3,048 matches
-
Verile sunt calde și dominate de perioade secetoase, precipitațiile cad sub forma de averse în timpul verii. Temperatura medie anuală: 8-9°C. Mediile lunii cele mai calde: 18-20°C iar ale lunii cele mai reci -2°C, -4°C; rezultă o amplitudine de 22°C-24°C. Datele medii ale primului îngheț 15 octombrie și ale ultimului îngheț 15 aprilie. Precipitații medii 550 mm anual. Cantitatea maximă în 24 h 185,3 mm (30.05.1897). Durata stratului de zăpadă este de
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
verii un debit scăzut iar uneori seacă. d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume districtul continental de dealuri acoperite cu păduri, caracterizat prin ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală 9,4°C, temperatura maximă absolută 38,9°C, temperatura minimă absolută -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație 17,1°C, perioada bioactivă 1 martie-1 decembrie, durata perioadei bioactive
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
încadrează în sectorul de climă temperat-continentală în care se simte influența climatului excesiv, dar și a celui continental temporar maritim, și anume climatul de dealuri și podișuri, mai precis ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei; temperatura medie anuală 8șC, amplitudinea termică anuală 23,2șC, temperatura maximă absolută: 25șC, temperatura minimă absolută -33,2șC, regim pluviometric 600 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag reprezentativă pentru Moldova, cu arbori de peste 120 de ani, înălțimi de 32-33 m și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550 580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4°C, temperatura maximă absolută: 38,9°C, temperatura minimă absolută: -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație: 17,1°C, perioada bioactivă 1 martie-1 decembrie, durata perioadei bioactive
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
d) Aspecte climatologice: rezervația se află în ținutul climatic al podișului deluros al Moldovei și anume tipul de clima II Bp 2, adică districtul continental de dealuri acoperite cu păduri caracterizat de ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală: 9,4°C, temperatura maximă absolută: 38,9°C, temperatura minimă absolută: -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație: 17,1°C, perioada bioactivă 01.03-01.12, durata perioadei bioactive
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
când mărimea câmpului de împrăștiere nu depășește intervalul câmpului de toleranță T=TS-TI, unde TS reprezintă toleranța superioară iar TI reprezintă toleranța inferioară. Pentru caracterizarea preciziei mașinii se folosesc următorii parametri de împrăștiere: Abaterea medie pătratică (abaterea standard): σ Amplitudinea valorilor: R Abaterea medie absolută: mA Un proces tehnologic este considerat stabil ca reglaj atunci când valoarea parametrului statistic de grupare pentru caracteristica cercetată are practic o valoare neschimbată în timp. Procesul este considerat stabil ca precizie când valoarea parametrului statistic
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
parametrii de poziție și de împrăștiere din tabelul următor: TI 10.00 TS 10.40 TC 10.20 Val. minimă: 10.11 Val. maximă: 10.25 Media: 10.193250 Mediana: 10.18 Modul: 10.19 Abaterea medie patratică: 0.027399 Amplitudinea: 0.14 Abaterea medie absolută: 0.020075 Se observă că valorile pentru medie, mediană și mod sunt foarte apropiate (ceea ce indică o simetrie a distribuției de sondaj) și foarte apropiate de centrul câmpului de toleranță TC: 00675.0=−TCx , 02
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
indică o simetrie a distribuției de sondaj) și foarte apropiate de centrul câmpului de toleranță TC: 00675.0=−TCx , 02.0=−TCxme , 01.0=−TCxmo (indicația cea mai importantă este cea relativă la valoarea medie). În ceea ce privește împrăștierea, se observă că amplitudinea valorilor caracteristicii, care este în acest caz mai mare decât abaterea medie pătratică, este mult mai mică decât intervalul câmpului de toleranță. În acest caz, în intervalul σσ 3,3( +− xx )=(10.193-0.082, 10.193+0.082)=(10.111
Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
Kuhn] spune doar că ele nu pun capăt crizei; adică prin ele însele nu sînt suficiente pentru a efectua tranziția de la o paradigmă la alta" (Gutting 1980: 6). CONCLUZIE În anii '70, realismul a pierdut controlul asupra disciplinei și asupra amplitudinii pe care aceasta a atins-o. Disciplina s-a descris pe sine ca o dispută a paradigmelor, în care sînt recunoscute în general trei școli de gîndire, despre care se spune că avansează teorii incomensurabile. Așa cum am argumentat mai sus
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
poate fi utilizată și ca funcție de grup. Identificarea celei mai mari/mici valori dintr-o serie de date prin funcțiile MAX și MIN Sintaxă: MAX/MIN(atribut) atribut reprezintă câmpul(rile) ce conține(n) valori numerice din care se rețin amplitudinile. Rezultat: Valoarea cea mai mare/mică dintr-o distribuție statistică de date. Această funcție poate fi utilizată și ca funcție de grup. Calculul mediei aritmetice aferente unei serii statistice de date prin funcția AVG Sintaxă: AVG (atribut) atribut reprezintă câmpul(rile
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
lui Baudrillard, asigurându-i baza multiplelor deconstrucții pe care le va efectua și a colapsului categoriilor și dihotomiilor subiect obiect, suprafață adâncime, aparență realitate etc. Chiar dacă și alți autori au utilizat conceptul de hiperrealitate, el nu a dobândit forța și amplitudinea pe care le observăm în textele baudrillardiene, unde a luat forma unei condiții generale a societății postmoderne. Nicholas Perry instanțiază diferențele de concepere a acestui termen la Umberto Eco și la Jean Baudrillard, astfel încât "Umberto Eco utilizează termenul hiperrealitate pentru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
încă insuficiente. Hipertensiunea arterială determină un risc cardiovascular relativ de 4 la bărbați și 2 la femei 67. Studiul Framingham a oferit cea mai convingătoare dovadă epidemiologică a legăturii HTA și AOMI mai ales că a relevat o diferență a amplitudinii acestei relații în funcție de sex: în populația de hipertensivi bărbații prezentau un risc relativ de aproximativ 2 în timp ce femeile un risc relativ de 4 de a dezvolta AOMI. S-a evidențiat faptul că 2-5% dintre pacienții hipertensivi prezentau la internare claudicație
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
neted vascular. stenoza este integrată într-un sistem în care rezerva de flux arterial depinde nu numai de configurația stenozei dar și de presiunea din aortă, tonusul vascular (modificări dinamice ale severității stenozei prin adăugarea spasmului), status-ul circulației colaterale, amplitudinea stimulului vascular vasodilatator, dimensiunile patului vascular distal (chiar dacă sunt cunoscute toate dimensiunile stenozei nu se poate cunoaște care ar fi fost diametrul absolut al arterei în absența aterosclerozei pentru a iriga patul vascular cu un flux adecvat) etc.. stenoza anatomică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
scală color. Sistemele Duplex efectuează cinci tipuri de determinări: 1. Cât de mult timp îi trebuie ecoului să se întoarcă la transductor? Timpul acesta este corelat cu distanța de la punctul de ecou la transductor. 2. Cât de puternic este ecoul? Amplitudinea ecoului determină cât de strălucitoare va fi imaginea. 3. Este prezentă frecvența Doppler? Dacă da ecoul e reprezentat colorat; dacă nu ecoul e redat în tonuri de gri. 4. Care este magnitudinea semnalului Doppler? Semnalul Doppler variază în funcție cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
în locul unde apare aspectul normal, se măsoară o nouă velocitate, apoi se face raportul între vârfurile determinate. Se poate determina un indice de rezistență (indicele Pourcelot) ce caracterizează alura undei arteriale la ultrasonografia Doppler: IR # (S-D)/S unde S amplitudinea vârfului sistolic; D -amplitudinea telediastolică. Indicele de rezistență este legat de rezistența vasculară dar și de complianța vasculară 11. Rezistența la flux este 60% în arteriole, 15% în capilare, 15% în vene și doar 10% la nivelul restului sistemului arterial
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
este implicată prin distensibilitate în stabilizarea fluxului iar viscoelasticitatea joacă rol în atenuarea undei pulsului prin cele două tipuri de fibre (elastină și colagen); pulsatilitatea arterială asigură variația fluxului în timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate din amplitudine pentru restul ciclului) asigurând instabilitatea fluxului; sângele este un fluid non-newtonian (suspensie de corpuri mici, deformabile, în concentrație de 40-50%). Pentru a modela în practică aceste elemente complexe trebuiesc acceptate o serie de abstractizări referitoare la caracteristicile arteriale - fig. 7
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
crista galii. Simetrică stânga-dreapta, este concavă la mandibulă și convexă la maxilar. Se poate evidenția și aprecia dimensional cu ajutorul riglei (fig. 74), așezată pe cuspidul caninului mandibular și pe cuspidul DV al molarului trei. Rigla simulează coarda arcului de cerc. Amplitudinea maximă a curbei este la nivelul primului molar mandibular realizând o distanță de 1-3 mm de coarda arcului de cerc. Diverse teorii se pronunță asupra semnificației curbei lui Spee: sincronizarea cu panta tuberculu-direct proporțională cu supraocluzia frontală (Bonwill), urmărește curbura
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Această înclinare determină un arc de cerc cu centrul tot la nivelul apofizei crista galii și care trece prin vârful cuspizilor vestibulari și orali ai dintelui respectiv. Se evidențiază cu o riglă așezată pe vârful a doi cuspizi mandibulari omologi. Amplitudinea maximă are 5 mm la nivelul liniei mediene a planșeului. Ambele curbe, individual, pot fi mai mult sau mai puțin accentuate, diminuate până la aplatizare sau inversate. 3. Curba vestibulară (fig. 76) rezultă prin unirea cu o linie orizontală a tangentelor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
puțin accentuate, diminuate până la aplatizare sau inversate. 3. Curba vestibulară (fig. 76) rezultă prin unirea cu o linie orizontală a tangentelor la maximum de convexitate a fețelor vestibulare dentare. Centrul acestei curbe este tot apofiza crista galii și maximum de amplitudine este la nivelul molarului prin mandibular. Amplitudinea este variabilă de la individ la individ și este în relație directă cu tonusul grupelor musculare ce participă la formarea culoarului neutral. d) Planul de ocluzie este suprafața imaginară la nivelul căreia se realizează
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
3. Curba vestibulară (fig. 76) rezultă prin unirea cu o linie orizontală a tangentelor la maximum de convexitate a fețelor vestibulare dentare. Centrul acestei curbe este tot apofiza crista galii și maximum de amplitudine este la nivelul molarului prin mandibular. Amplitudinea este variabilă de la individ la individ și este în relație directă cu tonusul grupelor musculare ce participă la formarea culoarului neutral. d) Planul de ocluzie este suprafața imaginară la nivelul căreia se realizează contactul dintre cele două arcade dentare. Această
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de contact de la nivelul suprafețelor proximale este favorizată de mobilitatea fiziologică a dinților. În consecință, suprafața ariilor de contact crește. Simultan se produce mezializarea tuturor dinților. Această mezializare se produce în ansamblul unităților odonto-parodontale și are ca efect secundar reducerea amplitudinii mezio-distale a arcadei dentare. În ambele situații (de atriție sau de abrazie), la nivelul sistemului stomatognat se manifestă reacții de menținere a homeostaziei. Unele nu sunt reproductibile pe model (depunerea de dentină secundară, consolidarea elementelor parodontale). Altele pot fi identificabile
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
virilă („viscol de dureri”) că la izvoarele confesiunii (plîngerii) stă o sensibilitate În stare de criză manifestată printr-un fel de paroxism al durerii (maladie răspîndită În epocă). Este singurul loc unde se Întrevede că tensiunea interioară a atins, prin amplitudine, un anumit grad de violență. Izolată, imaginea nu este Însă esențială. Pare, mai degrabă, un fir subțire tras din pînza literară a unei epoci care are gustul lamentației, chiar gustul pentru o frenezie a lamentației. Sensibilitatea lui CÎrlova nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a putea determina În poemul heliadesc o clară imaginație materială. Însă, din moment ce există poezia, trebuie să existe În inima acestui retorism și cîteva elemente care particularizează imaginarul. Începem prin a observa că noțiunile, lucrurile capătă În lirica lui Heliade atributul amplitudinii, vastității. Obiectele, stările sînt totdeauna largi, Înalte, iar dacă noțiunea implică un sens moral, atunci ea primește unul din determinantele nelimitatului și insuportabilului: e „Îngrozitoare”, „cumplită”, „infernală” etc. Asta dovedește un gust pentru perspectivele vaste și un apetit (În ordine
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui „vergural”, ochiul „verde dulce”, răsfățurile care, prin natura lor, presupun un exces, o tulburare a simțurilor, răsfățurile sînt mereu dulci și dalbe la Bolintineanu. Pasiunea nu-și accelerează ritmul și nu tinde, În poezia lui, spre acea stare de amplitudine și tensiune vecină cu dezastrul, pasiunea merge, dimpotrivă, spre puritatea inițială, eliberată de orice formă de dramatism. Există o amplificare a sentimentului, dar una ce-l purifică și-l Împinge spre zona În care visceralul nu are acces. O amplificare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
furtunoase, El pasă cu mîndrie, căci a Învins destinul!” Tabloul nu este decît un fragment dintr-o alegorie amplă privitoare la menirea providențială a Franței. Alegoria este slabă, tabloul din interior este Însă remarcabil. Care sînt notele lui? Întîi grandoarea, amplitudinea proporțiilor: prăpastia este adîncă, mugetul lung, sălbatic, grozav, clocotul apei izbite de stînci provoacă o detunare cruntă. Valurile se sparg În aer și stropii scot scîntei. În sensibilitatea veselului Alecsandri apare un sentiment obscur: sentimentul măreției În dezordinea naturii (tema
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]