11,041 matches
-
formează dispoziția altruistă, tendința de a ajuta pe acei ce întâmpină dificultăți. b. La polul opus atașamentului găsim tendințele agresive care ne creează mari greutăți în cazul unor elevi. Există formații nervoase declanșând emoția de furie și de posibile acte agresive. Observându-se comportamentul animal, se constată că agresiunea, în cadrul aceleiași specii, se declanșează în caz de pericol extrem (când fuga nu ajută) sau de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
agresive. Observându-se comportamentul animal, se constată că agresiunea, în cadrul aceleiași specii, se declanșează în caz de pericol extrem (când fuga nu ajută) sau de încălcare a teritoriului de unde animalele își procură hrana 1. Ar trebui ca omul să reacționeze agresiv numai în cazul unei frustrări extreme, a unei încălcări flagrante a drepturilor sale, or, dimpotrivă există agresiuni fără un temei real. Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Observațiile acelor antropologi care au cercetat diferite populații primitive, la începutul secolului nostru, au pus în evidență populații extrem de pașnice, ce nu cunoșteau violența, dar și altele de o agresivitate ieșită din comun. Așadar, exceptând cazurile de patologie mentală, dispozițiile agresive depind în mod esențial de exemplul celor din jur și de mentalități, influențe de natură educativă. Copiii obraznici, ostili, bătăuși provin mai totdeauna din familii unde părinții sunt mereu în conflict sau atunci când părinții le recomandă o „comportare bărbătească”, adică
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
apar, de regulă, sub influența unor situații de conflict și de frustrare severe în care este plasat elevul. Astfel, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate (anxietate) atunci când în familie părinții (mai ales tatăl) exercită o autoritate agasantă sau agresivă, care descurajează nevoia copilului de comunicare (și confesare) sinceră cu părinții. De asemenea, obligația la care sunt supuși unii copii de a îndeplini o activitate nepotrivită cu vârsta lor sau de a alege între două dorințe ori acțiuni la fel de tentante
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu cei din jur. Astfel, privarea de blândețea maternă, convingerea puternică a unui elev că este persecutat de către un profesor sunt situații care produc modificări importante de caracter sau de atitudine la copil: aceasta devine egoist, hipersensibil, revoltat sau chiar agresiv. Desigur, educația nu trebuie să suprime frustrările, deoarece ele dezvoltă rezistența psihică, inițiativa și combativitatea în lupta cu factorii generatori de conflict și nemulțumire, dar este necesar ca aceste situații de frustrare, de care ne vom folosi în scop educativ
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a demonstrat că relațiile armonioase cu ceilalți conduc la o stimă de sine ridicată, la dorința de a coopera, și contribuie la creșerea nivelului de aspirație, în vreme ce izolarea corelează cu anxietate, slabă stimă de sine, sentimente ostile față de colegi, comportament agresiv, atitudini negative față de școală. Toate acestea dezvăluie și o a doua funcție a grupului-clasă, aceea de securitate Ă el se constituie într-un mediu prielnic de manifestare pentru elevi. În ce privește alte două funcții, cea de reglementare a relațiilor din interiorul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
notați în ordine descrescătoare, în funcție de performanța individuală. Membrii celuilalt grup experimental urmau să obțină cu toții aceeași notă, potrivit calității rezultatelor grupului ca întreg. Deutsch a consemnat, după desfășurarea experimentului, faptul că în grupul structurat competitiv studenții s-au comportat mai agresiv, căutând să-și obstrucționeze colegii. Totuși, el nu a putut pune în evidență diferențe semnificative în ce privește învățarea individuală (Deutsch și Hornstein, 1978). „Competiția este o formă motivațională a afirmării de sine, incluzând activitatea de afirmare proprie, în care individul rivalizează
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de învățare nu se vădește, de fapt, decât la elevii care au realmente șanse să obțină rezultate deosebite. În schimb, competiției i se poate reproșa faptul că cel mai adesea se constituie într-un factor ce determină conflict și comportamente agresive în grup. Competiția aduce cu sine interacțiune slabă între colegi, încercări de a-i împiedica pe ceilalți să obțină performanțe înalte, lipsa comunicării, a încrederii reciproce. În literatura românească de specialitate aceste neajunsuri au fost semnalate în mai multe rânduri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a copiilor în favoarea propriului grup. În faza următoare grupurile erau puse să concureze unul împotriva celuilalt în diverse jocuri. Cercetătorii au constatat că ostilitatea față de out-group (celălalt grup, grupul căruia nu-i aparține subiectul) a crescut într-atât încât comportamentele agresive erau fățișe și în afara jocurilor competitive propriu-zise. Pentru a preveni violențele cu urmări grave, ei au trebuit să pună capăt întrecerilor și să separe din nou grupurile. Sherif și colaboratorii săi au putut trage astfel concluzia că favorizarea grupului de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
liceu și la facultate. Ei își termină mai repede studiile, iar rata abandonului școlar în rândurile lor este mai mare. În cazul în care obțin rezultate slabe își pierd orice interes pentru activitățile din clasă; se plictisesc și sunt mai agresivi și mai înclinați să lipsească nemotivat. Anchetele realizate au pus în evidență faptul că ei au aspirații școlare reduse și că socotesc într-o măsură mai mică frecventarea școlii ca o premisă pentru împlinirea profesională. Mai mult, s-a arătat
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1963) a descoperit că subiecții care au avut rezultate bune la creativitate, dar slabe la inteligență (evaluarea a fost făcută cu ajutorul testului de stăpânire a conceptelor - Concept Mastery Test -, ce include sinonime-antonime și analogii verbale) s-au descris ca „afectați, agresivi, exigenți, dependenți, dominanți, viguroși, nerăbdători, cu spirit de inițiativă, sinceri, sarcastici, puternici, influențabili” (p. 222). Cei care au avut rezultate bune la inteligență, dar slabe la originalitate s-au descris ca „blânzi, optimiști, plăcuți, liniștiți, lipsiți de egoism” (Barron, 1963
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativă le permite adulților să-și rezolve stările conflictuale și le oferă ocazia de a da conținut emoțional unei lumi fictive. Alți teoreticieni adepți ai psihodinamicii au sugerat că creativitatea ar putea fi motivată de nevoia de a compensa impulsurile agresive sau distructive inconștiente (de exemplu, Fairbain, 1938; Segal, 1957; Sharpe, 1930, 1950; Stokes, 1963). Alții au afirmat că ego-ul axat pe realitate ar putea utiliza imboldurile și procesele regresive, amorale ale id-ului inconștient, pentru a produce idei creative prin intermediul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de continuitate, după al doilea război mondial 300 Impactul ideilor eugeniste după 1989 306 Note 309 Bibliografie 347 Index
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
analizează În principal perioada interbelică (1918-1940). Perioada 1940-1945 constituie un capitol separat al istoriei României datorită problemei complexe a implicării României În al doilea război mondial și a potențialelor legături dintre medicii români și Holocaust. De exemplu, rasismul evident și agresiv al unora dintre adepții radicali ai eugeniei, cum ar fi Iordache Făcăoaru, indică posibilitatea unor legături Între astfel de idei și politicile rasiste Îndreptate Împotriva evreilor și romilor din timpul celui de-al doilea război mondial și Între aceste idei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cuza, ale cărui opinii despre determinismul ereditar erau inspirate de cele ale lui Alexandre de Gobineau, Își susținea acerb acuzațiile la adresa evreilor, pe care Îi numea o plagă pentru națiunea română. Cuza a devenit cel mai fervent susținător al antisemitismului agresiv, pledând pentru ideea că evreii sunt o rasă diferită, extraeuropeană și inferioară 30. Opiniile rasiste ale lui Cuza despre evrei au rămas relativ constante și ele au constituit fundamentul ideologic al Ligii Apărării Național-Creștine și mai tâziu al Partidului Național-Creștin31
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
platformă atractivă pentru toți cei care susțineau necesitatea creșterii măsurilor de asistență socială pentru săraci. La rândul lor, numeroși istorici au identificat ideile lamarckiene cu eugenia „moderată” și cu politica stângii 39. Cu toate acestea, unele mișcări eugeniste conservatoare și agresive, În special din America Latină, s-au folosit mai degrabă de ideile lamarckiene 40. În primele decenii ale secolului XX, adepții ideilor mendeliene au devenit o grupare mai puternică În dezbaterea ereditate versus influențele mediului. O dată cu publicarea, În 1906, a descoperirilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe legile eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era o particularitate a eugeniștilor grupați În jurul lui Moldovan, la Cluj. Acest grup era animat
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dependente, pentru că rolul lor eugenic se limita la reproducerea umană și nu influența În nici un fel producția economică. Argumente similare care susțineau nevoia de a proteja bunăstarea națiunii și a statului s-au dezvoltat ulterior Într-o manieră mult mai agresivă. În august 1940, sub dictatura lui Carol al II-lea, au fost discutate și adoptate măsuri de „românizare” a vieții economice, printre care cea de desființare a dreptului la proprietate al evreilor. Aceste măsuri au fost puse În aplicare În timpul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interbelică. Discriminarea persoanelor de altă etnie decât cea română și a femeilor urma să reprezinte, În mod clar o parte integrantă a noii ierarhii politice și sociale, dar rămânea o componentă pe care lucrarea nu o explicita, În contrast cu ideologia antisemită agresivă a lui A.C. Cuza sau a partidelor lui Corneliu Zelea Codreanu. Obscurizarea acestei dimensiuni i-a permis lui Moldovan să dea ideilor sale o aparență de raționalitate și moderație În comparație cu cele ale dreptei extreme, În ciuda, așa cum am arătat, a implicațiilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de rezolvare a conflictelor. Sarcina unui astfel de minister ar fi fost să cultive nu doar vigoarea fizică și pregătirea tinerilor români pentru luptă, ci și un spirit de sacrificiu care să aspire către pace mai mult decât către acțiune agresivă 58. Acest element pacifist al Biopoliticii contrastează puternic cu trecutul lui Moldovan de ofițer În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pentru luptă, ci și un spirit de sacrificiu care să aspire către pace mai mult decât către acțiune agresivă 58. Acest element pacifist al Biopoliticii contrastează puternic cu trecutul lui Moldovan de ofițer În armata habsburgică, dar și cu aderența agresivă la forme violente de acțiune ale statului, populară printre mișcările de dreapta radicale din România, Liga Apărării Național-Creștine a lui A.C. Cuza și Liga Arhanghelului Mihail, Înființată la puțin timp după apariția Biopoliticii. Pacifismul lui Moldovan nu este Însă surprinzător
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Gleason descrie filosofia lui Schmitt ca pe un demers precursor al ideologiilor totalitare ulterioare, mai dezvoltate și mai explicit orientate către aplicarea unor politici specifice 64. Autorul consideră perspectiva lui Schmitt statică, autoritară, chiar reacționară, prin comparție cu acțiunile ulterioare agresive de distrugere a structurilor liberale existente și de descătușare a energiilor naționale („vitale”) caracteristice mișcărilor fasciste sau, În context românesc, Legiunii Arhanghelului Mihail. Probabil Însă că viziunea lui Schmitt nu poate fi atât de ușor caracterizată drept „reacționară”65. Schmitt
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În convingerea sa că singura modalitate de a obține Îmbunătățiri eugenice era folosirea coerciției de către stat. În 1940, Făcăoaru s-a alăturat mișcării legionare, găsind, astfel, În cele din urmă contextul În care putea să ofere o tonalitate și mai agresivă ideilor sale. El a identificat viziunea sa eugenistă cu „Testamentul Căpitanului”, ideologia Gărzii de Fier, și a asumat, astfel, prioritățile fundamentale ale statului legionar către care aspira mișcarea 87. În realitate, este dificil să găsim legături directe Între lucrările lui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În 1940, trasând puncte de convergență Între cele două ideologii Într-o manieră personală, pe care cei mai mulți eugeniști nu o susțineau. (Traian Herseni este o excepție În acest sens.) Lucrările lui Făcăoaru din această perioadă reiterează Într-o manieră mai agresivă necesitatea măsurilor restrictive discutate anterior. Cele mai multe din apelurile sale au rămas fără ecou la nivelul politicilor publice, În special o dată cu debutul celui de-al doilea război mondial. Înlăturarea legionarilor din regimul Antonescu În ianuarie 1941 a reorientat prioritățile statului către
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]