2,797 matches
-
baruri noi, crâșme, restaurante, saloane de dans și grădini de vară care se des- chid unele după altele, umplând sălile, terasele, dar și tro- tuarele de petrecăreți care uită să mai plece acasă. Se simte în parfumurile scumpe care te amețesc, în moda proaspătă și colorată, mai provocatoare și mai vie, în vitrinele sclipitoare ale căror haine din Vest a doua zi sunt deja purtate de minunatele „Fetițe dulci“ din București. Despre frumusețea doamnelor și a domnișoarelor, tot mai cochete și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
sandvici proaspăt, făcut în nici două minute, din chifle cu lapte unse cu unt, câteva felii de șuncă de Praga sau salam mortadela, o felie de roșie și câteva de castravecior, ca la celebrele magazine cu mezeluri Rochus. Brutăriile te amețeau de-a dreptul cu mirosul de pâine caldă, franzeluțe sau cornuri, erau renumite cele ale fabricii Herdan sau Hermann, iar specialități varitabile găseai la armeanul de pe Lizeanu, la Apostol Zottu. Simigeriile, în special gre- cești, te așteptau cu brânzoaice, cornulețe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
unguri ! — Să bem ! — Să bem pentru țigani ! — Să bem ! — Să bem pentru toți oamenii ! Să bem pentru dragoste ! Să bem pentru băutură, să bem ! Să bem pentru viață ! — Să bem ! — Și mai ales... să bem pentru femei frumoase ! Și Fernic, amețit bine, nu se abține și o sărută pe Maria Tănase, care stătea lângă el. Aceasta-l împinge cu toată forța, încât Ionel, și șchiop de-un picior, se vede imediat trântit cu tot cu scaun pe jos, moment în care toți încep
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
pe scenă, frumos, elegant, aranjat și cu un ochi umflat. Păi, n-ar mai fi spectacol, ar fi curată come- die ! Asta s-ar întâmpla, îți zic eu. Nu am voie să mi se facă rău, să fiu deshidratat sau amețit pe scenă. Tot timpul mănânc cât trebuie și ce trebuie. Unele dimineți alerg și nu mă feresc și de câteva exerciții pe săptămână. Trebuie să fiu în formă tot timpul. Îți dai seama dumneata dacă m-ar apuca vreun leșin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
că-i a lui Kirițescu, răspunde sec Cristi. Sună mai bine probabil decât dacă ar fi a unui evreu... — Ah, d-asta, sigur că d-asta... Și așa au început să dezbată și politică, după ce au mâncat și s-au amețit bine. Iar deși Cristi s-a simțit puțin mai relaxat la Paris, unde se glumea despre Hitler, nu se cita din el, ca la București, tot a rămas cu un gust amar, amintindu-și de ceea ce se întâmpla în țară
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de Cotroceni. Se gândise de nenumărate ori să se întoarcă din drum și să rămână cu imaginea Reginei Maria tânără, frumoasă, dar mai vie, într-un costum tradițional, zâmbind dimineața într-o grădină de flori de toate culorile, care te amețesc cu parfumul lor. Dar se cuvenea pentru o vedetă cu statutul său un asemenea gest, trebuia să fie acolo, să înfrunte sfârșitul, alături de oameni, cu amintirea tatălui său care nu a murit degeaba, ci pentru o țară mai bună, pentru
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
în cafenea, stătea ore în șir privind în gol, gândindu-se la cum să iasă din acea stare de amorțeală și depresie continuă, care simțea că îi va aduce degrabă sfârșitul. Sorbea câteva pahare de vin și nici măcar nu se amețea. „Pe ce cale s-o mai iei, când le-ai făcut pe toate ?“, se întreba. Ce alegeri să faci, când ai ajuns într-un punct la care nimeni nu a cutezat nici să viseze, neavând niciun model după care să
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
și vocea suavă a lui Cristi purtau publicul seri de-a rândul pe ritmurile dulci ale tangourilor, muzica fermecându-i pe cei prezenți ca un afrodiziac, făcându-i să danseze îndrăgostiți ca-n prima zi, sărutându-se cu patimă și amețindu-se cu vinuri scumpe și rafinate pentru a avea curajul să-și dea frâu liber sentimentelor. Era ca și cum Cristi, odată ce deschidea gura, îi hipnotiza și îi trăgea apoi cu niște ațe invizibile mai aproape unii de ceilalți, reamintindu-le prin
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
poate stăpâni sentimentele pentru el. Avea o voce caldă, ca a unui copil, și tremura ușor din glas atunci când Cristi o privea cu poftă. Se înroșea și își ducea imediat mâna subțire și gingașă peste buze, cu privirea în jos, amețindu-l. Iar pielea ei era albă, imaculată, pufoasă și mirosea a lapte și a migdale, îți venea să te pierzi peste trupul ei fragil și parfumat, ale cărui forme bine conturate, rotunde, întorceau privirile oricărui bărbat. Avea niște sâni mari
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se întâmplă cu el. De-acolo este împins și tras pe un culoar semiîntunecat, într-o lumină slabă, roșiatică, un culoar îngust, tot numai cărămidă dură, cu un miros ciudat de umiditate și de boală, ca de spital. Tot mai amețit și speriat în ultimul hal, Cristi vomită, mai mult pe el decât pe jos. Matahalele îi dau drumul și încep să-i care deodată niște pumni zdraveni în spate, până îl îngenuchează, ceea ce-l face să verse și mai mult
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
muzică ușoară dicțiune impecabilă, emisie clară, expresie desăvârșită, dar și prezență scenică plăcută, decentă, chiar elegantă. De acolo a luat-o spre Gara de Nord, pe Griviței, unde o clădire dărăpănată, închisă și uitată de lume i-a amintit de seara când, amețit de băutură, înconjurat de prieteni și vrăjit de Domnișoara Coincidență, a urcat pentru prima dată pe scenă să cânte. — Aici ne-am cunoscut pentru prima dată, râde Fernic. Ce copil erai, Doamne, ce copil. Aveai cât ? Douăzeci de ani ? — Întocmai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o dată, atât persoana sa, pusă În cauză, cât și Cauza, pusă În cauză. Confruntăm fervoarea unui scriitor total dăruit scrisului, dar revendicând, totuși, mereu, o altă „totalitate”, care să-l scoată din vizuina și viziunea magiei solitare, să-l azvârle, amețit de Marea Idee, În clocotul gregar. Accentele agresive nu lipsesc, nici obsesiva reafirmare a „angajamentului de stânga”... Inima e la stânga, repetă, nu o dată, și azi, intelectualii aceleiași confrerii. Mintea n-ar fi să fie, Însă, nici la stânga, nici la dreapta
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ocupa de editarea ei. „Continui să lucrez cu o Înfrigurare ascuțită la extrem... N-am scris Încă nimic cu atâta pasiune”, notează Blecher. Dar: „totul merge Încet, nespus de greu, febra mă abrutizează și ore Întregi zac ca un animal amețit de o lovitură de cap”. Pentru a-l scuti de peregrinările prin sanatorii, părinții Închiriază pentru fiul lor, În primăvara lui 1935, o mică locuință la Roman. „Strada, dincolo de cazărmi - povestește Sașa Pană - era din liniște ciuruită de goarne. Se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
misterios atrași prin spațiu, de-a lungul anilor... iar acum, pătrund În tine pe căi regretabile, care rănesc».” Apelul rămâne fără răspuns și orice răspuns ar fi fost tardiv. Nu ajută nici substituirea. „Înlocuitorul” plin de sine pare preocupat și amețit de șansă. „Simțea dragostea acestui bărbat pentru sine Însuși la fel de intens de parcă ar fi fost un sentiment al ei. Tandrețea lui față de propria-i persoană Îi producea o ușoară emoție senzuală.” Nerăbdător a primi validarea, prin cuvinte, a ceea ce se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și o mare influență în organismele internaționale. În acest context, mă gândesc ce-o fi fost în capul lui Saakașvili când s-a hotărât să atace Osetia se Sud? Georgia a pierdut războiul cu Abhazia,în 1991, când Rusia era amețită în urma destrămării URSS, și cum ar putea să-l câștige acum, când Rusia este în plină refacere economică, diplomatică și militară? L-am cunoscut, la Consiliul Europei, pe Saakașvili, care era membru al delegației permanente a țării sale, dar nu
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
ca francez, e mai ușor. În Franța, umoriștii și satiricii îl prezintă pe Bush ca pe un debil mintal. Ziariștii serioși vorbesc despre matrapazlâcurile lui și ale vicepreședintelui Cheney înainte de a ajunge la cârma Statelor Unite, acest pachebot imens și ușor amețit despre care e greu de spus încotro se îndreaptă. Dar președintele Chirac? Doar n-o fi alb ca o lebădă?... Dar Berlusconi? Fac eforturi să nu trag concluzia că, în comparație cu conducătorii acestor mari țări capitaliste, Iliescu e un fel de
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
demnitari a primit pe Regele care dedea brațul arhiducesei, iar Regina erea la brațul arhiducelui. Regina ca și arhiducesa ereau în costum național românesc. Această punere în scenă avea de scop să facă pe arhiduce simpatic în România și să amețească pe români spre a uita și chestia Dunării, și soarta românilor subjugați în Austro-Ungaria. Zadarnice încercări cari nu puteau înșela pe nimeni. Arhiducele Rudolf de altfel nici n-a domnit, căci a avut un trist sfârșit la Mayerling. în timpul vacanței
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
violent pînă la ferocitate. Îmi place numai rana lui, În care mă recunosc mai repede decît În mînia cîntată de Homer... Făcînd această mărturisire, las În seama altor zile orice vanitate. Afară e o după-amiază Înaltă, plină de soare și amețită de vegetația care crește. Totuși, ceva mă reține și mă păstrează lucid. În clipa cînd Holderlin, acest mare poet al soarelui, s-a prăbușit În tenebrele nebuniei, a murit, probabil, ultimul suflet elin. Nu mai putem crede ca el În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
meu. Nu vreau să mă gîndesc la nimic altceva pentru că totul e aici, tot ce sînt, tot ce vreau și ce simt. Pot să uit ce-am discutat cu cineva Într-o asemenea amiază, dar lumina mă face să repet, amețit de soare, ceea ce au crezut grecii despre fericire. SÎnt momentele cînd aș putea fi fericit. Sau, poate, chiar am fost. CÎnd, Îndeobște, nu-mi spun: prea tîrziu; pentru că niciodată nu e prea tîrziu să iubești un gînd ce te poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ducând-o mai departe, în cele mai inedite forme. Mi s-a părut o ironie a destinului emiterea în România a decretului de interzicere a întreruperii de sarcină cu doi ani înainte de istoricul 1968, când în Apus tinerii se lăsau amețiți de sloganul „Totul este posibil, totul este permis“, înscris pe ziduri și intonat când revoluționar, când tandru de barzi pletoși și bărboși. Copiii din flori ai generației flower power erau aduși pe lume cu inocența, bucuria și nonșalanța pe care
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu ieșea totul perfect), că mâncam mereu același dejun, compus din pâine tare (o elevă din ultimul an o aruncase o dată pe jos și înjurase regimul, după care fusese chemată la Securitate, ca să se explice), ceai cu bromură (să ne amețească, se pare, presupusele porniri sexuale sălbatice) și pastă de măceșe (pe care n-o suport nici azi, când mama insistă să o prepare, pentru conținutul ei de vitamine), că pentru a ieși după-amiaza în oraș aveam nevoie de bilet de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
aparență favorabil riscului. Cadoul care le-a fost făcut ar fi schimbat deci preferințele lor față de risc. Ceea ce vor confirma fără îndoială unii manageri de cazinouri în practica lor de a furniza o mică sumă de plecare pentru «a-i ameți» pe jucătorii ocazionali în trecere prin localul lor. Și ar trebui să îi pună în alertă pe investitorii care au realizat câștiguri neașteptate din investițiile lor, de exemplu cu ocazia unor oferte publice de cumpărare (OPAĂ binevenite. Dacă vreți să
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]