3,029 matches
-
să fie perturbată de cererile de certificate de import abuzive, ar trebui ca în Regulamentul (CE) nr. 1342/2003 al Comisiei2 să se stabilească rata garanției referitoare la certificatele de import de orez decorticat, de orez semialbit și de orez albit la un nivel suficient de ridicat. (3) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 1342/2003 ar trebui modificat în consecință. (4) Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului de gestionare a cerealelor, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 La
32006R0945-ro () [Corola-website/Law/295331_a_296660]
-
Malta, ale Republicii Polone, ale Republicii Slovenia și ale Republicii Slovace, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană2, aprobat prin Decizia 2006/324/ CE a Consiliului3, prevede majorarea contingentului tarifar anual global cu drept vamal zero de orez semialbit sau albit de la codul NC 1006 30 pentru, pe de o parte, 25 516 tone de orez de orice origine și, pe de altă parte, 1 200 tone de orez din Thailanda. Acordul prevede, de asemenea, deschiderea unui nou contingent tarifar anual
32006R0965-ro () [Corola-website/Law/295343_a_296672]
-
4810.29.80 kg S 21.12.54.30 Hârtie "kraft" stratificată, alta decât cea pentru scris, imprimat, grafică 4810.3 kg S 21.12.54.53 Hârtie și carton stratificate, cu strat de acoperire, în care fiecare strat este albit 4810.92.10 kg S 21.12.54.55 Hârtie și carton stratificate, cu strat de acoperire, în care doar stratul exterior este albit 4810.92.30 kg S 21.12.54.59 Alte tipuri de hârtie și carton stratificate
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
12.54.53 Hârtie și carton stratificate, cu strat de acoperire, în care fiecare strat este albit 4810.92.10 kg S 21.12.54.55 Hârtie și carton stratificate, cu strat de acoperire, în care doar stratul exterior este albit 4810.92.30 kg S 21.12.54.59 Alte tipuri de hârtie și carton stratificate, cu strat de acoperire 4810.92.90 kg S 21.12.54.70 Hârtie carton sub formă de role sau foi, cu strat de
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Fibrele pure sunt acele fibre care nu conțin nici un fel de material nefibros, cu excepția celor pe care le conțin în mod normal (fie natural, fie în urma procesului de fabricație), în starea în care se găsesc în materialul de analizat (crudă, albită). Când nu sunt disponibile fibrele separate și pure folosite în producerea materialului supus analizei, trebuie să se utilizeze valorile medii ale lui b1, b2 și b3, obținute din încercările efectuate pe fibre pure, similare celor din amestecul supus examinării. Dacă
jrc189as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85324_a_86111]
-
Smeeni este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Albești, Bălaia, Călțuna, Moisica, Smeeni (reședința), Udați-Lucieni și Udați-Mânzu. Comuna se află în valea Călmațuiului, și este traversată de șoseaua națională DN2C, care o leagă spre vest de Costești. La Smeeni, din DN2C se ramifică șoseaua județeană DJ203D, a cărei ramură
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
din plasa Câmpul a județului Buzău, era formată din cătunele Moisica, Sălcioara și Smeeni, și avea în total 1850 de locuitori, o școală și o biserică. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționa pe atunci și comuna Albești, formată din cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o populație totală de 1580 de locuitori. În comuna Albești funcționau o moară cu aburi, 4 stâne, o școală cu 35 de elevi și două biserici în satele Albești și
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
județului Buzău, era formată din cătunele Moisica, Sălcioara și Smeeni, și avea în total 1850 de locuitori, o școală și o biserică. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționa pe atunci și comuna Albești, formată din cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o populație totală de 1580 de locuitori. În comuna Albești funcționau o moară cu aburi, 4 stâne, o școală cu 35 de elevi și două biserici în satele Albești și Udați. Satul Bălaia (denumit
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
locuitori, o școală și o biserică. Pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, mai funcționa pe atunci și comuna Albești, formată din cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o populație totală de 1580 de locuitori. În comuna Albești funcționau o moară cu aburi, 4 stâne, o școală cu 35 de elevi și două biserici în satele Albești și Udați. Satul Bălaia (denumit pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
comuna Albești, formată din cătunele Albești, Călțunașu, Cotuna, Udați și Lucieni, cu o populație totală de 1580 de locuitori. În comuna Albești funcționau o moară cu aburi, 4 stâne, o școală cu 35 de elevi și două biserici în satele Albești și Udați. Satul Bălaia (denumit pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
satele Albești și Udați. Satul Bălaia (denumit pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau atunci: Albești, Udați-Luceni, Udați-Mânzu și Călțuna. În 1950, comunele Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
Satul Bălaia (denumit pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau atunci: Albești, Udați-Luceni, Udați-Mânzu și Călțuna. În 1950, comunele Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
pe atunci "Bălaia-Popești") făcea pe atunci parte din comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau atunci: Albești, Udați-Luceni, Udați-Mânzu și Călțuna. În 1950, comunele Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
comuna Gherăseni. În 1925, Anuarul Socec consemnează cele două comune în plasa Glodeanurile a aceluiași județ, Smeeni având o populație de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau atunci: Albești, Udați-Luceni, Udați-Mânzu și Călțuna. În 1950, comunele Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968 a fost transferată din nou, în actuala componență
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
de 2425 de locuitori, iar Albești 1990. Cătunele comunei Albești erau atunci: Albești, Udați-Luceni, Udați-Mânzu și Călțuna. În 1950, comunele Albești și Smeeni au fost incluse în raionul Buzău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. Comuna Albești a fost desființată și inclusă apoi în comuna Smeeni, care în 1968 a fost transferată din nou, în actuala componență, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, în 1968, satul Sălcioara a fost desființat și inclus în satul Smeeni. Șase obiective
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
Smeeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca monumente de interes local. Unul dintre ele, biserica „Sfântul Nicolae” din satul Sălcioara, construită în 1926, este clasificat ca monument de arhitectură. Restul sunt situri arheologice. Situl arheologic de la Albești cuprinde o așezare aparținând culturii Boian din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.) și una datând din epoca migrațiilor (cultura Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.). Situl de la nord-vest de satul Moisica cuprinde două așezări similare și în plus
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
Cerneahov, secolul al IV-lea e.n.). Situl de la nord-vest de satul Moisica cuprinde două așezări similare și în plus încă una din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.). Un alt sit aflat tot lângă Moisica, spre Albești, conține o așezare medievală timpurie atribuită culturii Dridu din secolele al IX-lea-al X-lea. Situl de la Smeeni, aflat în zona foste baze furajere și către Sălcioara, conține două necropole una neolitică din mileniile al VI-lea-al V
Comuna Smeeni, Buzău () [Corola-website/Science/301043_a_302372]
-
află în nordul județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversată de șoseaua națională DN3A, care leagă Lehliu Gară de Fetești. La Dragoș Vodă, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ306, care duce spre nord în județul Ialomița la Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga și spre sud la Vâlcelele și Cuza Vodă (unde se termină în DN3). Pe calea ferată București-Constanța, este deservită de stația Dragoș Vodă și de halta Bogdana. Prin sudul comunei
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,36%). Pentru 5,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul actual al comunei făcea parte din comuna Albești din plasa Ialomița-Balta a județului Ialomița, singurul existent dintre satele ei fiind Socoalele. Anuarul Socec din 1925 consemnează apariția comunei Dragoș Vodă, cu 2331 de locuitori în satele Dragoș Vodă și Socoalele, iar până în 1931 a apărut și satul Bogdana
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
central-nordică a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ306, care o leagă spre sud de Cuza Vodă (unde se termină în DN3) și spre nord de Dragoș Vodă (unde se intersectează cu DN3A) și mai departe în județul Ialomița de Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga. Din acest drum, lângă Floroaica se ramifică șoseaua județeană DJ307A, care deservește satul Vâlcelele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vâlcelele se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
Ivănești și Poiana. Comuna se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Călărași, pe malul drept al râului Ialomița, la sud de municipiul Slobozia. Este traversată de șoseaua județeană DJ201, care o leagă spre vest de Albești, Axintele și Coșereni (unde se termină în DN2) și spre est de Slobozia, Mărculești și Țăndărei (unde se termină în DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciulnița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Ciulnița, Ialomița () [Corola-website/Science/301235_a_302564]
-
intersectează cu DN2), Amaru și apoi în județul Prahova de Mizil (unde se termină în DN1B). Din DJ102H, lângă satul Reviga se ramifică șoseaua județeană DJ306 care duce spre sud la Gheorghe Doja, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A) și Albești. Din DJ306 se ramifică în satul Crunți șoseaua județeană DJ306A, care duce spre sud la Ciochina (unde se intersectează cu DN2A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Reviga se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Reviga, Ialomița () [Corola-website/Science/301248_a_302577]
-
Brăești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Albești, Brăești (reședința), Buda, Cristești și Rediu. Comuna Brăești este amplasată în zona sud-vestică a județului, la limita cu județul Neamț, și în cea centrală a Podișului Moldovei. Este deservită de șoseaua județeană DJ208A, care o leagă spre nord de Ion
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
locuitori. Existau în comună două mori de apă și una de aburi, patru biserici și două școli cu 84 de elevi (dintre care 9 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2741 de locuitori în satele Albești, Brăești, Buda, Cristești și Prigoreni. Comuna a fost desființată în 1931, satele ei intrând în componența comunei Lungani, dar a fost însă reînființată ulterior. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) a raionului
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]
-
în componența actuală la județul Iași, reînființat. Două obiective din comuna Brăești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Moara lui Chilcoș”, aflat la sud de satul Albești, unde s-au găsit așezări medievale din secolele al XIV-lea-al XV-lea și din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Celălalt obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (secolul al XVIII-lea) din satul Brăești. Economia comunei
Comuna Brăești, Iași () [Corola-website/Science/301262_a_302591]