KorAP: Find »[drukola/base=ajun & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...175 >

4,357 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

poată studia, ca să zicem așa, locul, să-l cunoască pe prinț și deocamdată neoficial, ci, ca să zicem așa, amical, să-i spună la ce concluzie a ajuns. Prințul își amintea de această vizită a doctorului; își amintea că Lebedev, în ajun, se ținuse scai de capul lui spunându-i că-i bolnav, și, când prințul refuzase categoric intervenția medicinei, apăruse deodată cu doctorul, sub pretextul că tocmai veneau amândoi de la domnul Terentiev, care se simțea foarte rău, și că doctorul are să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
pe Nastasia Filippovna, el o va ucide pe Aglaia Ivanovna; chiar dacă acum nu e a dumneavoastră, v-ar fi foarte greu, nu-i așa?“ Își atinse scopul: prințul plecă deloc în apele lui. Avertismentele cu privire la Rogojin le primise chiar în ajunul nunții. În acea ultimă seară, prințul se văzu cu Nastasia Filippovna pentru ultima oară înainte de a merge în fața altarului; dar Nastasia Filippovna nu fu în stare să-l liniștească, ba, dimpotrivă, în ultimul timp îi amplifica și mai mult tulburarea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
când Nastasiei Filippovna i se năzărise că l-ar fi zărit la ea în grădină. Lucrurile se explicau printr-un simplu miraj; Nastasia Filippovna venise apoi personal la căpităneasă să se informeze în amănunțime și se calmase cu desăvârșire. În ajunul nunții, prințul o lăsă pe Nastasia Filippovna cuprinsă de o mare însuflețire: de la modista din Petersburg sosiseră toaletele pentru a doua zi, rochia de mireasă, voalul și toate celelalte. Prințul nu se așteptase ca toaletele s-o bucure într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
trezit, la Daria Alexeevna apărură încă doi curieri trimiși de prinț și abia celui de-al treilea i se porunci să-i transmită că “în jurul Nastasiei Filippovna roiesc o mulțime de modiste și coafori din Petersburg, că proasta dispoziție din ajun a dispărut fără urmă, că e preocupată, așa cum se și cade ca o femeie atât de frumoasă să fie preocupată, de toaleta cu care va merge la altar și că acum, în clipa aceea, se desfășoară un congres extraordinar privitor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
doctorul ar fi dat descurajat din mână și, precum atunci, ar fi spus: „E idiot!“ XIItc "XII" ÎNCHEIEREtc "ÎNCHEIERE" Plecând în grabă la Pavlovsk, văduva învățătorului se înfățișă de-a dreptul la Daria Alexeevna, care era necăjită din pricina întâmplării din ajun, și, povestindu-i tot ce știa, o sperie de-a binelea. Cele două doamne hotărâră pe loc să ia legătura cu Lebedev, tulburat și el în calitatea pe care o avea, de prieten al chiriașului său și de proprietar al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

echipează, pleacă pe vapoare spre Tesalia. Lungi șiruri de cămile încărcate aduc provizii și cereale. Prin toate cazarmele și oficiele domnește o activitate febrilă. Mai toate ziarele grecești sunt interzise; în fine orașul are întocmai aceeași fizionomie ca și în ajunul izbucnirii războiului ruso-turc. Soldatul e mai puțin entuziasmat, dar este liniștit și rezolut și se vede că războiul cu grecii nu e atât de simpatic cum a fost cel cu rușii. Siria suferă mult din cauza acestor preparative războinice. Atâtea brațe

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în prevederile sale optimiste cu-o bagatelă de aproape 80 de milioane. Să nu ni se obiecteze că războiul ruso-turco-romîn a fost cauza unei asemenea zdruncinări a prevederilor bugetare, căci proiectul de buget s-a depus în Cameră cam în ajunul luării Plevnei, când războiul era pe la sfârșit, și guvernul era în deplină cunoștință de cauză când a alcătuit bugetul pe 1878. Afară de asta, această anomalie se găsește mai în toate bugetele votate de 20 de ani încoace în proporțiuni mai

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
asupra {EminescuOpXII 60} multor obiecte, sunt mai întîi de toate cetățenii unuia și aceluiași stat, mai întîi de toate români cari doresc din inimă sinceră prosperarea patriei lor. Deși actualul ministru al cultelor și instrucțiunei publice, d. Conta, în chiar ajunul prezentării proiectului d-sale de lege pentru reorganizarea învățămîntului, a părăsit treapta mai înaltă a unui om de specialitate, pe care erau dispuse a-l așeza cercurile politice la intrarea d-sale în minister, și s-a coborât, printr-o

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
înregistra și noi. Ceva totuși trebuie să fie la mijloc, căci "de unde nu e foc fum nu iese". A doua preocupare a spiritului public e din cele mai serioase și privește ploaia de taxe nouă pe cari primăria e în ajun de a le impune contribuabililor din capitală. Organele de publicitate cari reprezintă civilizația ne-au repetat-o adeseori că starea orientală în care se află Bucureștii cere neapărat o sporire de taxe pentru a se putea introduce îmbunătățirile necesare. Noi

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
vorbit cam în chipul următor cu conservatorii, pe cari voia să-i înroleze sub steagul său: Văz că țara nu poate să continue a merge în acest chip; guvernul e paralizat prin exigențele și dezbinările partidului propriu. Și asta în ajunul unor mari evenimente în Orient. În asemenea împrejurări românia are nevoie de un guvern tare. Nu există decât un mijloc de a constitui un asemenea guvern și acesta e de-a mă debarasa de elementele rele ale partidului meu, iar

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
statul român. Anii din urmă ai vieții sale se disting prin deosebita gingășie a însărcinărilor diplomatice pe cari le-au avut, căci a fost reprezentant diplomatic al României la Constantinopol tocmai în acei timpi critici când armata rusească era în ajun de-a trece Prutul și după ce l-au trecut, încît, cu toate dificultățile situației, a stat, cu pericolul vieții sale chiar, neclintit la postul din Constantinopol până în momentul rechemării și a începerii ostilităților. În timpul campaniei a fost atașat pe lângă persoana

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
simțit că este aici o cestiune de demnitate pentru partidul liberal în general și pentru d. Brătianu în parte, a simțit că el mai ales, organul partidului liberal, e dator să răspunză la această întrebare. Și de aceea numărul din ajunul Paștelor începe cu întrebarea cu care începem și noi: Pentru ce s-a retras d. Brătianu? În loc însă de-a răspunde în trei cuvinte la această întrebare în loc de-a spune lămurit țării într-un mod onest și leal adevărata

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
încurcătura ziarului "Romînul", care simte trebuința să învăluie cu laude neauzite majoritatea izbită de moarte de d. Brătianu, cum să acopere cu flori un cadavru. Înțelegem bine amețeala în care se găsesc susțiitorii corupțiunii și ai imoralității cari declarau în ajunul Paștelor că pricep retragerea d-lui Brătianu, dar n-o aprobă și a doua, zi de Paște celebrează această retragere ca un act mare și patriotic. Dar, în fața declarațiunilor d-lui I. Brătianu, nimeni nu mai înțelege, nici [î ]și

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
c-o altă serie, pe care s-o procopsească de acum înainte. Faza de reapropiare a d-lui I. Brătianu de partidul său e o dovadă de slăbiciune totală. Pentru opoziție această reapropiare e favorabilă, căci partidul roșu, fiind în ajunul discompunerii lui, ar atrage în cădere-i și pe șeful lui, care se retrăsese tocmai la timp pentru a nu-i împărtăși soarta. Daca voiește s-o împărtășească desigur paguba nu va fi a opoziției. [2 - 3 mai 1881] ["NOUL

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
escelente, o figură de eșec secundară în mâna diplomaților speculativi, pentru ca din când în când să fie opuși planurilor de întindere ale grecilor și ale bulgarilor. [9 mai 1881] ["ERA UN OBICEI ÎNAINTE... Era un obicei înainte ca Domnul, în ajunul de a se urca pe tron, să se închiză în zidurile unei vechi mănăstiri și să treacă, într-o reflecție de zile întregi, în revistă trecutul țării și al strămoșilor, ca, față cu zgomotul asurzitor al actualității, să-și deschiză

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
De aceea e bine daca ochi sobri, cari disting măreția înscenării de însuși fondul piesei ce se joacă, [î ]i atrag atenția asupra acestui din urmă, pe când simțurile lui sunt uimite de partea decorativă a vieții publice. Daca dar, în ajunul frumoasei serbări de încoronare, lăsăm tonul polemic de o parte, totuși lucrurile ce ne vin în minte nu este partea decorativă cu care se încheie era de la 1859 și până astăzi, ci fondul acestei ere. Nu trebuie să ne scape

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
remanieri ministeriale, încît se vede că încrederea specială a d-lui C. A. Rosetti nu e în stare să prefacă ea singură pe d. D. Brătianu și pe-o seamă din colegii săi în oameni de stat. Tigresa e în ajunul de-a nu-și mai apăra puii, puterile mari ale Europei sunt în pericolul de-a trebui să renunțe la măgulitorul concurs ce li se promitea cu atâta bunăvoință de către d. prim ministru. D-sa își luase măreața sarcină de-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
și asupritoare? A doua zi ziarul "Romînul" spune că opoziția s-a unit cu străinii pentru a lua administrația din mâna românilor și a o da străinilor și, ca dovadă, citează câteva vorbe alese cu meșteșug din jurnalele opoziției din ajun. Se ridică opoziția contra vreunui fapt care ne-a atras o umilire exterioară sau ne-a cauzat pagube de milioane? A doua zi ziarul "romînul" spune că opozița, în înțelegere cu cutare putere străină, vrea să dărâme instituțiile liberale ale

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
secțiuni spre a se ocupa cu moțiunile motivate depuse cu ocazia dezbaterii asupra interpelărilor. D. prezident al Consiliului și ministru de externe, Dum. Brătianu, nefiind de față, d. Sturdza, ministrul de finanțe, susține că nu se poate anula votul din ajun asupra trecerii la ordinea zilii. Părerea d-lui Chițu prevalează; secțiunile iau în dezbatere moțiunea, dar o resping. Camera respinge asemenea moțiunea și păstrează ordinea de zi. Vom reveni asupra acestui incident. [29 mai 1881] ["DISCUȚIUNEA CESTIUNII DUNĂRENE... "] Discuțiunea cestiunii

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de industrie și a naturelor catilinare. Cât despre cestiunea Dunării, compromisă deja sub cabinetul Brătianu - Boerescu, ea se va îmbolnăvi și mai rău sub Brătianu - Rosetti. Spre a-i da o soluțiune conformă cu promisiunile făcute vin la minister în ajunul vacanțelor Parlamentului pentru ca, în timpul sezonului mort, s-o decidă pe cale diplomatică fără a consulta Parlamentul. Acesta, adunat la toamnă, se va trezi în fața unui fait accompli și se va mulcomi prin izvoare bugetare. Aceasta e calea pe care s-a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Mai multe incidente s-au petrecut ieri în Cameră după citirea programei ministeriale. Cel mai însemnat dintre acestea este alegerea noului prezident al Adunării. D. P. Buescu, considerând că fotoliul prezidenției Adunării nu poate rămâne vacant, mai cu seamă în ajunul închiderii sesiunii, propune să se proceadă imediat la alegerea prezidentului. După o consultare de câteva minute se procede la alegere și rezultatul votului este acesta: 70 votanți, 8 bile albe, 61 voturi pentru d. D. Brătianu, 1 vot pentru d.

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
desfăcut de partidul conservator sau de-a fi transfug. Onorat de încrederea regelui în momente foarte însemnate pentru politica exterioară a țării, în momente în care se agită o grupare semnificativă a puterilor europene și în care Italia e 'n ajun de-a se apropia de Austro-Ungaria și de a-i aduce drept semn întîi de amiciție concesii în cestiunea Dunării, d. Mavrogheni a consultat desigur mai mult patriotismul său încercat decât considerațiuni de partid când a primit sarcina grea de-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de necuviințe. Cum credeți oare c-ar vorbi diplomația engleză cu asemenea canalii? Cazul e inimaginabil, căci englezul ar impune tăcere la cea dendîi ocazie obraznicului vecin; dar să admitem că prin o miraculoasă, constelație de împrejurări lucrurile ar fi ajun atât de departe, care credeți c-ar fi soarta principelui, a ministrului, a poporului, care ar fi atins astfel vaza Angliei? Englejii sunt oameni practici; ei proced în orice loc altfel, conform cu împrejurările locale. Într-un loc restabilesc liniștea, într-

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de lume și de învățat. De cea mai aleasă politeță cu oricine ar fi intrat în relații cu el, nu părăsea niciodată o rezervă rece față cu cei ce stăteau mai departe de el. Baronul a încetat din viață în ajunul unui eveniment important și anume înaintea întîlnirii împăratului Austriei cu țarul. Ziarele polone mai cu seamă vorbeau că această întîlnire o să aibă loc foarte în curând. Se vede însă că moartea cancelarului o să aibă un efect suspensiv și asupra acestei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ce se zărea în fața guvernului de la 1877 a devenit impracticabilă; la luarea altor căi e mai bine ca responsabilitatea să treacă asupra unui om de stat care nu are antecedentele cancelarului. [3 noiembrie 1881 ] ["ÎMBLĂ VORBA... Îmblă vorba că, în ajunul întrunirii Corpurilor legiuitoare, cabinetul va fi supus la schimbări. Ne-am obicinuit atât de mult cu mutațiunile caleidoscopice ale guvernului roșu, am văzut atâtea nulități și atâți gheșeftari perîndîndu-se pe băncile ministeriale încît o asemenea eventualitate n-ar mai avea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]