5,298 matches
-
leagănului, se săturase. Buza de jos îi ieșise în afară, iar ochii întunecați, care mai devreme fuseseră veseli, deveniseră ostili. Plânsetul Rosei a urcat cu câteva octave când ursulețul roz fosforescent i-a căzut din mână, pe pământul de sub bancă. Alice s-a aplecat repede și l-a ridicat. Abia de curând reușise să elibereze din sertarul cu chiloți mâna de jucării, inclusiv ursulețul acela, care reprezentau tot ceea ce mai putuse salva din cadourile care-i fuseseră trimise Rosei la naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu mult timp în urmă, adăposturilor pentru vagabonzi. Când îi fusese prezentat, Rosa se aruncase asupra ursulețului cu un strigăt de încântare și-l strânsese la piept ca pe un prieten pierdut. Ceea ce mama ei presupunea că și era. Pe Alice o cuprinsese disperarea. Cercetase cu mare atenție fiecare siluetă abia conturată, apoi trecătoare, dar nici una dintre ele nu se dovedise a fi Hugo. Trebuia să plece în curând. O femeie singură, vulnerabilă, cu doi copii și mai vulnerabili nu avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
copii și mai vulnerabili nu avea ce să caute noaptea pe-afară. Și nici măcar nu era o noapte caldă. Așezând-o pe Rosa în portbebe, în poziția ei preferată, cu fața înainte, iar pe Theo învelindu-l strâns în cărucior, Alice s-a decis să mai facă un tur al parcului. În timp ce împingea căruciorul pe alei, Alice fixa amărâtă asfaltul. Supărarea cauzată de faptul că Hugo nu apăruse era condimentată cu o dezamăgire sălbatică. Nu era numai că voia să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o noapte caldă. Așezând-o pe Rosa în portbebe, în poziția ei preferată, cu fața înainte, iar pe Theo învelindu-l strâns în cărucior, Alice s-a decis să mai facă un tur al parcului. În timp ce împingea căruciorul pe alei, Alice fixa amărâtă asfaltul. Supărarea cauzată de faptul că Hugo nu apăruse era condimentată cu o dezamăgire sălbatică. Nu era numai că voia să-l vadă ca să i-l dea pe Theo și s-o poată duce pe Rosa acasă, pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
amărâtă asfaltul. Supărarea cauzată de faptul că Hugo nu apăruse era condimentată cu o dezamăgire sălbatică. Nu era numai că voia să-l vadă ca să i-l dea pe Theo și s-o poată duce pe Rosa acasă, pentru ceai. Alice voia să-l vadă pe el. Pe el. Ceea ce la început fusese milă, apoi curiozitate, și-apoi amuzament generat de incapacitatea lui Hugo de a face față rolului de tată, se transformase într-o atracție absolut serioasă. Seara precedentă, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
el. Ceea ce la început fusese milă, apoi curiozitate, și-apoi amuzament generat de incapacitatea lui Hugo de a face față rolului de tată, se transformase într-o atracție absolut serioasă. Seara precedentă, după sperietura cu erupția lui Theo, cristalizase ceea ce Alice nu voise să recunoască mai devreme; atracția pe care o simțea față de Hugo de fiecare dată când îl vedea. Hugo era șarmant și interesant și haios. Avea o frumusețe elegantă, întunecată, pe care nici măcar nopțile întrerupte, copiii care varsă mâncare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
și haios. Avea o frumusețe elegantă, întunecată, pe care nici măcar nopțile întrerupte, copiii care varsă mâncare și o evidentă incapacitate de a călca rufele nu o puteau știrbi; ba mai mult, îi adăugau un aer vulnerabil. Gândindu-se la el, Alice a simțit un val de plăcere. Dragoste? Alice s-a oprit din mers. Oare asta era? Sau nu era vorba decât de o dorință fizică? Dar Alice a realizat că nu dorința fizică era cea care-i făcea inima să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
care nici măcar nopțile întrerupte, copiii care varsă mâncare și o evidentă incapacitate de a călca rufele nu o puteau știrbi; ba mai mult, îi adăugau un aer vulnerabil. Gândindu-se la el, Alice a simțit un val de plăcere. Dragoste? Alice s-a oprit din mers. Oare asta era? Sau nu era vorba decât de o dorință fizică? Dar Alice a realizat că nu dorința fizică era cea care-i făcea inima să se topească de fiecare dată când îl vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
știrbi; ba mai mult, îi adăugau un aer vulnerabil. Gândindu-se la el, Alice a simțit un val de plăcere. Dragoste? Alice s-a oprit din mers. Oare asta era? Sau nu era vorba decât de o dorință fizică? Dar Alice a realizat că nu dorința fizică era cea care-i făcea inima să se topească de fiecare dată când îl vedea pe Hugo cu Theo. Jake, în ciuda personajului de părinte perfect, nu se comportase niciodată la fel de natural cu Rosa. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atunci când fusese vorba de schimbatul scutecelor, dar nu avea nevoie de nici o explicație în momentele care contau cu-adevărat. Era limpede că Theo era centrul vieții lui. În timp ce centrul vieții lui Jake era - ce? În esență, gunoiul, s-a gândit Alice. O anunțase că în săptămâna aia nu va putea s-o ajute s-o culce pe Rosa fiindcă se lega cu lanțuri de niște containere de gunoi împreună cu Joss și Jessamy ca să convingă consiliul să recicleze nouăzeci și nouă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
aia nu va putea s-o ajute s-o culce pe Rosa fiindcă se lega cu lanțuri de niște containere de gunoi împreună cu Joss și Jessamy ca să convingă consiliul să recicleze nouăzeci și nouă la sută din tot gunoiul menajer. Alice se întreba dacă era posibil să reciclezi așa de mult? O parte din gunoi nu era - în fond - doar gunoi? În centrul parcului, era un pod nu prea înalt care traversa un râu micuț. Alice s-a oprit pe el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sută din tot gunoiul menajer. Alice se întreba dacă era posibil să reciclezi așa de mult? O parte din gunoi nu era - în fond - doar gunoi? În centrul parcului, era un pod nu prea înalt care traversa un râu micuț. Alice s-a oprit pe el, aplecându-se peste balustradă în așa fel încât Rosa să vadă apa care curgea vioaie pe dedesubt. Rosa a râs, fluturându-și ursulețul fericită. Era fascinată de apă. Mai ales de cea care ieșea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a râs, fluturându-și ursulețul fericită. Era fascinată de apă. Mai ales de cea care ieșea din robinetele de la cada de baie. În rarele ocazii când asta se întâmpla. Judecând după mormăielile lui interesate, și lui Theo îi plăcea apa. Alice l-a mângâiat pe cap cu afecțiune. Era cu-adevărat un băiețel drăguț. Uitându-se la el cum chicotea în timp ce fixa apa, atât de fericit, atât de nerăbdător să fie amuzat, Alice a simțit un soi de indignare uluită în numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui interesate, și lui Theo îi plăcea apa. Alice l-a mângâiat pe cap cu afecțiune. Era cu-adevărat un băiețel drăguț. Uitându-se la el cum chicotea în timp ce fixa apa, atât de fericit, atât de nerăbdător să fie amuzat, Alice a simțit un soi de indignare uluită în numele copilului. Cum putea cineva, chiar și Amanda Hardwick, să lase copilul ăsta în urmă? Și ce fel de tată putea să facă așa ceva? Credința lui Alice că Hugo avea să apară dispăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
atât de nerăbdător să fie amuzat, Alice a simțit un soi de indignare uluită în numele copilului. Cum putea cineva, chiar și Amanda Hardwick, să lase copilul ăsta în urmă? Și ce fel de tată putea să facă așa ceva? Credința lui Alice că Hugo avea să apară dispăruse aproape cu totul. Ce naiba era în capul lui de-i abandonase și pe ea, și pe Theo acolo? Oare îl judecase complet greșit? Doar cu câteva clipe în urmă crezuse că e îndrăgostită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fie văzute. După care urmase zgomotul mecanismului de închidere a ușii și conștientizarea faptului că rămăsese prizonier. Care a fost urmată, la scurt timp, de descoperirea că mobilul nu-i funcționa în subteran. Nu putea s-o contacteze nici pe Alice - care era singură, în parc, cu copiii - și nici agenția. Hugo a mugit, s-a ridicat în picioare înțepenit și-a început din nou să se miște, în sus și-n jos, prin parcare. Întunericul ăla de nepătruns era îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
puțin probabil să și iasă la fel. Și totuși. Nu zisese Neil că era plecat pentru tot restul săptămânii? Deci, oricum, nu putea să-l concedieze până luni. Și până atunci, multe aveau să se întâmple. De pildă, cina cu Alice din weekend. Hugo s-a gândit la ea îngrijorat. Probabil că-l aștepta lângă leagăne de ore întregi. Numai Dumnezeu putea să știe unde-și închipuia fata că umblă el. * * * În parc, Alice continua să scruteze depărtarea din ce în ce mai întunecată, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
să se întâmple. De pildă, cina cu Alice din weekend. Hugo s-a gândit la ea îngrijorat. Probabil că-l aștepta lângă leagăne de ore întregi. Numai Dumnezeu putea să știe unde-și închipuia fata că umblă el. * * * În parc, Alice continua să scruteze depărtarea din ce în ce mai întunecată, încă luptându-se să creadă că bărbatul nu mai venea. Era furioasă. Știa că era cazul să înceapă să ridice scara de acostare. Îi dăduse lui Hugo un centimetru de deget - deși, datorită câinelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
avea să aibă o surpriză șocantă. Ea nu era nici sclava lui și nici nu-i era obligată în vreun fel. În primul rând, cina aia simandicoasă pe care i-o promisese n-avea să mai aibă loc. Asta plănuia Alice să-i spună. Dacă Hugo avea să mai apară vreodată. Auzind, dintr-odată, niște pași grăbiți, Alice s-a aplecat peste copii într-un gest protector. A privit alarmată cum, dinspre apus, o siluetă înaltă, cu mișcări stranii, se ițea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
obligată în vreun fel. În primul rând, cina aia simandicoasă pe care i-o promisese n-avea să mai aibă loc. Asta plănuia Alice să-i spună. Dacă Hugo avea să mai apară vreodată. Auzind, dintr-odată, niște pași grăbiți, Alice s-a aplecat peste copii într-un gest protector. A privit alarmată cum, dinspre apus, o siluetă înaltă, cu mișcări stranii, se ițea împleticindu-se către ea. —Alice! —Hugo. Unde dracu’...? Supărată, Alice s-a scuturat de brațele care încercau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Hugo avea să mai apară vreodată. Auzind, dintr-odată, niște pași grăbiți, Alice s-a aplecat peste copii într-un gest protector. A privit alarmată cum, dinspre apus, o siluetă înaltă, cu mișcări stranii, se ițea împleticindu-se către ea. —Alice! —Hugo. Unde dracu’...? Supărată, Alice s-a scuturat de brațele care încercau s-o cuprindă. Recunoscându-și tatăl, Theo a început să plângă cerând atenție. Hugo a căzut imediat în genunchi, lângă cărucior. Și-a sărutat fiul și l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vreodată. Auzind, dintr-odată, niște pași grăbiți, Alice s-a aplecat peste copii într-un gest protector. A privit alarmată cum, dinspre apus, o siluetă înaltă, cu mișcări stranii, se ițea împleticindu-se către ea. —Alice! —Hugo. Unde dracu’...? Supărată, Alice s-a scuturat de brațele care încercau s-o cuprindă. Recunoscându-și tatăl, Theo a început să plângă cerând atenție. Hugo a căzut imediat în genunchi, lângă cărucior. Și-a sărutat fiul și l-a ciupit de mânuțele înghețate. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
care încercau s-o cuprindă. Recunoscându-și tatăl, Theo a început să plângă cerând atenție. Hugo a căzut imediat în genunchi, lângă cărucior. Și-a sărutat fiul și l-a ciupit de mânuțele înghețate. Apoi, epuizat, s-a uitat la Alice. Îmi pare rău. Pieptul lui Hugo se umfla de parcă era lovit de un piston. Sângele îi bubuia în creier. — Am rămas blocat, a dat el o explicație lamentabilă. —Blocat? a exclamat Alice. Mai bine de trei ore? Hugo se așteptase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mânuțele înghețate. Apoi, epuizat, s-a uitat la Alice. Îmi pare rău. Pieptul lui Hugo se umfla de parcă era lovit de un piston. Sângele îi bubuia în creier. — Am rămas blocat, a dat el o explicație lamentabilă. —Blocat? a exclamat Alice. Mai bine de trei ore? Hugo se așteptase ca Alice să fie supărată, dar furia asta dezlănțuită l-a șocat. Motivele pentru care întârziase erau reale și dramatice, chiar dacă Hugo ezita să i le dezvăluie de teamă ca Alice să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pare rău. Pieptul lui Hugo se umfla de parcă era lovit de un piston. Sângele îi bubuia în creier. — Am rămas blocat, a dat el o explicație lamentabilă. —Blocat? a exclamat Alice. Mai bine de trei ore? Hugo se așteptase ca Alice să fie supărată, dar furia asta dezlănțuită l-a șocat. Motivele pentru care întârziase erau reale și dramatice, chiar dacă Hugo ezita să i le dezvăluie de teamă ca Alice să nu-l creadă idiot. Așa cum era evident că-l considerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]