3,174 matches
-
sunt bine dezvoltate terasele înalte: Coteana 80-90 m și Slatina 50-60 m. Axul principal al rețelei hidrografice îl constituie râul Olt care străbate județul pe la mijloc de la nord la sud, pe o lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
lungime de 143 km. Râul Olt primește ca afluenți principali: pe dreapta râul Olteț, iar pe stânga câteva râuri cu debit foarte mic cum sunt: Tesluiul, Dârjovul. În partea de nord, județul Olt este brăzdat și de râul Vedea, cu afluentul de pe partea dreaptă Plapcea. Pe o distanță de 45 km, partea de sud a județului este udată de apele Dunării, care colectează întreaga rețea hidrografică a județului. Stema este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1379 din 6 decembrie 2002 și
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
mai mari depresiuni intramontane din județ, cunoscută sub numele de "Țara Loviștei". Două treimi din suprafața județului sunt ocupate de Podișul Getic și Subcarpații Getici, cu altitudini între . Râul Olt străbate județul pe o distanță de , primind apele a numeroși afluenți din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafața județului. Această rețea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriței (lacuri glaciare), Vidra, Brădet
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
județ, la Ciobotani și până la ieșire, în Chețani, râul străbate o distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
distanță de 180 km. Colectează în albia sa apele mai multor pâraie precum Călimănel, Mermezeu, Zebrac, Ilva Mare, Răstolița, Gălăoaia, Bistra (din munții Călimani) și din munții Gurghiului principalii afluenți Gudea, Sălard, Iod, Sebeș , râul Gurghiu și pârâul Beica. Ceilalți afluenți ai Mureșului de pe cuprinsul județului sunt: Luțul, Lechința, Pârâul de Câmpie, Nirajul, Cerghid, Lăscud, Șăulia, Ozd. Bazinul hidrografic al râului pe parcursul celor 761 km din Româna este de aproximativ 28 000 kmp, iar debitul mediu anual este de 121,1
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
în anul 1975. "(datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mică izvorește din Munții Gurghiului (vf. Șoimuș) și are o lungime totală de 185 km, o mare parte din drumul străbătut aflându-se pe teritoriul județului Mureș. Afluenții principali ai râului sunt pâraiele: Corund, Solocma, Cușmedu, Vețea, Nadeș, Agrișteu și Cund. Debitul mediu al râului este de 9,7 m³/s la Târnăveni, iar debitul maxim a fost atins în 1975, 630m/ s. (datele statistice de mai sus
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
a fost atins în 1975, 630m/ s. (datele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul 1980)" Târnava Mare izvorăște din județul Harghita și străbate județul Mureș pe o distanță mică, între Vânători și Daneș. Pe acest sector are următorii afluenți: Scroafa, Cărbunari, Naghiroc, Șapartoc și Șaeș. Debitul mediu al Târnavei Mari este de 9,49 m³/s la Vânători, râul înregistrând un maxim de 700 m³/s în anul 1970. Principalele lacuri și iazuri din județul Mureș, în mare parte
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
nord spre sud. Vânturile dominante sunt cele nordice. Flora și fauna județului sunt variate. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic, balcanic și balcano-dacic. Hidrografia județului este reprezentată de râurile: Jiu, Gilort și afluenții lor, Râurile Olteț și Cerna. Există câteva importante lacuri glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiul, Mija, Pasărea și Godeanu. Lacurile sunt puține și sunt realizate artficial pentru atenuarea viiturilor (Ceauru) sau pentru producerea de energie electrică (Motru, Cerna, Valea lui Ivan). Gorjul
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
pentru expansiunea orașului, cele câteva coline (ex. Parliament Hill, Primrose Hill) nu au fost piedici semnificative. În secolele trecute Tamisa era mult mai largă și mai puțin adâncă. Pe întinderea orașului însă a fost canalizată și îndiguită, și mulți dintre afluenții săi au fost complet canalizați și curg acum subteran. Fluxul și refluxul se fac simțite pe Tamisa. Este unul din motivele pentru care Londra este expusă inundațiilor. Pentru a proteja orașul, în anii 1970 s-a construit la Woolwich, în
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
medie anuală a precipitațiilor de 460-500 mm. Râuri importante sunt Dâmbovița și Colentina (care aprovizionează cu apă orașul Buftea), iar lacuri importante sunt Cernica, Snagov și Căldărușani în partea nordică a județului. Județul este străbătut și de răul Ialomița împreună cu afluentul sau Gruiu. În județul Ilfov, la Otopeni, se află cel mai mare aeroport din România, aeroportul Henri Coandă. Acesta deservește municipiul București, județul Ilfov și alte zone din sudul României și nordul Bulgariei. Întrucât el înconjoară Bucureștiul, județul Ilfov este
Județul Ilfov () [Corola-website/Science/296881_a_298210]
-
Bistriței este de origine eroziv-acumulativă. Este străbătuta de răul Bistrița care izvoraște de pe versantul nordic al Munților Călimani, de sub vârful Bistricioru, de la o altitudine de 1562 m, parcurgând un traseu de 64 km până la intrarea în oraș. Aici primește doi afluenți cu debit foarte mic și inconstant, pârâul Ghinzii și pârâul Jelnei. De pe Dealul Cetății își adună apele pârâul Căstăilor care se varsă în râul Bistrița între Bistrița și Viișoara. Râul Bistrița traversează localitatea Viișoara, trece pe la marginea localității Sărată și
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
pe depozite monoclinale (ușor înclinate spre sud-est), cu pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri. Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
pante slabe, cu văi foarte largi, cu interfluvii ca niște platouri și cu energie de relief redusă, în medie 30-40 metri. Orașul Botoșani, acesta este încadrat de două râuri principale: Sitna (principalul afluent al Jijiei - 65 km) și Dresleuca, un afluent al Sitnei. Din cauza acumulării de la Cătămărești, râul Sitna are un debit mic în dreptul orașului Botoșani - 0.396 m/s. În apropierea orașului mai sunt câteva acumulări mai mari de apă (sub formă de lacuri) și mai multe acumulări mici (gen
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
mare port cu ape calde, Klaipėda, se află la gura îngustă a Lagunei Curoniene (în lituaniană, "Kuršių marios"), o lagună puțin adâncă ce se extinde în sud până la Kaliningrad. Principalul curs de apă, râul Nemunas, este navigabil, ca și unii afluenți ai săi. Lituania se află la marginea Câmpiei Europei de Nord. Peisajul său a fost netezit de ghețari în ultima eră glaciară. Relieful Lituaniei alternează între câmpii moderate și dealuri; altitudinea maximă se înregistrează pe Dealul Aukštojas la în estul
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
pasurile Ghimeș, Bicaz, Tulgheș, și cu drumul plutelor, pe Bistrița. Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Toate arterele din NV și SV se îndreptau spre bazinele Bârladului și Prutului prin nordul Colinelor Tutovei. Rețeaua hidrografică este reprezentată de cele două râuri, Siret și Bistrița, și de afluenții acestora: Bahna, Izvoarele, Cleja - pentru Siret, respectiv Trebeșul cu afluenții săi Bârnat și Negel - pentru Bistrița. Datorită influenței antropice regimul hidrologic al celor două râuri a fost complet modificat, amenajările hidroenergetice contribuind la regularizarea scurgerii. Pe Bistrița au fost create lacurile de acumulare Lilieci, Șerbănești cu rol complex: asigurarea energiei
Bacău () [Corola-website/Science/296933_a_298262]
-
Prut) și 264 metri (dealul Buleandra). Relieful natural a fost modificat în sudul orașului prin terasare. Teritoriul orașului are o formă alungită orientată pe direcția NV-SE. Principalele ape ce străbat teritoriul orașului sunt râul Prut și râul Podriga cu afluenții lor. Vegetația este caracteristică zonei de deal. Solurile predominante sunt reprezentate de cernoziomuri cambice. În apropierea orașului se află localitatea Horodiștea, extremitatea nordică a țării (48°15’06”N si 26°42’05”E). Principalele ape de pe teritoriul localității sunt
Darabani () [Corola-website/Science/297057_a_298386]
-
regiunea istorică Crișana. Localitatea este amplasată pe o colină cu altitudinea de 220 metri. Satul Valea Morii, care intră în componența orașului, este amplasat la altitudinea de 134 metri. Rețeaua hidrografică este alcătuită din: Valea Cehalului (18,8 km), cu afluenții: Valea Neagră (3,7 km), Valea Rațului (3,7 km), Valea Ciripicea (9,7 km); Pârâul Micăului (5,2 km) și Valea Checheț (16,3 km). Debitul acestor cursuri de apă este variabil, puternic primăvara, la topirea zăpezilor și aproape de
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
satele Izvoru Alb, Potoci și Secu. Are o populație de locuitori. Orașul se situează în vestul județului, la poalele Munților Ceahlău, pe malurile Bistriței, acolo unde se află barajul ce formează lacul Izvorul Muntelui. Pe teritoriul orașului, Bistrița primește apele afluenților Bicaz și Izvorul Muntelui (care se varsă direct în Bistrița în aval de baraj), Izvorul Alb și Secu (care se varsă în lacul Izvorul Muntelui). Este străbătut de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Toplița. La Bicaz, din acest
Bicaz () [Corola-website/Science/297089_a_298418]
-
Mureș în municipiul Albă Iulia. Râul Ampoi - este principalul curs de apă din teritoriu. El drenează toate apele din zonă. Izvorește de sub Dealul Mare (Dealul Petriceaua - 1220 m) și străbate localitatea pe o lungime de 26 km. Cei mai importanți afluenți ai Ampoiului sunt: Valea Morilor (Valea Viltori) - izvorește de sub Vârful Vilcoi (1348 m) și are o lungime de 12 km. Valea Fenesului - își are obirsia sub Vârful Negrileasa și curge pe o distanță de 16 km. Râul are potențial energetic
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
Valea Fenesului - își are obirsia sub Vârful Negrileasa și curge pe o distanță de 16 km. Râul are potențial energetic. Valea Trimpoiele - are o lungime de 7,5 km. Se varsă în Ampoi în dreptul satului Pirita Valea Mică - un alt afluent al Ampoiului, în lungime de 6 km. Alți afluenți de mai mică imporanță ai Ampoiului sunt Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii. Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor aparținătoare se regăsește fauna specifică zonei central-europene
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
curge pe o distanță de 16 km. Râul are potențial energetic. Valea Trimpoiele - are o lungime de 7,5 km. Se varsă în Ampoi în dreptul satului Pirita Valea Mică - un alt afluent al Ampoiului, în lungime de 6 km. Alți afluenți de mai mică imporanță ai Ampoiului sunt Valea Mare, Valea Zlatnei, Valea Galați, Valea Petrei, Valea Slatinii. Pe teritoriul orașului Zlatna și al satelor aparținătoare se regăsește fauna specifică zonei central-europene. Pe teritoriul localității Zlatna au fost descoperite urme de
Zlatna () [Corola-website/Science/297087_a_298416]
-
fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară dintre piemonturi și luncă ea a fost pusă în valoare prin culturile agricole și prin prezența în lungul acesteia a principalelor căi de comunicație. Prin Petroșani trece Jiul de Est și cei patru afluenți ai săi: Maleia, Staicului, Slatinioara și Salatruc. Datorită precipitaților abundente pe suprafața Petroșaniului se găsesc numeroase ape subterane și izvoare.Acesta se afla la confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest. Municipiul dintre munții Parâng, Godeanu, Retezat și Vâlcan
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]