2005: 191). În domeniul traducerii, echivalența este acceptată, în sens larg, ca desemnând relația de identitate dintre două
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
structurilor logice, matematice, geometrice. Proprietatea unor relații logice sau matematice este "de a se transmite prin termeni intermediari, între primul și ultimul termen al unui șir de termeni ordonat pe baza acestor relații" (Dicționar de Filozofie, 1978: 747). Într-o accepțiune mai generală, tranzitivitatea este un tip de relație de exteriorizare a fenomenelor, de "transfer cauzal" - de natură energetică, informațională, substanțială. Analogia este un concept care desemnează "identitatea de raporturi dintre lucruri diferite și asemănarea sau similitudinea a două sau mai
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
numai prin actualizarea imaginii abstracte a conceptului metaforic. În Grecia Antică, peretele se numea diaphragma, -atos, barieră (dia- prin, phragma, -atos "închidere"), iar "rolul" acestuia era de a despărți o cameră de alta. În anatomie, termenul diafragm este utilizat cu accepțiunea generală de "perete despărțitor musculotendinos [...] care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală" (DM, 2007: 404). Pe acest tipar, limba grefează cu instrumentele specifice, numeroase alte concepte: fr. diaphragmatique, adj./ en. diaphragmatic etc. La Roma, peretele despărțitor se numea saeptum,i
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Metaforele medicale însumează toate caracteristicile intrinseci și/ sau extrinseci ale modelului, în forme abstracte: plex nervos (format din "încrucișarea mai multor fibre nervoase), plex brahial (format prin "anastomoza ramurilor anterioare...") etc. Favus, i (m) era utilizat în limba latină cu accepțiunea de "fagure de miere". Forma hexagonală și culoarea sunt caracteristici care au generat analogii ireversibile în medicină, unde constructul metaforic este utililizat cu forma originară favus și cu sensul specializat de "mică depresiune rotunjită [...] acoperită de cruste de culoare galbenă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ca "saepta domorum" (Lucrețius) unde avea sensul de "pereții caselor". Echivalentul grecesc al lat. septum, i era diaphragma (dia- prin, phragma, -atos "închidere"), cuvânt prin care grecii desemnau "peretele care despărțea camerele casei". În Anatomie, termenul diafragm este utilizat cu accepțiunea de "perete despărțitor musculotendinos [...] care separă cavitatea toracica de cavitatea abdominală" (DM, 2007: 404). În baza acestor două scheme, limbajul medical dezvoltă subansambluri conceptuale - prin metafore monolexicale și/ sau polilexicale libere de domeniu: diaphragmatic; septum, pl. septa (NA); interventricular saeptum
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
corp sau o suprafață arcuită [...] concavitate sau fund de sac": fornix cerebral; fornix conjunctival ("face trecerea între conjunctiva palpebrală și cea tubulară a pleopei inferioare") etc. Gr. θάλαμος,-ου (s.m.); în Grecia Antică, substantivul θάλαμος,-ου era folosit și cu accepțiunea de "dormitor, pat nuptial". Galenus utilizează termenul talamus - în baza echivalenței dublului - pentru a desemna structura creierului, o formațiune anatomică alcătuită din "nuclei voluminoși, PERECHE ai diencefalului": thalamus (NA). Lat. faux, cis, s.f. (obișnuit pl. fauces, ium); cuvântul era utilizat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a lemnului, de alterare a fructelor, de năruire a zidurilor și l-au numit în limba latină, caries, ei (s.f.). Omul de știință a conceptualizat această realitate prin constructul metaforic carie (cf. fr. carie, s.f; en. caries), utilizat cu accepțiunea de "dezagregare moleculară sau necroză a osului...". Calci-,,calciu" (cf. lat. calx, calcis s.f. ,,var") este folosit ca model în constructe binare de tipul: calciferol (cf. fr. calciférol, s.m.; en. calciferol). Cuvântul lit(o)-, -lito-,-lit era utilizat în limba
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
etc. În medicină, subdomeniul Bacteriologie s-a dezvoltat pe matricea βακτηρία,- ας: Tabel nr. 6: Matrice și construct metaforic Domeniul țintă Domeniul sursă Metafora specializată Tip de bacterie Vegetal: bastonaș, vărguță (cf. lat. bacillum,-i s.n. Cicero îl utiliza cu accepțiunea de "vărguță"). bacil (cf. fr. bacille; en. bacillus) gen de ciuperci microscopice (cf. lat. candida, ae s.n.) îmbrăcăminte albă candida (cf. fr./ en. candida) candida (cf. fr./ en. candida) element al unui grup de bacterii boabă (vegetal) coc (cf. fr.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]