8,962 matches
-
a fost transformată într-un teatru de cameră (I, p. 358). Copiii regelui își fac apariția episodică : Oreste caută să-și procure niște pantaloni de văcar absolut autentici, Electra revine de la întâlnirea cu grădinarul încredințat ei de Clitemnestra, replică a agricultorului din tragedia lui Euripide (I, p. 360). Cei doi știu că tatăl lor a asistat la începutul spectacolului și se interesează de reacția lui inevitabil întârziată, de vreme ce critica de specialitate oricum s-a pronunțat fiind prea târziu ca s-o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
GEOGRAF HUȘEAN Prof. univ. dr. Vasile Băican, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași Dascăl de mare prestigiu al Universității „Al. I. Cuza” din Iași, s-a născut la 4 decembrie 1909, în minunatul oraș „dintre vii”, Huși, dintr-o familie de agricultori - grădinari, oameni simpli și foarte muncitori. Întâmplarea face ca eu, deși originar tot din Huși, dar urmând cursurile Liceului Militar „D. Cantemir” din orașul Breaza, județul Prahova și apoi având o funcție de angajat civil la Unitatea Militară din Huși, nu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
parte din podgoria Hușilor, de pe coasta Drăslăvățului, de la Dric și de la fundul Șarei și Turbatei. Tot aici, în cuprinsul aceleiași zone, își au ogoarele locuitorii măhălălelor Plopeni, Broșteni, Corni-Unguri și Răești, care în marea lor majoritate duc o viață de agricultori și de podgoreni. Zona târgurilor săptămânale este mai întinsă și cuprinde sate mai numeroase, dar și mult mai depărtate de oraș de cât cele din zona întâia. Ca formă, ea se aseamănă cu zona influenței imediate sau permanente, numai că
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
serviciul militar obligatoriu de 25 de ani. Dezertarea din armată, fuga din robie sau din lagărul de muncă se poate face doar prin plecarea către Siberia, un pelerinaj spre nădăjduita libertate, unde foștii dezertori devin vânători, pescari și mai apoi agricultori. De altfel, Petru I este primul care deportează deținuți politici în Siberia, în timp ce după el, Ekaterina a II-a va exila și ea aici mulți miniștri și boieri. În secolul al XX-lea, prim-ministrul Piotr Arkadievici Stolîpin (1862-1911) va
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Noua Politică Economică". La sate începe colectivizarea agriculturii, însoțită de eliminarea nemiloasă a opozanților, fie că este vorba despre reprezentanții țărănimii înstărite (Kulak), care au profitat efectiv de întoarcerea parțială la economia de piață, fie de marea masă de mici agricultori care resping colectivizarea forțată și preferă să-și ucidă animalele decît să le predea întreprinderilor de stat sau fermelor colectivizate. În același timp, noul stăpîn al URSS impune socializarea tuturor mijloacelor de producție și a schimburilor comerciale și introduce în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și de obstacolele puse în calea modernizării de existența marilor domenii care practică exploatarea extensivă a solului sau dimpotrivă a domeniilor prea mici pentru a fi rentabile. Din aceste cauze agricultura nu asigură venituri decente decît unui număr mic de agricultori. Ceilalți sînt afectați de folosirea incompletă a mîinii de lucru care uneori duce pur și simplu la sărăcie (este cazul sudului Italiei, a Spaniei și Portugaliei), fie de o pauperizare relativă cauzată de diferența tot mai mare dintre veniturile din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
3.000 de persoane în fiecare, în regiunile Akmola și Aktubinsk peste 2.000 de persoane în fiecare). Aceștia povestesc cât de căutați erau țăranii, mecanizatorii și tractoriștii din R.S.S. Moldovenească. Săptămânal, din Chișinău zburau spre Kazahstan avioane pline cu agricultori și tractoriști moldoveni. Condițiile în care erau primiți aceștia la început, în anii 1956 - 1958, lăsau de dorit: “Eram lăsați direct în câmp, în corturi de campanie de câte 30 - 40 de persoane, la mare distanță de localități. Alții, mai
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Sunt născută în comuna Ciuturești, județul Soroca, părinții mei erau agricultori, cu o gospodărie închegată, munceau din greu dar cu folos, erau buni creștini și respectuoși cu semenii lor. Familia Popovici, căci despre ea este vorba, avea în componența sa cinci copii, un băiat și patru fete. După ocupația sovietică din
ÎN REFUGIU AM FOST MEREU ALĂTURI. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Tamara Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1672]
-
al râului Suceava, se află așezat satul Costișa. Despre originea acestui sat, date precise nu se cunosc. Se știe, după tradiție, că la începutul secolului al XIX-lea era un sat mic, format de un număr mic de familii de agricultori, de origine română ca: Grigoraș, Lavric, Nicolaecu, Pascari, care sunt și cele mai numeroase până astăzi. Toate sunt așezate pe coasta din stânga răului Suceava, de unde își are și denumirea de satul Costișa, afiliat comunei Frătăuții Noi. Înmulțindu-se cu timpul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
băltea la suprafață. Nenorocirea era că nu ocolea nici fântâna. Ea se umplea "ochi" (până sus) cu apă. Devenind tulbure, apa nu putea fi consumată la bucătărie și uneori o refuzau și animalele, ce le aveau pe lângă gospodărie. Ca buni agricultori, se numărau printre sătenii înstăriți, dar și multe animale. De aici, veneau greutățile. Nevoia de apă era destul de mare. Cu gălețile, trebuia s-o care din deal, de la fântâna noastră, pe care ploile nu reușeau s-o afecteze (decât în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la nord de Nagoya, există un Altar Shinto numit „Tagata Jinja”. El este dedicat zeului „Mitoshi-nu-ne” și zeiței „Tamahine-no-Mikoto”. Conform credinței vechi japoneze, mama Pământ trebuie să fie impregnată de către tatăl Cer pentru ca totul să se poată dezvolta și crește. Agricultorii vin la altar și se roagă pentru a obține recolte bune. Alți credincioși cer înțelegere în cuplu și aducerea pe lume de copii sănătoși. Lângă altar există simboluri falice din lemn sau piatră. Trebuie înțeles simbolul acestui festival ca un
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
simțire și de creație a tot ceea ce este folositor, frumos și durabil. "Cel ce gândește singur și scormone lumina A dat o viață nouă și-un om le fier: mașina." (T. Arghezi) În fond, aici se aflau cei mai valoroși agricultori. Oameni care și-au muncit cu patimă hectarele de pământ primite moștenire de la părinți, bunici și străbunici, oameni care, prin sudoarea muncii, și-au cumpărat tractoare, pluguri, semănători, batoze, pentru a lucra mai bine și mai ușor pământul, pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
s-a și creat Statul Israel, într-o zonă din păcate ostilă iar Biserica, cel puțin cea catolică și protestantă, păreau să se fi conciliat cu "frații", mai mari, cum spunea Papa. Deși israelienii au dovedit că pot fi și agricultori extraordinari și militari viteji, ca să nu mai spun mari oameni de știință, nu doar evrei prigoniți și speriați, ostilitatea vecinilor și nu doar a lor, nu a slăbit. Dacă ar fi pierdut fie și un război contra arabilor, israelienii ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
însingurare, lecturi majore, reflecție). M-a influențat și Mama, Elisabeta, rămasă în grijă cu 3 băieți năzdrăvani, aproape șomeră (ca soție de preot într-un regim ateist...). De asemenea, bunicul dinspre mamă, Neculai Prisecaru, pușcaș pe fostele moșii regale, administrator, agricultor sfătos, diriguitor de familie cu mulți, mulți copii, nepoți și strănepoți. Mai târziu au apărut alți "prieteni" sfătuitori, îndrumători, magiștri: evreul profesor de germană Hary Zupperman, profesorul de română Mihai Dărăban, Ana Blandiana (mi-a răspuns favorabil la "poșta redacției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 11 Cu vizitarea expoziției de la Ames se Încheia a doua sa etapă de studii În SUA și se Întorcea În Urbana, capitala statului Illinois, unde Îl căuta pe Petre Pană, fiul cunoscutului mare agricultor Pană Aurelian. Aici, În baza recomandării profesorului Warren, a fost primit cu multă bunăvoință de către profesorul Bennet, vizitând numeroase ferme În care se dezvolta viguros mecanizarea, În sprijinul producerii furajelor pentru intensificarea creșterii animalelor. A trecut apoi În Arkansas, ajungând
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
așa cum remarca Le Play; În schimb, În Elveția exploatația revenea În Întregime unui singur succesor, care asigura recompensa celorlalți ce plecau În alte activități. La fel era În Germania, unde chiar arendarea era Îngrădită. Legea germană, preciza cu pregnanță cu privire la agricultori: Cine are drepturi trebuie să aibă și Îndatoriri», Încât instanța de stat avea dreptul să ia din mâinile celui nesupus atât administrarea cât și folosința bunului său, ba chiar să-l și deposedeze, În cazuri deosebite. 30.000 km prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
care cu un sol slab și fără petrol se situează printre primele țări ale lumii În ceea ce privește agricultura. Și pot fi date multe exemple În care munca și pasiunea omului au suplinit zgârcenia naturii. La noi, pe la Începutul secolului, un bun agricultor ialomițean, N. Seceleanu, a trimis stațiunii agricole din Paris o probă din solul Bărăgan. Odată cu rezultatul analizei a primit și această notiță: „...dacă noi am avea un astfel de pământ, l-am folosi ca Îngrășământ, vânzându-l cu kilogramul”. A
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rezultatelor contabilității agricole În Germania. La sfîrșitul sec.19, a Început În Germania și Elveția organizarea de oficii de contabilitate, menite a aduna din gospodăriile agricole date contabile pe care le prelucra, extrăgând din ele rezultate din cele mai interesante. Agricultorul primea la rândul său datele necesare asupra gospodăriei sale, dar și Îndemnuri pentru o mai bună organizare. În timp ce industriașii și comercianții se retranșau Într-un separatism și mutism exagerat, neadmițând nici o colaborare, unii recurgând chiar la spionaj economic, agricultorii, chiar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
interesante. Agricultorul primea la rândul său datele necesare asupra gospodăriei sale, dar și Îndemnuri pentru o mai bună organizare. În timp ce industriașii și comercianții se retranșau Într-un separatism și mutism exagerat, neadmițând nici o colaborare, unii recurgând chiar la spionaj economic, agricultorii, chiar țărani din cei mai modești, au dat dovadă de un spirit de colaborare neașteptat. Pe baza datelor obținute, statul a putut să practice o sănătoasă politică agrară. Tehnica agricolă a fost astfel aplicată și Îndrumată spre rentabilitate. Creditele agricole
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
catedra „Omul și munca În Agricultură” al cărei curs a fost ținut de prof. Stieger. A fost prima catedră de acest gen În Europa. Părăsind stațiunea, mi-au revenit În minte frumoasele cuvinte ale lui Henri Ford: „Eu cred că agricultorii noștri nu Întrebuințează În general, cu un folos real, decât a douăzecea parte din activitatea lor. Dacă sar organiza o uzină oarecare, după modelul celor mai multe din fermele noastre, lucrătorii s-ar Îngramădi acolo unii peste alții”. 30.000 km prin
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mari consumatori de carne de porc și de gâște. Pe atunci, lumea se plângea mai puțin de colesterol (1935), probabil pentru că nu practica atât de mult sedentarismul. Mai târziu, o boală nouă, automobilistica, a contribuit la extinderea multor boli. Deși agricultorii cresc porci În condițiunile cele mai bune, valorificând prin ei În primul rând imensele cantități de cartofi și resturi de la lăptării, orașele germane valorifică prin porci ultimile resturi menajere. Ca și la Viena, 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof.
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
după revenirea generală la aur, a Început tensiunea 1929-1930, prăbușirea și criza mondială. De la 100.000 lei, vagonul de grâu a scăzut sub 20.000 lei. Dar n-a scăzut numai grâul. A scăzut prețul pretutindeni și la toate produsele. Agricultorul nostru, care avea 100.000 lei datorii, În loc de un vagon de grâu, trebuia să vândă acum 5 vagoane. Creditul era scump, dobânzile ridicate și așa se explică frământările generale ce aveau loc. Nu e greu de dedus cum În Germania
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
sălbatică pe care le-a găsit acolo. Dar vechii indieni de aici au avut o minunată organizație tribală și o importantă viață culturală. Să amintim vestitul trib Sioux cu 60.000 de membri. Triburile din sud, În afară de vânători erau buni agricultori. Ei au dat lumii această minunată plantă care este porumbul, pe care Îl Îngrășau cu bucăți de pește, pus la fiecare cuib. Ne-au dat În schimb și tutunul. Cultivau cu succes zarzavatul. Pe plute mari, pe apă, cu un
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
pe care se cultivă porumb după porumb. În schimb, pășunea care e luată În cultură după câțiva ani oferă un teren odihnit. Numai jumătate din fermele de aici sunt mecanizate. Restul lucrează cu caii. Prașila se face cu prășitoare necunoscută agricultorilor noștri. Ea e montată pe două roți, fie pentru a prăși un rând cu doi cai, fie pentru două rânduri cu patru cai. Fermierul conduce de pe un scaun asemănător celui de la secerătoare. Cu piciorul poate acționa asupra cuțitelor prășitoarei. Semănatul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
măsură În aplicarea lor de o serie de factori subiectivi. Omul pe de o parte, vitele pe de altă parte, ridică dificultăți mai mari. Îmi amintesc astfel de corespondența ce o purta marele ziar german agricol Deutsche Landwirtschaftliche Presse cu agricultorii germani. Luni de zile un agricultor n-a fost satisfăcut de sfaturile primite, Întrucât vacile nu sporeau cantitatea de lapte. Ultimul sfat a fost schimbarea personalului. Așa a și fost. Aici lipsește În cele mai dese cazuri personalul salariat. În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]