5,016 matches
-
și mai mică decât aceea stârnită de gândul realităților (fie ele opere sau ținte) din care n-a mai rămas nici măcar amintirea, ci doar generala certitudine că au existat, că s-au irosit și că au fost uitate". "Uitarea" e amurgul civilizațiilor, dar uneori seamănă cu o auroră, cu una din formele necesare tranziției, ale neistovitei realități imanente istoriei lumii. Acest sens catartic la Eminescu face posibil viitorul prin întoarcerea "la izvoare", în sensul elucidat, mai târziu, de M. Eliade: "pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a filiațiilor și atributelor regești vezi: Durand, Gilbert, Op.cit., pp. 135-138. 22 Negoițescu, I., Op.cit., p. 145. 23 Ibidem, Op.cit., p. 146. 24 Ibidem, Op.cit., p. 145. 25 G. Munteanu, Op.cit., p. 59. 26 F. Nietzsche, Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, Ed. Humanitas, trad. de Liana Micescu și Alexandru Al. Șahighian, Buc., 1994, p. 209. 27 N. Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Ed. Omniscop, 1995. 28 Vezi semnificația Ghicitorului la Nietzsche: omul care vrea să piară, omul care își vrea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
grupuri care se lăsau fascinate de statuia spăimoasă a lui Piotr Velichii, își imagina că va veni o vreme cînd ea va fi alternativa-șantaj la mumia lui Lenin din mausoleul roșu? Sîntem norocoșii martori, hărăziți de hazard, să asistăm la amurgul unui imperiu, rusesc și sovietic, supus, ca atîtea alte imperii, începutului și sfîrșitului, dinainte scrise, undeva, în stele. Oricum, steaua de pe Kremlin, sub a cărei rază călăuzitoare, flirtam, demonstrativ-nepartinic, într-o seară cețoasă, cu o principială tătarcă de la GUM (agromnîiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e un dat al omului, de la naștere în veci. Se practică și în umbra imenselor bogății, se practică și la New York și la Paris, doar că acolo pare un ornament de neocolit al strălucitorului edificiu. A propos de Paris. În amurg, ieșind în fascinanta flanare pe străzi, regăseam, de fiecare dată, pe treptele unei străvechi și superbe fîntîni ornamentale, același tandem de cloșarzi, făcîndu-și monetarul zilei. Nedezmințit consistent. Număratul banilor cerșiți se consuma într-o bunădispoziție debordantă. Doar în pînzele spaniolilor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
da? Da. Ce poveste dureroasă! Ființa care trăise spectaculos de vital, se bucurase din plin de viață liberă (și libertină) dăduse romane capitale, Castelul de nisip, Clopotul, Timpul îngerilor, Marea, Discipolul, predase filozofie la Oxford, iat-o acum, într-un amurg de neimaginat, băbuță cu minte rătăcită, alături de nu mai puțin celebrul ei soț, John Bayley, condamnat, prin dragoste, să-și plimbe pisicuța prin coridoarele sordide ale unui Alzheimer devastator. Încă un Bartender's, da? Da. Filmul. Contrapunct dramatic al clipelor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și îmbijuterată s-o șteargă. Intrînd în expoziția-mi de la Palat, distinsul condeier și amic Antonesei mă gratulează cu același: Ești talentat! La care, amuzîndu-mă invers, îi fac gestul Chiriței. Vai, dar eu însumi am... comperat, anul trecut, într-un amurg palladyan, un astfel de... spectacol de sunet și lumină. Deschizîndu-mi ușa atelierului din Armeană și primindu-i, afabil, pe cei invitați. Cine erau aceștia? Erau cei care conferă azi Iașului efigia-i de neconfundat: poeți, prozatori, critici literari și de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât înainte cât și după numele pe care îl determină; topica schimbată conferă muzicalitate și valoare expresivă versului. Pentru ca elevii să sesizeze valoarea poetică a unor cuvinte, împart
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
bine puternica personalitate a expeditorului ei, comunicarea directă, sinceră, clară și fermă a gândurilor și ideilor, altminteri manieră obișnuită sieși în oricare altă împrejurare, degajând pe alocuri accente de amară autoironie, ce i-au însoțit discursul mai cu seamă spre amurgul vieții. Marcând „încheierea contactului semnatarului ei cu catedra universitară”, gestul a reprezentat - în tălmăcirea la fel de sinceră și autorizată a destinatarului - blocarea accesului studenților la „luminile unui istoric de mare clasă”. S-a reîntors, prin urmare, la Institut, de unde practic nici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunea orientală”, ilustrată prin alte două studii monografice de referință: Diplomația europeană și triumful cauzei române. 1856-1859, carte publicată în anul 1978, ca o continuare a Genezei și, respectiv, Din istoria diplomației europene: anul 1859 la români, tipărită însă spre amurgul scurtei sale vieți (în 1996), a făcut-o cu deplina și propria-i convingere că acel cadru istoric îi oferea o perspectivă mai amplă, o șansă în plus, de a integra efortul românesc spre realizarea statului național unitar și independent
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
D-l Goe de I.L.Caragiale. Problema propusă grupelor a fost: Cine credeți că greșește în educația copilului? Buzz-groups. Această metodă se poate bine aplica la orele de literatură, în interpretarea textelor noi. La clasa a X-a, în cadrul lecției Amurg violet de George Bacovia grupurile primesc sarcina: Surprindeți ideea poetică a strofei I (II/ III), făcând legătura cu mijloacele de realizare artistică! Metoda piramidei a fost aplicată la clasa a XI a, în cadrul nuvelei fantastice La hanul lui Mânjoală de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
Keul (editori), Filosofia practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000. Kelsen, Hans, Teoria pură a dreptului, traducere de Ioana Constantin, Editura Humanitas, București, 2000. Korsgaard, Christine, M., The Sources of Normativity, Cambridge, University Press, (tenth edition), 2006. Lipovetsky, Gilles, Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor timpuri democratice, traducere și prefață de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996. Le Bihan, Christine, Marile probleme ale eticii, Editura Institutul European, Iași, 1999. Locke, John, Concerning Civil Goverment, în: Edwin A. Burtt (editor), The
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
33 Ibidem, p. 4. 34 Tony Burns, Aristotel, în: Boucher, David, Kelly, Paul (editori), Mari gânditori politici: de la Socrate până astăzi, trad.: Camil Golub, Diana Popescu, Raluca Ana Alecu, Dragoș Bîgu, Editura All, București, 2008, pp. 72-73. 35 G. Lipovetsky, Amurgul datoriei. Etica nedureroasă a noilor timpuri democratice, traducere de Victor-Dinu Vlădulescu, Editura Babel, București, 1996, p. 20. 36 G. Lipovetsky, op. cit., pp. 20-21. 37 Martin Buber, Eu și Tu, traducere și prefață de Ștefan Aug. Doinaș, Editura Humanitas, București, 1992
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Blake probabil din mitologia germanica și scandinava: germ. Wala o desemnează pe Völva norv. arh. voelva = prezicătoare cunoscută și sub numele de Völuspa, profetesa și spiritul ocrotitor al Pămîntului din Edda veche; ei îi sînt atribuite profețiile escatologice despre Ragnarökr amurgul zeilor, războiul final dintre bine și rău (rökr = întuneric). (Cf. și Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, 1989, p. 626.). Wagner a utilizat numele ei (pronunțat "Valla") pentru zeița Pămîntului Erda. Cartea lui Vala recitata de Eno sau de Vala
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
transmutărilor: prin ele trec sufletele-particulele de lumină, sînt purificate și eliberate. 112 (III, 51) pluti în albe haine de în pur: Probabil aluzie la "inul curat" din Apocalipsa, care înseamnă faptele sfințeniei. 113 (III, 121) Dîm sugerează un întuneric de amurg, nu unul total (cf. germ. Dämmerung amurg). 114 (III, 141) făcînd ravagii: Sau "năruindu-se" (verbul to ruin are și sensul intranzitiv de "a cădea cu capul în jos", cf. lat. ruere = a cădea, a se prăvăli). 115 (III, 151
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sînt purificate și eliberate. 112 (III, 51) pluti în albe haine de în pur: Probabil aluzie la "inul curat" din Apocalipsa, care înseamnă faptele sfințeniei. 113 (III, 121) Dîm sugerează un întuneric de amurg, nu unul total (cf. germ. Dämmerung amurg). 114 (III, 141) făcînd ravagii: Sau "năruindu-se" (verbul to ruin are și sensul intranzitiv de "a cădea cu capul în jos", cf. lat. ruere = a cădea, a se prăvăli). 115 (III, 151) stihiile nimicitoare: Sau "care se sfarmă" (sens
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Micescu, Editura Centaurus, București, 1991. NIETZSCHE, Fr., Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere de Mircea Ivănescu, Editura Dacia, Cluj, 1992. NIETZSCHE, Fr., A doua considerație inoportună, traducere de Amelia Pavel Editura Ararat, 1994. NIETZSCHE, Fr., Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, traducere de Liana Micescu, Editura Humanitas, București, 1994. NIETZSCHE, Fr., Călătorul și umbra sa, traducere de Otilia-Ioana Petre, Editura Antet, 1996. NIETZSCHE, Fr., Antichristul, traducere de Vasile Muscă, Biblioteca Apostrof, Cluj, 1996. NISTOR, Octavian, Introducere la vol. Filosofie neokantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 211. 250 A se vedea în acest sens chiar micromonografia Nietzsche a lui Rădulescu-Motru, îndeosebi cap. XI: Despre știință și cap. XII: Obiectivitatea științifică. 251 Nietzsche, Op. cit., p. 119. 252 Idem, Știința voioasă, în vol. Știința voioasă, Genealogia moralei, Amurgul idolilor, București, Editura Humanitas, 1994, p. 129. 253 Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, p. 195. 254 Ibidem, p. 200. 255 G. Deleuze, Op. cit., p. 194. 256 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 513. 257 Ernst Bertram, Nietzsche. Încercare de mitologie, București
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Literatura absurdă și-a făcut loc foarte greu în traducerile noastre, în temeiul inexistenței absurdului în viața omului de tip nou...! Dar absurdul începuse deja să se manifeste ca dominantă a vieții noastre. Vidarea de conținut a realului, criza valorilor, amurgul umanismului, ne conduceau către absurd. Iraționalul se impune ca valoare. în locul inteligenței administrația , în locul intimității -colectivismul. Presiunea politică este, în "Regulamentul de bloc", și una externă. Un teritoriu, în proprietate, e invadat de o putere străină, și stăpînit cu forța
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
pregetă să le înalțe o odă (Odă ostașilor români). Printre ultimele poezii, apărute postum, trebuie menționate Plugul blăstemat, care, cu surprinzătoare vehemență, osândește inechitatea socială, și Unor critici, profesiune de credință, de o impresionantă modestie și demnitate, a poetului în amurgul carierei. Când A. ajungea, în 1840, la conducerea Teatrului Național din Iași, dramaturgia autohtonă se afla, în pofida unor meritorii încercări, într-un stadiu de început. Constatând penuria de piese originale, el își pune în gând să creeze anume un repertoriu
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
din lemn de trandafiri / și are umăr suplu ca Madona. // Cioplindu-și-o cu mâinile subțiri, / neîntrecutul meșter din Cremona, / încă-nainte de-a o isprăvi, / i-a ascultat în vise melodia. Cu dălți subțiri a rotunjit-o și / cu-amurguri dulci i-a poleit cutia.” Tentația zborului în azur (cu sugestii din simboliști) se înscrie de data aceasta într-o viziune clasică a lumii, ca încercare de cucerire și instituire a armoniei, fie pur estetice, fie moral-filosofice - timp de întoarcere
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
se poate dezvolta de preferință În perioadele de prefaceri ale umanității: „Dandysmul apare Îndeosebi În epocile de tranziție, când democrația nu este Încă atotputernică, iar aristocrația nu este decât parțial șubrezită și Înjosită. ș...ț Dandysmul este un soare În amurg; ca și astrul care pogoară, el este superb, fără căldură și plin de melancolie”. Voluptatea singurătății morale, refuzul comunicării, răceala și sterilitatea sunt trăsături satanice, cărora masca impecabilă a dandy-ului le sporește puterea de fascinație. Individul, conștient de excepționalitatea
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
surâsul pe buze, cu „patimă și dor”. Portretul său fastuos constituie un fel de infrastructură ce ordonează toate celelalte secvențe ale narațiunii, iluminându-le convergența spre o aceeași viziune estetică asupra lumii. Iradierile acestei măști provoacă În universul matein stranii amurguri, elementele cosmosului se desfac În grele somptuozități și se pleacă Într-un somn translucid, cu moi licăriri nocturne. Dispariția bruscă a lui Aubrey de Vere, cu magia ferecată a măștii sale, face ca splendorile să pălească, Înecate Într-un anotimp
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
B., România și Europa. Acumularea decalajelor economice 1500-2010, Editura Polirom, Iași, 2010. Murgu, N.; Isărescu, M., Aurul mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981. Nicolas Taleb, N., Lebăda neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Editura Curtea Veche, București, 2010. Nietzsche, Fr., Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012. Nietzsche, Fr., Așa grăit-a Zarathustra, Editura Humanitas, București, 2012. Nozick, R., Anarhie, stat și utopie, Editura Humanitas, București,1997. Ortega y Gasset, J., Omul și mulțimea, Editura Humanitas, București, 2001. Ortega y Gasset, J.
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
puternici, a celor privilegiați, a excepțiilor fericite. Speciile nu se dezvoltă într-o stare de desăvârșire: cei slabi ajung tot mereu să-i domine pe cei puternici asta din pricină că ei reprezintă numărul mare, că sunt și mai deștepți...". Friedrich Nietzsche, Amurgul idolilor, Editura Humanitas, București, 2012, p. 87. 134 "Este interesat să contemplăm malul unei ape, acoperit cu numeroase plante de diferite specii, cu păsări cântând în tufișuri, cu numeroase insecte zburând prin aer, ori cu viermi târându-se pe pământul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Introducere În antropologia culturală: mitul și ritul Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt Înainte 7 De la cuvinte la concepte 11 De la amurgul mitului... 11 ...la triumful logosului 20 Rit, ceremonie, liturghie 23 Mit și mitologie 25 Definiții generale 25 Note constitutive ale mitului 32 Ritul: definiții și tipologii 43 Caracteristici generale 45 Tipologia riturilor 50 Ritul și obișnuințele, eticheta, ritualizările 59 Universul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]