2,805 matches
-
12, nr.2490, 6 aprilie 1943, pp. 1, 3. Antipa, Grigore, Problemele evoluției poporului român, Cartea Românească, București, 1919. Antonescu, Daniela, „Asistența delicvenților”, Sănătatea Publică, vol. 42, nr. 3-4, martie-aprilie 1930, pp. 309-318. Antonescu, Ion, „Apel către femeia română”, În amiral Dan Zaharia (ed.), Către români... Chemări-Cuvântări-Documente. La o răscruce a istoriei (pp. 44-47), Socec and Co., București, 1941. Antonescu, Ion, „Un apel al d-lui General Antonescu”, Timpul, vol. 5, nr. 1464, 6iunie 1941, p. 1. Antonescu, Mihai, „Principiile nouei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
2008, foști comandanți ai forțelor armate generalul John Shalikashvili, fost comandant suprem al NATO în Europa, generalul Klaus Naummann, fost director al comisiei pentru forțele armate din cadrul NATO, generalul Henk van den Breemen, fost șef de Stat Major al Danemarcei, amiralul Jacques Lanxade, fost șef al Statului Major din Franța, și Lord Inge, fost șef al Statului Major din Marea Britanie. Printr-un document-manifest, prezentat Pentagonului și secretarului general al NATO de la acea vreme, Jaap de Hoop Scheffer, ofițerii solicitau restructurarea completă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ca și până acum, între discuții diplomatice, sancțiuni economice sau atac preventiv, niciuna dintre acestea în măsură să conducă la rezultate concrete pentru materializarea viziunii americane de lume denuclearizată. Ideea intervenției militare a SUA a fost reafirmată în 2010 când amiralului Mike Mullen, președintele Statului Major Interarme anunța că Pentagonul și Comandamentul Central al SUA își actualizează planurile militare de atacare a facilităților nucleare iraniene, pregătind o serie de opțiuni pe care președintele le-ar putea avea în vedere în cazul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
368. Tot în noiembrie, marina militară rusă anunța lansarea, în scop experimental, a două rachete de pe un submarin staționat în Marea Bering. Marina militară a comunicat că rachetele, echipate cu focoase nucleare, au fost lovite, conform programului, deasupra Peninsulei Kamceatka, amiralul Vladimir Kuroedov susținând explicit că testul respectiv era menit să-i faciliteze Rusiei un răspuns adecvat la intențiile SUA de realizare a unui sistem de apărare antirachetă 369. Într-o nouă încercare de a determina autoritățile de la Moscova să accepte
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în care elemente ale sistemului american vor fi amplasate pe teritoriul României, drept răspuns, Rusia va trebui să declare că aceste facilități vor fi privite drept ținte principale ale atacurilor rachetelor rusești 475. În același registru s-a exprimat și amiralul în rezervă Viktor Kravcenko, fostul comandant al Flotei Mării Negre și șef al Statului Major General al Flotei Militare a Rusiei, susținând că intențiile SUA de a amplasa în România, până în anul 2015, elementele sistemului de apărare antirachetă au obligat partea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Prea Sfințitului Arhimandrid Scriban, Sfinției Sale Pr. Georgescu, Domnilor Profesori: Tașcă, Oteteleșanu, Caracostea, Ispir, Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați cu mine pe noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean cărora le urăm izbândă pentru propășirea și mai departe a Societății Ortodoxe. Secția Fostelor eleve ale școalelor Societății Ortodoxe merită
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
-lea, purtând nume dintre cele mai ciudate, greu de tradus. Iată-i pe grațioșii efeminați, favoriții lui Henri al III-lea: les mignons. Delicați, plini de eleganță, gentili, un Epernon (Jean Louis de Nogaret de la Valette, duce d’Epernon) sau amiralul de Joyeuse sau Jacques de Lévis, conte de Livarot, pe care istoriile Îl pomenesc și cu numele de Quélus (ori Caylus), toți Își Împart farmecele cu fiul Catherinei de Medicis, copleșiți de onoruri, dar și de ura Întregii nobilimi. Nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
totuși, să ne reamintim că Byron, În momentele sale de dandysm, pronunța numele lui Brummell plin de respect și cu puțină invidie.” Byrontc "Byron" George Gordon Byron (1788-1824). Al șaselea lord Byron, descendent al unei vechi familii de vikingi, nepotul amiralului John Byron, supranumit „Jack cel nebun”, fiu al căpitanului John Byron, aventurier notoriu, care Îi aduce copilului doar un șir de suferințe: o soră, Augusta, din prima căsătorie (iubită multă vreme cu pasiune incestuoasă, spun unii biografi), o mamă prea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
era ușor să-i urmărești codul, să-ți câștigi porția de râs. Florin Mugur descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
să-ți câștigi porția de râs. Florin Mugur descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul Georgescu. Și Nelson? Nu cunoști nici un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
descrie asemenea scenă de năuceală: „Sună telefonul. Unsprezece și ceva, Întuneric. Te deștepți din somn, buimac. - Da, cine e? - Paul. Ai auzit ce i-a spus amiralul Nelson lui Alioșa Karamazov? - Care amiral, ce...? Te dezmeticești greu. Cine să fie amiralul? Dar Alioșa? Despre Dostoievski au scris mai mulți, Îi treci rapid În revistă, dar fiecare are altă poroclă, cum spune În glumă, ca la Țăndărei, Paul Georgescu. Și Nelson? Nu cunoști nici un confrate chior. Sau să fie o aluzie la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Dar deși dovada împotriva lor era copleșitoare, ticăloșii au fost iertați de rege, pedeapsa asupra persoanei sau carierei lor fiind neînsemnată. Această decizie a rezultat dintr-o combinație a securității lor personale datorate faptului că făceau parte din facțiunea Lordului Amiral, preferințelor (și presiunii asupra) regelui însuși și propriei abilități tactice a suspecților (Lloyd 1975: 100). După Glorioasa Revoluție din 1688 și înlocuirea lui Iacob II cu William de Orania, puterea politică s-a mutat de la Curte la Comune. În ciuda încercărilor
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
Poate că istoria Germaniei scrisă de el în secolul al XIX-lea este mai mult o operă literară decît una istorică; a avut totuși o mare influență. Cles, fondatorul ultrașovinistei Ligi Pangermane, a asistat la cursurile lui Treitschke. Ca și amiralul A. von Tirpitz (ca și amiralul A. T. Mahan, acesta avea legături strînse cu George Bancroft și cu școala lui filosofică) N. M. Karamzin, care a lucrat în Rusia înainte ca istoriografia naționalistă să-și facă apariția acolo, a justificat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
el în secolul al XIX-lea este mai mult o operă literară decît una istorică; a avut totuși o mare influență. Cles, fondatorul ultrașovinistei Ligi Pangermane, a asistat la cursurile lui Treitschke. Ca și amiralul A. von Tirpitz (ca și amiralul A. T. Mahan, acesta avea legături strînse cu George Bancroft și cu școala lui filosofică) N. M. Karamzin, care a lucrat în Rusia înainte ca istoriografia naționalistă să-și facă apariția acolo, a justificat puterea nelimitată și arbitrară a autocrației
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
între Oxford și Deșertul Gobi. În acest capăt nenorocit al Europei, istoricul avea un alt rol: cel de a justifica cuceririle. Așa cum observa Nicolae Iorga in extremis: "Vrem și noi să trăim!"6. Toate acestea contrastează față de sensul dat de amiralul Mahan așa-numitului Manifest Destiny, față de superioritatea britanică exprimată de Macaulay (sau de Rudyard Kipling) sau față de ideea germană conținută în expresia an den deutschen Wesen, soll die Welt genesen (sub conducerea germană, lumea trebuie să se însănătoșească). Nu există
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
zile sîngeroase par să fi constituit punctul de cotitură al atitudinii lui Antonescu față de Legiune. Repulsia sa față de anarhia legionară începea să se cristalizeze. El i-a convocat pe cîțiva dintre ofițerii lui superiori de încredere și, după cum își amintea Amiralul Măcelaru, le-a spus că va nimici Legiunea de îndată ce acest lucru va fi posibil 47. Așa cum își amintea Barbu, interpretul-șef al lui Antonescu, după aceste crime, Mareșalul îl considera pe vice-prim ministrul său Sima drept o "căpetenie de bandiți
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
156, 225, 311 Hitler, Adolf passim Ho Și Min 87 Hoare, Samuel 317 Hohenzollern (dinastia) 13, 59, 76, 159, 246, 276 Hölderlin 57 Holmes, Oliver Wendell 447 Holub, J. 232 Hóman, Bálint 19, 332, 335, 340, 356 Horia 24 Horthy, (amiral) 225, 240 Horváth, Mihály 19 Hötzendorf, von Conrad 137, 153 Hoyos, (conte) 153 Hugo, Victor 45, 59, 64, 69 Humphrey, Hubert 306 Hunyadi, (conte) 334, 350 Hus, Jan 19 Iacobuță, Ștefan 426, 434, 443 Iamandi, Victor 433 Iancu, Avram 24
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Citatul provine din jurnalul doamnei Liliana Pippidi-Iorga (însemnarea datată din 25 iulie 1943, cu mai mult de doi ani și jumătate mai tîrziu), deoarece abia atunci a primit informația de la colonelul N. Dragomir personal 46 Cazul Iorga-Madgearu, pp. 73-75 47 Amiralul Măcelaru, în vîrstă de peste 80 de ani în 1985, a fost rugat acum cîțiva ani de către autoritățile române să-și pună pe hîrtie amintirile. Acesta este un extras din memoriile sale (nepublicate deocamdată, dar cunoscute). Informația aceasta a fost obținută
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fost, sub domnia lui Pavel I, comandantul garnizoanei din Novgorod, numit În documentele oficiale „Regimentul lui Nabokov“. Cel mai mic dintre fiii lui, străbunicul meu, Nikolai Aleksandrovici Nabokov, era tânăr ofițer de marină În 1817, când a participat Împreună cu viitorii amirali, baronul von Wrangel și contele Litke, sub conducerea căpitanului (ulterior viceamiral) Vasilii Mihailovici Golovnin, la o expediție pentru cartografierea Novaia Zemlia (tocmai acolo!) unde „râul Nabokov“ a fost numit după strămoșul meu. Amintirea conducătorului expediției se păstrează Într-un mare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Învederat. Surorile lui erau: Natalia, soția lui Ivan de Peterson, consul rus la Haga; Vera, soția lui Ivan PÎhacev, sportiv și moșier; Nina, care a divorțat de baronul Rausch von Traubenberg, guvernator militar al Varșoviei, pentru a se căsători cu amiralul Nikolai Kolomeițev, erou În războiul cu Japonia; Elisaveta, căsătorită cu Henri, prinț de San-Wittgenstein-Berleburg și, după moartea lui, cu Roman Leikmann, fostul preceptor al fiilor ei; și Nadejda, soția lui Dmitri Vonliarliarski, de care a divorțat ulterior. Unchiul Constantin lucra
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
la faptul că reînvia un vechi obicei feudal pe care-l criticase În scrierile lui. Se vorbea de asemenea foarte mult despre numărul servitorilor și al costumelor lui de haine. Am aflat că Își alesese ca secund pe cumnatul lui, amiralul Kolomeițev, erou al războiului cu Japonia. În timpul bătăliei de la Tsuchima, acest unchi al meu, ce deținea pe atunci gradul de căpitan, izbutise să-și aducă vasul distrugător lângă vasul-amiral În flăcări și să-l salveze pe comandant. După ore, am
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
drept pe pedală, Îl ridica pe stângul și se instala pe șa. În sfârșit, am ajuns acasă și, imediat ce am intrat În vestibul, am auzit glasuri vesele, vorbind tare. Cu oportunitatea pe care o au coincidențele din vis, unchiul meu, amiralul, cobora scările. De pe palierul de deasupra, acoperit cu un covor roșu, unde o grecoaică fără brațe prezida asupra unui vas din malahit pentru cărți de vizită, părinții mei Încă i se mai adresau și, În timp ce cobora, unchiul privi În sus
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
lăsată să explodeze la câțiva metri de vizitatori. Înainte de a fi publicat În volum, raportul a apărut În foileton Într-un cotidian rus. Acolo tata relatase cu o anumită naivitate caracteristică vechii lumi, cum Îi dăruise stiloul lui marca Swan amiralului Jellicoe, care i-l luase cu Împrumut la masă pentru a da un autograf pe o listă de bucate și Îi elogiase penița delicată și fluentă. Această nefericită dezvăluire a mărcii stiloului a fost prompt reflectată În ziarele londoneze printr-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
M-ai acuzat deseori de o cruzime nenecesară În excursiile noastre În Pirinei sau Alpi; de aceea, dacă am abătut atenția copilului nostru de la acea potențială Titania, nu am făcut-o din compasiune pentru fluturele ei, Red Admirable (zis și Amiralul, În vorbirea vulgară), ci pentru că joaca ei posacă avea un simbolism cam respingător. Poate mi-a amintit de fapt manevra simplă și răsuflată pe care a folosit-o un polițist francez - și fără Îndoială Încă o folosește - când ducând la
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Aluzie la momentul arestării regelui Ludovic XVII, la 22 iunie 1791, În Varennes-en-Argoune, pe când Își plănuia fuga În străinătate. (n.r.) . Moment culminant al Războiului Ruso-Japonez (1904-1905), când flota rusă a fost spulberată În apele arhipelagului Tsuchima, de japonezii comandați de amiralul Togo. (n.r.) . Profesor de scrimă (În fr. În orig.). . Biciul (În rusă În orig.). . Afurisiți. . Grădină suspendată (În spaniolă În orig.). . Moschee (În spaniolă În orig.). . A murit Tolstoi (În fr. În orig.) . Una din primele limbi auxiliare internaționale, construită
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]