5,887 matches
-
lipsește acum. b. ?Profesori nemulțumiți de noua lege a educației ne lipsesc acum. (cf. Avram, 2003: 156, pentru un exemplu similar în engleză: Students angry about the new curriculum is all we need right now.) Frecvent se folosește adverbul în locul adjectivului, în poziție predicativă: (117) a. Cinci kilometri în 10 minute e foarte bine / sunt foarte bine. b. *Cinci kilometri în 10 minute sunt foarte buni. Multe dintre propozițiile reduse din exemplele de mai sus au un sens cantitativ-temporal (trei mere
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
O parte dintre scaune au fost vândute / a fost vândută. Dacă N2 este un substantiv colectiv, acordul la plural este acceptat doar de unii vorbitori (acest lucru este marcat prin semnul %). Dacă în poziție predicativă avem un participiu sau un adjectiv, acordul în gen se poate face cu N2: (26) a. %O parte din guvern au venit la Parlament. b. O parte din guvern este coruptă / corupt. Enunțurile cu acord la plural de mai jos sunt atestate - unele în emisiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
amândoi, pentru care ipoteza sintagmei partitive nu este acceptabilă. 1.4.4. Reliefarea cuantificatorului partitiv Ștefănescu (1997) consideră că dacă N1 este reliefat, acordul la singular este obligatoriu. Ca mijloace de reliefare, autoarea menționează adverbul restrictiv de focalizare doar și adjectivele calificative subordonate nominalului partitiv: (72) a. Doar o parte dintre studenți este angajată aici. (Ștefănescu, 1997: 210) b. O mulțime covârșitoare dintre copii a dat un răspuns bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
covârșitoare dintre copii a dat un răspuns bun. (Ștefănescu, 1997: 210) c. O mare / bună parte dintre copii știa răspunsul corect. d. O parte importantă / considerabilă dintre copii știa răspunsul corect. Deși prezența unor adverbe de focalizare sau a unor adjective poate accentua valoarea referențială a nominalului cuantificator, acordul la plural este posibil și în prezența acestor elemente (cel puțin, pentru unii vorbitori). Prin urmare, generalizarea făcută de Ștefănescu (1997) este prea puternică. Reliefarea nominalului partitiv poate atrage acordul cu acesta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pentru a exprima neechivoc singularul se folosește substantivul cantitativ cardinal pereche. Nu se poate folosi numeralul un pentru a exprima singularul, din motive sintactice: între numeral și substantiv trebuie să se stabilească o relație de acord formal. Dacă este folosit adjectivul nehotărât plural niște, sensul este ambiguu, fiind posibile două lecturi: "o pereche de..." sau "niște perechi de...". Prin urmare, date fiind agramaticalitatea lui un și ambiguitatea lui niște, se poate folosi substantivul pereche pentru exprimarea singularului; acest substantiv marchează unicitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
care se află mai sus în ierarhia sintactică (în poziție de subiect). 5. Sintagmele calificative Sintagmele calificative au structura N1 de N2, în care N1 exprimă o calificare - de obicei, cu conotație afectivă - a N2. N1 poate fi substantiv sau adjectiv cu articol definit. N2 poate fi substantiv sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit de prepoziția de. Poziția N2 poate fi ocupată de pronume doar dacă N1 este adjectiv: (144) a. o bijuterie de automobil, un munte de femeie, o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
obicei, cu conotație afectivă - a N2. N1 poate fi substantiv sau adjectiv cu articol definit. N2 poate fi substantiv sau pronume personal, în cazul acuzativ, atribuit de prepoziția de. Poziția N2 poate fi ocupată de pronume doar dacă N1 este adjectiv: (144) a. o bijuterie de automobil, un munte de femeie, o mândrețe de hotel b. deșteptul de tine, bieții de noi, curajoasa de Maria Aceste structuri sunt mult discutate în literatura de specialitate, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de noi, curajoasa de Maria Aceste structuri sunt mult discutate în literatura de specialitate, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În general, se distinge între acordul din interiorul grupului N1 de N2 (acord intern sau acord adjectival, cu determinantul și adjectivele atribute) și acordul din exteriorul grupului N1 de N2 (acord extern, cu adjectivele nume predicativ, cu verbul-predicat și cu cliticele pronominale). Vom urmări acordul sintagmelor în care trăsăturile de gen ale celor două nominale sunt diferite și al celor care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
specialitate, inclusiv în ceea ce privește posibilitățile de acord 74. În general, se distinge între acordul din interiorul grupului N1 de N2 (acord intern sau acord adjectival, cu determinantul și adjectivele atribute) și acordul din exteriorul grupului N1 de N2 (acord extern, cu adjectivele nume predicativ, cu verbul-predicat și cu cliticele pronominale). Vom urmări acordul sintagmelor în care trăsăturile de gen ale celor două nominale sunt diferite și al celor care implică un pronume personal (în poziția N2). Sintagmele calificative sunt incluse de unii
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca o prostie" (ii) Tipul literal: relația dintre N1 și N2 este una de echivalare (N2 este N1), nu de comparație. Pe prima poziție a sintagmei se află un substantiv cu o conotație apreciativ-stilistică (insultă, afecțiune, ironie etc.) sau un adjectiv, iar pe a doua poziție se află un substantiv sau un pronume: (147) a. deșteptul de tine - "tu ești deștept" b. prostul de Ion - "Ion este prost" c. nebunul de Ion - "Ion este nebun" În ce privește structura sintactică, este în general
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pierde capacitatea de a stabili relația de acord cu predicatul. Studiul lui Vișan (2004) are în vedere doar situațiile în care pe poziția N2 se află un substantiv, dar în această poziție se poate utiliza și un pronume. N1 este adjectiv, acordat cu pronumele: (150) a. prostul de mine b. biata de tine În GALR (II: 390) se afirmă că pronumele personal impune verbului-predicat acordul, fără excepție. Pentru a vedea care sunt preferințele vorbitorilor, am făcut o mică statistică utilizând textele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagma prostul de mine în poziție de subiect, acordul verbului-predicat se face cu N2 în 3 enunțuri și cu N1 în 7 enunțuri. Prin urmare, sunt mai numeroase contextele în care acordul se face la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat de pe prima poziție. Raportul între cele două tipuri de acord este mai echilibrat în textele conținând sintagma proștii de noi: în 5 exemple, acordul de face cu pronumele personal, în 4 exemple acordul se face la persoana a III
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este nu este dictată de acord, ci este utilizarea obișnuită a verbului la persoana I fără subiect exprimat. Uneori, sintagma prostul de mine este o secvență exclamativă, neintegrată în structura sintactică a enunțului. Acordul la persoana a III-a, cu adjectivul substantivizat, nu este posibil: (153) a. Prostul de mine, am uitat ușa descuiată! b. *Prostul de mine, a uitat ușa descuiată! Conform analizei propuse de Hulk și Tellier (2000), adoptată și de Vișan (2004), potrivit căreia sintagma calificativă conține un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
155) a. fruncea hotelurilor - "hotelul care este fruncea între hoteluri" b. mândrețea flăcăilor - "flăcăul cel mai mândru între flăcăi" Valoarea superlativă se poate exprima și prin sintagma calificativă N1 de N2, în care N1 este un substantiv derivat de la un adjectiv: (156) o mândrețe de flăcău - "flăcăul care este o mândrețe / foarte mândru" Diferența dintre (155)b și (156) este că prima sintagmă corespunde unui superlativ relativ (implicând un set de entități în comparație / evaluare), iar a doua, unui superlativ absolut
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fost construit de Gheorghe Hagi. (= "Cel mai mândru dintre hotelurile de pe litoral a fost construit de Gheorghe Hagi.") După cum se poate vedea în exemplele de mai sus, acordul nu se face doar cu unul dintre nominalele care formează sintagma subiect. Adjectivul predicativ sau participiul primesc trăsătura de gen de la N2 și pe cea de număr de la N1. Acest acord poate fi caracterizat ca de tip semantic. Pentru a explica sintactic acordul sintagmelor superlative, se pot propune două ipoteze: (i) Sintagma superlativă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dintre verbul-predicat și nominalul colectiv nu modifică acordul, sensul de plural al sintagmei colective în ansamblu fiind mai puternic: (3) În secțiunea B sunt prezentate o serie de informații privind aspectele anatomice și structurale. (www.bucovina-forestiera.ro) Nici prezența unui adjectiv calificativ pe lângă substantivul serie, care ar putea face ca substantivul colectiv să-și păstreze ponderea semantică în interiorul sintagmei nominale, nu atrage acordul la singular, poate și pentru că substantivul cuantificat, la plural, este mai apropiat de verbul-predicat, fiind urmat și de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să intre și să se ocupe de forum, de ce nu căutați alții care să aibă ceva mai mult timp? Se găsesc o grămadă pe internet. (http://forum.cineplus.ro) Substantivul număr se folosește cu valoare de cuantificator nedefinit însoțit de adjective calificative (mare, semnificativ, restrâns, nelimitat) sau de precizări numerice. Dintre exemplele înregistrate, 4 sunt cu acord la singular și în toate, substantivul număr este mai apropiat de verb, ceea ce face ca acordul formal să fie dublat de unul prin atracție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plural și o parte din + nominal plural sau singular (masculin sau neutru, pentru a urmări acordul numelui predicativ). Dintre exemplele cu o parte dintre, 28 sunt cu verbul-predicat la plural, chiar în enunțurile în care substantivul partitiv este însoțit de adjectiv calificativ: (19) O bună parte dintre intelectualii hușeni provin din familiile evreiești stabilite aici. (www.husi.ro) Doar două exemple sunt cu verbul-predicat la singular și în ambele, subiectul este antepus verbului-predicat; prin urmare, apropierea dintre substantivul la plural și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dublu). b. ??[[Victor Hănescu și Andrei Pavel] și Victor Hănescu] vor juca săptămâna aceasta în Cupa Davis, la dublu și la simplu. 1.3. Trăsăturile phi ale sintagmei coordonate Pentru a analiza modul cum se face acordul verbului și al adjectivului cu sintagmele coordonate nominale, trebuie să stabilim dacă sintagmele coordonate nominale au trăsături formale de gen, număr și persoană și cum se obțin acestea. Se pot avansa mai multe ipoteze legate de trăsăturile phi ale sintagmei coordonate, iar acestea sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reguli de compunere și de stabilire a valorilor sintagmei coordonate (engl. resolution rules) - cf. Corbett (1983, 2006). (ii) Sintagmele coordonate nominale nu au trăsături proprii de gen, număr și persoană. În lipsa unor trăsături formale ale SCoord, acordul verbului și al adjectivului cu sintagma coordonată se face pe baze semantice sau se recurge la utilizarea unei forme nemarcate (engl. default). (iii) Deasupra sintagmei coordonate există un centru funcțional, unde este introdusă trăsătura interpretabilă de număr și, probabil, genul. Acordul în număr cu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Acordul în număr cu sintagmele coordonate se face întotdeauna pe baze semantice. Acordul în gen se face pe baze semantice doar cu nominalele +animat; nominalele cu trăsătura -animat, neavând gen natural, nu pot accepta acordul semantic; prin urmare, verbul-predicat și adjectivul care trebuie să se acorde cu nominalele -animat coordonate au o formă nemarcată sau se acordă formal, doar cu unul dintre nominale, în anumite condiții sintactice. (iv) Unii cercetători au adoptat ipoteza că numărul sintagmei coordonate este determinat de o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturilor phi ale sintagmei coordonate. Vom discuta pe rând acordul în număr, gen și persoană al sintagmelor coordonate, pentru că factorii care reglează acordul în aceste trei trăsături sunt diferiți. Două dintre aceste trăsături, genul și numărul, se manifestă solidar la adjectivul predicativ (mărcile morfologice de gen și număr fiind sincretice). 2.1.1. Acordul în număr În ce privește acordul în număr al verbului-predicat cu sintagmele coordonate, situațiile mai interesante sunt cele în care cel puțin unul dintre conjuncți este la singular. În
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ca subiect în alte construcții nu admit gradarea: Foarte foamea m-a făcut să ies din casă, *M-a luat o foarte foame, *O tare/foarte frică m-a cuprins când am intrat în casa părăsită)111; - paralelismul cu unele adjective de stare fizică sau psihică (Sunt leneș, Sunt fricos, echivalente cu Mi-e lene, Mi-e frică); - prezența opoziției static - dinamic (Mi-e foame - Mi se face foame), opoziție ce caracterizează și structurile cu nume predicativ (Sunt fricos - Devin fricos
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conjuncții nu au trăsătura de număr, nefiind nominale. Acordul nu se face nici în gen, din același motiv, astfel încât în poziția de nume predicativ se preferă utilizarea adverbului, care nu are trăsături de gen și număr ce trebuie verificate, spre deosebire de adjectiv. Această observație nu are caracter de generalitate, nu întotdeauna se utilizează adverbul (alegerea între adverb și adjectiv depinde de mai mulți factori, între care și tipul semantic de adjectiv sau adverb 114, denotația predicatului impersonal etc.): (71) a. A greși
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
motiv, astfel încât în poziția de nume predicativ se preferă utilizarea adverbului, care nu are trăsături de gen și număr ce trebuie verificate, spre deosebire de adjectiv. Această observație nu are caracter de generalitate, nu întotdeauna se utilizează adverbul (alegerea între adverb și adjectiv depinde de mai mulți factori, între care și tipul semantic de adjectiv sau adverb 114, denotația predicatului impersonal etc.): (71) a. A greși e omenesc / omenește.115 b. Ar fi bine / * bun să iei o pauză. c. A fura pe
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]