3,926 matches
-
prin autodevorare, digerându-și coada, ci, mai ales, un altul sau același, aflat și el În serviciul simbolului. Crocodilul acesta mușca, cu dinții-fierăstrău, din strigătul „HELP”, Înscris pe un soi de franzelă abstractă. Strigătul disperatului era, astfel, și legătură cu agresorul care Îl Înhăța, ca pradă. Nota explicativă a autorului suna astfel: „Partea vulnerabilă a omului aflat În primejdie este strigătul după ajutor, tocmai partea, cu funcția de aperitiv, prin care crocodilul Îl Înhață. Ce vreau să spun? Că cel care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Saul n-a mai suportat, Însă, situația. Și-a pierdut răbdarea: l-a sunat pe omonimul său din East Hampton. „Vorbesc cu Saul Steinberg?” a Întrebat artistul. „Da”, i s-a răspuns. „Dumneata ești chiar adevăratul Saul Steinberg?”, a insistat agresorul, subliniind, firește, cuvântul suspect. „Nu”, a răspuns, liniștit, bietul cetățean. „Ești sigur?”, a plusat, malițios, În Încheiere, adevăratul Saul Steinberg, amuzat să converseze cu masca. Nu sunt puține măștile create de Saul Steinberg, Înfățișând chipul său. Una o Întâlnim chiar
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de joc sadic. în același studiu de comportament, de mai sus, în cazul suicidului, mai ales la persoanele în vârstă, se remarcă ordinea, uneori chiar exagerată a vestimentației, în contrast cu dezordinea constatată când este vorba de crimă, datorită luptei victimei cu agresorii. în cazul lui Nicolae Petrașcu totul este deteriorat în îmbrăcăminte, demonstrând efortul suprem depus de el în ultima lui încleștare pentru ași apăra viața. O altă caracteristică a sinucigașului este că lasă o scrisoare cu o explicație a gestului său
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acestora trebuie să fi fost altele. O variantă alternativă mult mai plauzibilă ar modela statul modern ca fiind urmașul Îndepărtat al formei de organizare la care au recurs membrii unor comunități pașnice, pentru a se putea apăra În fața atacurilor unor agresori externi 1. Prin urmare, apariția statului centralizat Își are originea În avantajul tactic net superior pe care Îl conferă o structură militară ierarhică și centralizată. În plus, preponderența pe care logica de conflict a avut-o În decursul istoriei oferă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
discrepanțele dintre amenințările reale În privința securității și achizițiile de armament ale statului român. În literatura de relații internaționale există relativ puține dubii legate de sensul fundamental al statului: acesta apare și este menținut pentru a asigura securitatea cetățenilor săi În fața agresorilor interni și externi. Securitatea statului În sine, față de alți actori internaționali care Îi pot amenința existența, derivă cu necesitate din asigurarea siguranței cetățenilor (Holsti, 1996). Din punctul de vedere al principalei paradigme a domeniului, realismul politic, există relativ puține dubii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
furibundă aroganță, tendințele expansioniste ale regatului maghiar. Pătrunderea, cu substrat politic, a catolicismului provoacă, firesc, replica pământenilor de credință ortodoxă. Desconsiderând cu infatuare „datina”, temei spiritual al existenței unui neam, Doamna Clara se lasă surescitată de visul nebunesc al oricărui agresor, amețit de iluzia invincibilității sale - acela de a dezmoșteni un popor de sufletul lui adânc: „năzuințe”, „doruri”, „vise”. Din spațiul închis de sumbre orizonturi, pândit de forțe potrivnice, tentaculare, cârmaciul valah nu se poate despresura decât contractând utile alianțe (în
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
împotriva spectacolului, acuzat de erotism invertit, atrage într-un scandal, rămas faimos, și numele principalilor „criterioniști”, nu doar colaboratori la caietul de sală, dar și propagatori prin revistă ai „imoralității”. Mircea Vulcănescu și Al. Cristian Tell au altercații contondente cu agresorii. Ziarele „Credința” și „Naționalul nou”, în care colegi de generație ca Zaharia Stancu, Petru Manoliu și Sandu Tudor, anonim sau sub semnătură, ponegreau ireparabil reputații în plină glorie, își înzecesc tirajele. Procesul de calomnie câștigat n-a anulat compromiterea gravă
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
Autorul optează pentru o înțelegere dimensională a tulburărilor de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos. Existența unor cazuri de crime sadice și de criminali în serie care își mutilează victimele a intrigat constant societatea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de personalitate, mai ales în perspectiva circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos. Existența unor cazuri de crime sadice și de criminali în serie care își mutilează victimele a intrigat constant societatea și pe criminologi. Aceasta cu atât mai mult
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un animal de pradă intraspecific ce folosește farmecul, manipularea, intimidarea și violența pentru a controla pe alții, a-i domina, dirija și exploata, pentru a-și satisface nevoile egoiste. E vorba desigur doar de o metaforă în sensul că un agresor - la fel ca animalul de pradă - pentru a avea succes asupra victimei trebuie să posede anumite calități bio-psihice specifice. Alte particularități bio-psihologice ale psihopatului aparțin vieții afective. Inafectivitatea tranzitivă, lipsa de empatie, de emoționalitate și mai ales de frică sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se diluează ori de câte ori se pierde raportarea interpersonală directă de tip „eu-tu” și se trece spre raportarea interpersonală din „perspectica persoanei a treia”, cea de „eu-el”, „eu-ei”. Raportarea „eu-voi” este una mai specială, ceilalți fiind considerați uneori ca potențiali agresori și dușmani, fapt ce duce la crispare, la o poziționare de tensiune, de așteptare neîncrezătoare și ținere la distanță a celuilalt. Nici această situație, caracteristică pentru TP paranoică, pentru cea evitantă și parțial pentru cea borderline, nu e favorabilă desfășurării
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru a revoluționa produsele și procedeele de producție. Scopul acestei strategii constă În câștigarea avantajului primei mutări Într-un domeniu neexploatat și În atragerea forțată a rivalilor Într-o cursă continuă. Un salt de succes schimbă regulile jocului concurențial În favoarea agresorului. 5. Ofensiva de gherilă (Harrigan, 1985, p. 30) se potrivește cel mai bine firmelor mici, care nu dispun nici de resursele și nici de vizibilitatea pe piață necesare pentru o confruntare directă cu liderii sectorului. Principiul acestei strategii este „lovește
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
fie pe avantajul de cost, fie pe diferențiere. Challengerul obține succese atunci când Își revizuiește lanțul costurilor sau introduce prin inovație un nou avantaj concurențial de cost sau diferențiere. Deși atacarea liderilor nu țintește neapărat detronarea acestora prin Înlocuirea cu challengerul, agresorul Își consolidează poziția cucerind o parte importantă de piață. Atacarea concurenților obișnuiți În punctele lor vulnerabile presupune un risc redus, nu necesită resurse importante, iar challengerul poate ataca frontal. În final, atacarea firmelor mici locale și regionale care nu Își
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de disonanță, susține Festinger, dă măsura disonanței. Certărețul cu cele mai violente „opinii contra” pare a fi întotdeauna cel care declanșează conflictele deschise. Se pot da multiple exemple în acest sens. Ne putem totuși întreba dacă întotdeauna, în mod universal, agresorul este „agentul”, și nu „victima” disonanței cognitive maximale. 7.6. Teoria minimizării disonanței cognitivetc "7.6. Teoria minimizării disonanței cognitive" Festinger a considerat, de cele mai multe ori tacit, dar uneori și explicit, că disonanța cognitivă este un fenomen natural, o caracteristică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
-l cunosc pe Filiti. Trei scrisori-martor schimbă cu totul portretul personajului Filiti, făcând din el protagonistul unor relații amoroase bizare. În afară de prea abisalele motive care-l determinaseră să-și părăsească nevasta (deși nu avea nici o intenție în acest sens), fusese agresorul și amantul unei nepoate (vitrege), devenită actriță. Astfel, romanul, care încearcă să prindă toate intențiile scriitorului, se lasă înăbușit de neverosimil. Povestea dragostei ascunse dintre unchi și nepoată, care-și păstrează statutul profesional, precum și toate amănuntele relației schițate în romanul
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
macroși microsocială, numiți generic „determinanți sociali ai morbidității”. Din acest punct de vedere, satul a fost și continuă să fie agresat de o serie de evenimente economice și noneconomice care au dus la slăbirea stării lui de sănătate, printre acești „agresori” situându-se sărăcirea masivă, degradarea infrastructurii sanitare și diminuarea drastică a stocului educațional din acest spațiu. Modul de trai plin de lipsuri și frustrări, stilurile de viață de multe ori nesănătoase, accesul redus la servicii medicale, dar și oferta săracă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
să difere, datorită raporturilor diferite care apar între emoționalitatea și rațiunea implicate. Un aspect adesea neglijat este acela al martorului la evenimente violente care devine victimă și dezvoltă manifestări posttraumatice, deși violența nu l a vizat în mod direct. în ceea ce privește agresorul, adesea, pentru a evita sau a diminua responsabilitatea și consecințele actului de violență, acesta prezintă o imagine mai puțin gravă asupra evenimentului pe care l-a produs sau construiește rațiuni false pentru a-și diminua culpabilitatea. Violența se regăsește în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
regăsesc amplu simbolizate în registrele culturale ale omenirii. începând cu legendele și miturile antice (Opelt, 2007) și până la scrierile, tablourile, filmele contemporane, violența și suferința impregnează reprezentările culturale. Violența conturează două poziții precise: aceea a sursei de violență, adică a agresorului (călău, torționar, terorist, criminal, autocrat sau tiran, jefuitor, părinte abuziv, profesionist abuziv, natura dezlănțuită etc.) și aceea a victimei, care poate fi ținta violenței sau poate suporta violența chiar dacă nu îi este direct adresată. Victima poate fi oricine: un copil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grădiniță sau școală, în grupul din care fac parte. Suferința lor imediată și de durată, după producerea evenimentului violent, poate să-i marcheze la fel de intens ca și pe victima-țintă a atacului violent. Manifestările violente au valențe și consecințe diferite pentru agresor și victimă deși îi influențează, îi modifică funcțional și chiar structural, pe ambii. Consecințele nu sunt doar aici și acum, ci pot avea o extindere transgenerațională. Prin conceptul de „fantome în camera copiilor”, Selma Fraiberg dezvăluie mecanismul prin care suferința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
remarcat este că violența poate avea o manifestare de reacție în lanț, de contagiune. Astfel, comportamentele violente pot genera sau stimula comportamentele violente la cei din jur, la victime sau martori aparent neimplicați direct. Astfel, victima devine la rândul său agresor în acest „ciclu infernal al provocării-reprimării”(Poussin, 1994). în momentul manifestării comportamentelor violente, ținta violenței poate fi deplasată dinspre victima direct vizată, spre alți factori neutri, din ambient sau spre agresor însuși. Acest tip de deplasare poate avea loc datorită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
aparent neimplicați direct. Astfel, victima devine la rândul său agresor în acest „ciclu infernal al provocării-reprimării”(Poussin, 1994). în momentul manifestării comportamentelor violente, ținta violenței poate fi deplasată dinspre victima direct vizată, spre alți factori neutri, din ambient sau spre agresor însuși. Acest tip de deplasare poate avea loc datorită unor interdicții sociale care funcționează la agresor sau la victimă. Când un funcționar la un ghișeu refuză să te servească poate că nu vei reacționa violent față de el, dar vei rupe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Poussin, 1994). în momentul manifestării comportamentelor violente, ținta violenței poate fi deplasată dinspre victima direct vizată, spre alți factori neutri, din ambient sau spre agresor însuși. Acest tip de deplasare poate avea loc datorită unor interdicții sociale care funcționează la agresor sau la victimă. Când un funcționar la un ghișeu refuză să te servească poate că nu vei reacționa violent față de el, dar vei rupe furios, poate, în fața lui hârtiile cu care ai venit pentru a ți rezolva problema. Când ești
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un aspect periculos este acela al perpetuării violenței inițiate la un anumit moment. Violența în relațiile umane modifică personalitățile și destinele participanților. Acest lucru se petrece nu doar aici și acum, în momentul violent sau în timpul vieții victimei și a agresorului, ci și în viitor, prin copiii lor, prin cei care au luat parte direct, ca victime, sau indirect, ca agresori, la atmosfera violentă. Dacă nu este luat în considerare, fenomenul violenței funcționează ca un perpetuum mobile, nu doar în viața
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
destinele participanților. Acest lucru se petrece nu doar aici și acum, în momentul violent sau în timpul vieții victimei și a agresorului, ci și în viitor, prin copiii lor, prin cei care au luat parte direct, ca victime, sau indirect, ca agresori, la atmosfera violentă. Dacă nu este luat în considerare, fenomenul violenței funcționează ca un perpetuum mobile, nu doar în viața unui individ, ci și în cea a unei familii, prin trecerea transgenerațională, și a unei instituții, prin crearea unei atmosfere
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau chiar stimulează violența. Este important aportul contextului social la producerea evenimentelor de violența interumană. Dacă vorbim despre violența în familie, prin „context”vom înțelege modul de viață al familiei lărgite și al comunității din care fac parte victima și agresorul, modul de a tolera sau de a condamna violența prin reprezentările sociale împărtășite în mare de tot grupul, stereotipiile comportamentale în interacțiunea cu ceilalți promovate de mentalitatea comunității, sistemul de valori al familiei lărgite și al comunității. Astfel se știe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]