19,920 matches
-
ultimul lucru pe care-l doream. Mă Înșelasem rău de tot În legătură cu toate, dar, oricât de mult greșește cineva, este groaznic să trebuiască să recunoască asta. „Îmi pare rău“ era o scuză mult prea firavă din partea unei soții care Îl acuzase pe soțul ei de păcatul marital cel mai grav. Mă simțeam Îngrozitor, mi-era rușine de mine Însămi. Panicată și nerăbdătoare, simțeam cum plămânii mei pompau aer din ce În ce mai repede: simțeam că o să mă sufoc de necaz și de jenă. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
noapte și lumea să spună că eu sunt de vină. Îmi arunc ochii în cărțulie și dau de alte nume de morți. Citește, zice tipul, și-și bea berea. Ia citește-mi mie unde zice că soția poate să-l acuze pe bărbat că și-a omorât copilul și toată lumea trebuie s-o creadă pe ea. Pe măsură ce dau paginile agendei în urmă, scrisul devine tot mai șters și mai greu de citit. Hârtia e țeapănă și pătată de muște. Și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să câștige din ce în ce mai bine. Poate că puterea corupe, poate că El nu a fost o javră dintotdeauna. Și tipul cu mașinuțele de curse zice: — Uite ce e, zice, am înfățișare la tribunal peste două zile, ca să se hotărască dacă sunt acuzat de omor. Să-mi spui tu mie cum o să mă mântuie Dumnezeu. Cu răsuflarea duhnindu-i a bere, zice: Să-mi spui tu mie! Mona ar vrea să-i spun adevărul. Să-l mântuiesc pe omul ăsta. Să-mi găsesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
m-a avortat pe mine. A, asta era. Uitaseți deja? Înseamnă că sînteți asemeni tuturor criminalilor: cu sînge rece. Ori poate că, dincolo de "uitarea e scrisă-n legile-omenești", cum spune cîntecul, uitarea poate fi privită dialectic... Nu eu te-am acuzat! i-o taie profesorul. Dumneavoastră ați inițiat și-ați coordonat acțiunea. La absolvire ți-am dat zece la lucrare, dovadă că n-am avut nimic cu tine, de ce nu mă crezi? Pentru că, spre deosebire de alții, eu le-am folosit la îmbrăcăminte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
stînga-mprejur, clătinînd afirmativ din cap: Nu vă faceți procese de conștiință. Nu sînteți nici primul și nici ultimul care semnează ideile altora. Apropo: ați fost sigur că jucam pocher? Nu. De asta nu. Mai ales la modul cum ai fost acuzat. Deci, înseamnă că v-ați înșelat pe toată linia rîde Lazăr, întorcîndu-se la locul său. Profesorul mai rămîne un timp locului, nedumerit, pufnește apoi într-un început de rîs ironic, după care se reașază la masă, așteptîndu-l pe chelner. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
de lectură, seri de concerte ("dacă vrei să te mai primesc în mansarda mea"), fără ambiții de-a-l "transforma într-un cal de rasă", dar mai ales fără vorbele dure strigate uneori, mai ales la începutul relației lor, cînd îl acuza că n-o să-și depășească niciodată condiția de mîrțoagă în care v-au adus... Uneori, cînd își amintește de femeia de la Sinaia, se întreabă cum de a fost posibil ca nici o clipă măcar, ținînd-o de mînă, ori în brațe, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
situația spune Mihai, amintindu-și că Maria, cînd a venit la el, a insistat pentru petrecere. Buuun continuă Săteanu. Ce mă fac însă cu alt aspect al situației? Acum nouă ani, cînd Bujoreanu a fost reabilitat, soacră-mea m-a acuzat c-aș fi dat o declarație, care a contribuit la ținerea ei fără serviciu un an jumate. Am fotocopia declarației, semnată de acest tip, Teofănescu, pe atunci asistent al lui Bujoreanu și prieten al Mariei. Mă gîndesc, tot ca-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ale lor. Află rîde Săteanu că am acte pentru toate. Chiar și pentru sudor? Hai că întreci măsura! Din cauza lui s-a oprit montajul într-o secție, nea Toadere spune Mihai încet, cu convingere. La o adică, Haralamb te va acuza primul pentru asta. Cum să m-acuze cînd sudorul a lucrat și la el?! Poate că el a plătit la contabilitatea uzinei, chiar și simbolic, dar a plătit. Mai dă-o Dracului, nici chiar așa! rîde Săteanu. Mi-i fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
acte pentru toate. Chiar și pentru sudor? Hai că întreci măsura! Din cauza lui s-a oprit montajul într-o secție, nea Toadere spune Mihai încet, cu convingere. La o adică, Haralamb te va acuza primul pentru asta. Cum să m-acuze cînd sudorul a lucrat și la el?! Poate că el a plătit la contabilitatea uzinei, chiar și simbolic, dar a plătit. Mai dă-o Dracului, nici chiar așa! rîde Săteanu. Mi-i fi tu prieten, dar... Se plimbă un timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
că prietena vă stă întroienită la Sălcii, voiați să plecați înaintea ei cu o echipă a cărei necesitate nu se simte acum, aici, în combinat frumos gest, definitoriu pentru un tînăr. Dar am impresia că mai definitorie pentru dumneavoastră, îl acuză Brîndușa, înfuriată de-a binelea este renunțarea aceasta! Am înțeles de ce țipați cînd am venit: prietena v-a înșelat așteptarea, nu a plecat la drum, iar dumneata bați în retragere acum, preferi să stai aici, la căldură, deși știi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
necurtate, s-ar stinge speța umană în ultimă instanță, pentru că, vorba lui Erasmus, fără "jocul ciudat și caraghios al reproducerii", poate chiar al dragostei în genere, joc prezidat de nebunie, nu s-ar fi născut toți cei ce contestă și acuză acest joc." Surprinsă, Cristina înălță încet-încet privirea spre el, fixîndu-l în lumina vie a ochilor, apoi se întoarce cu tot cu scaun, pentru ca în final să se ridice lent, ca o convalescentă. Bună ziua, Mihai! Tac amîndoi mult timp, privindu-se. Abia acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
vrea să scape de mine, înseamnă că ori i s-a sugerat, ori i s-a trasat sarcină să-mi facă vînt, ori e un tîmpit și nu are rost să-mi fac gînduri negre. Și Negrea și Lazăr mă acuză: unul că-mi irosesc timpul, celălalt, că iau drept privighetoare orice pupăză... Au dreptate amîndoi! Uite, numai azi și ieri: cîtă risipă de forțe și de timp!" gîndește Mihai cu ciudă, privind camera în dezordine, cu patul așternut jos, lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ciocănită de un membru ocazional al grupului, un fost oțelar velș mic de statură, dar teribil de arătos. Scena stârnise rumoare și provocase numeroase discuții în pauzele de cafea, dat fiind că grupul se împărțise în tabere rivale ce se acuzau reciproc de delicte terapeutice și morale. Dave 2 se simțea în elementul său, ascultând și versiunile unora, și ale altora. Se ținu cu dinții de poveștile astea, de parcă ar fi fost vorba de copcile unei răni emoționale. Dave 2 aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
și temeri unice, chiar și viziuni cu un anumit grad de perspicacitate. Dar azi nu vreau să știu nimic din toate astea! Ding!“ Acestea fiind spuse, cine îl poate învinovăți pe Alan? Mai exact, cine s-ar deranja să-l acuze pe Alan? De asemenea, de ce să ne dăm osteneala să-l compătimim pe Krishna Naipaul, care, în timp ce Alan și Bull se îndreptau spre Londra, era încă prins în rețeaua de perversități polimorfe la Tiresias Kebab Bar din Wincanton? În încăperea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
în acei ani. Dar există o Curte Penală Internațională - organism care judecă crimele împotriva umanității și crimele de război -, n-ar fi corect, în primul rând față de poporul român, să i se facă acolo un proces adevărat mareșalului Antonescu? Altfel, acuzată de crimă este România, acuzați de crimă împotriva umanității sunt toți românii, foști și viitori. A făcut-o acum laureatul Nobel pentru Pace Elie Wiesel: „România a ucis, a ucis, a ucis!”. Nedreptatea pe care acest mare scriitor și umanist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
o Curte Penală Internațională - organism care judecă crimele împotriva umanității și crimele de război -, n-ar fi corect, în primul rând față de poporul român, să i se facă acolo un proces adevărat mareșalului Antonescu? Altfel, acuzată de crimă este România, acuzați de crimă împotriva umanității sunt toți românii, foști și viitori. A făcut-o acum laureatul Nobel pentru Pace Elie Wiesel: „România a ucis, a ucis, a ucis!”. Nedreptatea pe care acest mare scriitor și umanist o comite la adresa țării unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
unei mentalități de ocupant imperial, bine cunoscută de-a lungul veacurilor, de la legiunile romane la trupele hitleriste: un soldat din rasa superioară poate ucide oricâți băștinași, el nu va fi supus niciodată unei justiții locale sau internaționale. America poate să acuze o țară întreagă, România, de crime de război, dar nici ultimul soldat american nu poate fi judecat de comunitatea internațională. Unde sunt principiile occidentale, către care tindem, unde e democrația? Cu această ocazie, se vede dezgustător de limpede demagogia sinistră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
săptămâni încoace, președintele Iliescu știe, sau era obligat să știe, că există un caz grav Treptow. Nu mai vorbim de pretenarul lui Treptow, consilierul prezidențial Talpeș. Toți acești înalți responsabili ai statului român au împiedicat arestarea și judecarea unui ins acuzat de una dintre cele mai respingătoare infracțiuni: abuzul sexual asupra minorilor. Motivul, invocat desigur cu aere de mare politică, în discuțiile dintre marii noștri oameni de stat, va fi fost: „Ce, ați înnebunit? Vreți să ni-i punem în cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Woodrow Wilson de către C.V. Tudor și Gh. Funar. Adică, deși Vadim și Funar au pus steagul american la ușa cocinii lor și au intonat imnul SUA, dl Guest a refuzat să dea curs amabilei invitații. Drept care, C.V. Tudor, după ce îl acuză pe ambasador că nu reprezintă interesele Americii, etalează într-o scrisoare trimisă Ambasadei SUA două pagini de pamflegme scârboase până la vomă pe tema homosexualității declarate a acestuia. Este procedeul preferat al tribunului: când e dat cu capul de câte un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Dl Beuran spune că sunt adaosuri de 600% în comerțul cu materiale medicale - nu e în chestie, chiar dacă e adevărat, decât dacă dl Beuran a vrut să dea un exemplu de alt tip de furt în medicină decât cel intelectual. Acuzat de furt de text, dl Beuran spune că e atacat de „caracatiță”. Poate de o specie de sepie, că aia dă cu cerneală. „Doctorul Jitea e colegul meu și a tradus un tratat, nu un ghid”, spune dl Beuran când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
medie, în trenurile de la periferia Madridului erau muncitori navetiști, studenți, mici funcționari. Al-Qaida și-a calculat lovitura. Dacă omorau niște politicieni, finanțiști sau militari, populația ar fi reacționat mult mai slab; așa, spaniolii de rând se ridică împotriva Guvernului Aznar, acuzându-l că a târât Spania, alături de SUA, în războiul grotesc din Irak. E de presupus că următoarele lovituri ale Rețelei vor fi îndreptate tot împotriva cetățenilor de rând, chiar a săracilor, pentru a lăsa guvernele proamericane fără suport popular. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
superiori ai serviciilor de informații au recomandat astfel de „înmuieri” ale deținuților înainte de interogatorii și i-au felicitat pe gardienii militari care le-au pus în practică. Un sergent, Chip Frederick, și un general de brigadă, o femeie, Janice Karpinski, acuzați pentru maltratarea deținuților, spun că ei sunt doar țapi ispășitori, ordinele pentru „proceduri speciale” de interogatoriu venind direct de la conducerea superioară a armatei. Un raport intern secret al US Army, semnat de generalul Antonio Taguba, vorbește despre colapsul structurilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Arthur, de ce ai ucis? Glasul se stinse, În vreme ce Rowe se zbătea Încercînd să scape din strînsoarea mîinilor. Nu era tulburat pentru că recunoscuse glasul: care putea fi la fel de bine al soției sale sau al oricărei femei muribunde, a cărei suferință deznădăjduită acuză, ci pentru că glasul Îl recunoscuse pe el. Un punct luminos se mișcă pe tavan, lunecînd pe perete. — Încetați! Încetați! strigă Rowe. — Arthur, auzi el din nou glasul, șoptind. Fără să se mai gîndească la nimic și fără să mai perceapă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
salveze un om nevinovat sau ca să pedepsească un vinovat. În ciuda Întregii sale experiențe de viață, credea În justiție, iar aceasta Îl condamna. Ori de cîte ori se gîndea la fapta lui și la ceea ce-l determinase s-o săvîrșească, se acuza pe sine. Acum, stînd aplecat peste parapet, Își spunea - poate pentru a suta oară - că suferința soției sale fusese insuportabilă nu atît pentru ea, cît pentru el Însuși. E drept că o dată, În prima fază a bolii, ea izbucnise Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
de umbra acestei clădiri sinistre: „Pavilionul special“ nu era făcut pentru un om fericit ca el... Înapoia lui se auzeau, dinspre terenul de tenis, glasuri ațîțate: — Mingea a căzut Înăuntrul terenului! recunoscu el vocea lui Fishguard. — Ba În afară! — Mă acuzi că trișez? Ar trebui să te duci la oculist! Vocile trădau o ostilitate atît de profundă, Încît ai fi zis că posesorii lor vor ajunge curînd să se ia la bătaie. Dar cei doi nu ajungeau niciodată pînă acolo. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]