5,509 matches
-
tablourile lui Goya făcute de Victor Ieronim Stoichiță. Autorul enumeră cele trei posibilități de însuflețire a Statuii: prin intervenția Venerei, ca urmare a rugăminților lui Pygmalion; prin privirea erotizată a admiratorului "ce proiectează dorința și plăcerea pur scopică în materie, animând-o"255 și, în sfârșit, prin retorica sadică a transgresiei ("De data aceasta, creația, însuflețirea, erotismul și distrugerea se amalgamează."256). Ultimul caz îl transformă pe însuși Pygmalion din erou creator într-un agent distrugător, purtat de avânt și excitare
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
face saltul deopotrivă tragic și grandios. Ca în legenda Golemului, unde creatorul, pentru a stăvili creșterea nemăsurată a statuii sale însuflețite, îi scrie pe frunte cuvântul "moarte", el își suprimă cele două personae: Ladima și Fred. Rămâne D-na T., Anima și creanga lui de aur, mărturie a unei iubiri exemplare ce stă sub semnul toposului "n-a fost să fie". Un alt aspect donquijotesc comun pentru Ladima și Eminescu este inaderența la realitate, lipsa lor de pragmatism, pe care poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
aș face chiar greșeli de ortografie?"409 În finalul Epilogului se aruncă cu voluptate asupra paginilor scrise: Cred că nici n-a închis bine ușa și s-a năpustit asupra textului."410 Dorința și plăcerea sunt proiectate direct în personaj, animând-o. Este practic soluția agreată de Diderot: "Cu un genunchi la pământ, celălalt ridicat, cu mâinile strâns încleștate, Pygmalion se află în fața operei sale și o privește. El caută în ochii statuii confirmarea miracolului ce-i fusese promis de zei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Doamna T. este implicit picturală, dar, eroină într-un roman, ne "obligă" a o și "citi" personajul se dezvăluie, stilistic asumându-și poziția "față în față" a eului specular. În cazul sculpturalei și rigidei Emilia, privirea nu este capabilă să anime, ci, din contra, frapează prin sterilitate și insensibilitate: Nu știu cum să spun, așa anapoda, uite am impresia că Emilia n-a privit niciodată un răsărit de soare (și poate că ar trebui să fac cu ea un zbor în zorii zilei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
soții ("În fața mea am întâlnit însă ochii umezi de emoție și admirație ai nevestei mele și un surâs trimis ca o promisiune de sărut."431) ori prin inocența imposibilității de a răspunde la încercarea, în plan intelectual, de a se anima pygmalionic; pozează ca o ființă pur decorativă, lipsită de substanță și profunzimea necesară filosofiei: Mă privește cu ochi mari de copil furios."432 Figurile de stil, ce surprind acest aspect, sunt dintre cele mai plate și previzibile ("...rezemată de bara
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
scriitorul își exhibă trăsăturile sale multiple și contradictorii. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil Petrescu. Invers, Fred Vasilescu este persona în spatele căreia se ascund mondenitatea, seducția, pedanteria și, în general, spiritul modern al prozatorului. Anima, un alt element important al operei psihanalistului elvețian este un arhetip care proiectează în inconștient motivul diadei. Orice individ deține în inconștientul său personal o componentă masculină și una feminină, în strânsă legătura cu imaginea părinților. Dacă predomină imaginea mamei
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
refulării instinctului incestuos. Un alt strat al animei este tot o imagine, prin care un bărbat își proiectează în inconștient chipul unei femei ideale, pe care nu o va găsi, evident niciodată, în viața reală. Doamna Bovary și Otilia sunt anima lui Flaubert și G. Călinescu. D-na T. devine și ea o proiecție ideală în inconștientul lui Camil Petrescu. Avem astfel o argumentare psihologică a sciziunii cuplului Fred-D-na T. și Nicolae Manolescu avea dreptate să creadă că Fred însuși nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
semicerc). Unul dintre "punctele tari" pe care ne putem baza în activitățile cu copiii surdomuți este dat de teza lui Piaget: "Dacă limbajul e un auxiliar necesar determinării gândirii în măsura în care acesta constituie o inteligență interiorizată, el este cu toate acestea animat de inteligență, care îl precede sub forma sa senzorio-motrică105". Ceea ce înseamnă că și surdomutul gândește folosindu-se de limbajul verbal și nu de cel prin semne, lucru foarte important atât pentru relaționarea cu el, cât și, mai ales, pentru propriul
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
vorba de noi nuclee urbane distincte, dar care se alătură strâns vechiului oraș. Într-o situație relativ similară se află orașul Tunis. Aici, odată cu dezvoltarea postbelică a infrastructurilor de comunicații, viața orașului a cunoscut o mai largă difuziune, ajungând să anime centre din vecinătate. Se poate afirma că orașul ridică pretenții asupra ansamblului care îl înconjoară. Astfel, Tunis a crescut atât prin el însuși, cât și prin localitățile din proximitate: Carthage (Cartagina), Bizerte, La Goulette. Într-un mod similar s-a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
i-a conferit "l'Ordine del Cherubino". Neîntrecut exeget al lui Francesco Petrarca, Santagata îi dedică o parte din studiile sale: "Petrarca e i Colonna", "Dal sonetto al Canzoniere", "Per moderne carte. La biblioteca volgare di Petrarca", "I frammenti dell'anima. Storia e racconto nel Canzoniere di Petrarca", cercetări încoronate de romanul Il copista (2000) la care ne vom referi. Așadar Copistul (Humanitas, 2008, 116 p., traducere din italiană și note de Doina Condrea Derer) ridică cortina peste viața omului și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a revelației de sine. Ca preot, și-a dat seama, nu făcuse altceva decât să dea enoriașilor vești bune despre viața veșnică, vești din paradis. Fusese un fel de agent de turism ce garanta fericirea de apoi. Un simulant, așadar, animat de o fervoare religioasă în care nu credea. Impas și soltitudine, mortificare autocritică din care îi e dat să învie fizic și spiritual. Această veritabilă schimbare la față îl va împuternici să ducă la capăt inclusiv misiunea filială cu care
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tentativa de a-i trece granița spre a-și hrăni povestirile cu idei din Platon, Aristotel, Spinoza și Kant. Confruntat cu eticheta critică de autor pentru copii, Tournier nu ezită să se apere: "Eu nu scriu pentru copii, scriu însă animat de idealul lapidarității, limpezimii și al proximității concretului. Când reușesc să fiu cât mai aproape de acest ideal atât de rar, vai ceea ce scriu este atât de fluent, încât și copiii pot să mă citească". Așa se face că autorul își
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
cu baza delimitînd cîmpul vizual. Centrul acestei circulații e În inimă, sediu al părții hegemonice a sufletului, În materia pneumatică subtilă in care se imprimă imaginile fanteziei precum semnele scriiturii se imprimă pe tăblițele de ceară. O aceeași circulație pneumatică animă inteligența, vocea, sperma și cele cinci simțuri.” Plutarh din Cheroneea descrie mai departe fenomenul captării imaginii și Însușirii de către receptor al corpusului pneumatic al celuilalt „vederea, care e curioasă și nemaipomenit de mobila, grație spiritului care emite prin ochi un
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
după care fulgerului „Îi revine funcția iluminatoare, Însuflețitoare, fertilizatoare, transformatoare, respectiv vindecătoare”. Arhetipal fulgerul „semnifică o modificare de stare bruscă, neașteptată și copleșitoare Jung)”. Rulandus, În Lexicon Alchemiae, merge mai departe cu interpretarea. El ar reprezenta acum acea “mentis sive animi lapsus in alteram mundum”, adică alunecarea spiritului sau sufletului În cealaltă lume”. Iată cum Luceafărul vindecător, eliberator emerge În lumea cealaltă, care este lumea Cătălinei cu scopul de a o elibera și de a o vindeca de impuritățile mundane. Jacob
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
din 1860, o Universitate națională, un element de sinteză a aspirațiilor general românești. Faptul se reflectă în recrutarea corpului profesoral din diferite provincii istorice românești, în legătură cu viața culturală de pe întreg spațiul românesc, dar mai ales în spiritul de care este animată. Ea este un focar de cultură și știință. Îmbinarea spiritului științific cu atitudinea militantă este o trăsătură generală a activității universitarilor ieșeni. Un important centru rămâne în continuare, Universitatea din București, unde, alături de Nicolae Iorga și Vasile Pârvan, se afirmă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
putem întreba însă dacă înțelegerea lui satisfăcătoare este, în genere, posibilă. Odată ce trecem peste dificultățile pe care le ridică înțelegerea ontologiei Tractatus-ului, orizontul devine mai clar. Într-o însemnare de jurnal, din septembrie 1914, Wittgenstein caracteriza astfel aspirația care îl anima atunci când a gândit și a scris Tractatus-ul: „Soluționarea tuturor problemelor mele trebuie să fie extrem de simplă.“ La întrebarea care este domeniul a ceea ce se poate spune, răspunsul care se dă în Tractatus este: știința naturii. Wittgenstein considera că propozițiile științei
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
secolului al XIX-lea, Russell lega țelul emancipării ființei umane, al instaurării unei ordini sociale inspirate de idealurile libertății și dreptății, de dezvoltarea și afirmarea gândirii raționale. Expresia cea mai înaltă a gândirii raționale o reprezenta, pentru el, spiritul care animă cercetarea științifică și, în genere, acele discuții și controverse în care nu contează decât probele și argumentele. Într-o formulare negativă, perspectiva raționalistului era pentru Russell cea care refuză să admită că înclinații, dorințe și gusturi proprii nu numai unor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prin normele Așezămintelor de la Ierusalim. Petiția baronilor din Anglia, baroni care au recurs la cel mai înalt act de împotrivire retragerea omagiului -, constituie baza revendicărilor din Magna Charta Libertatum (15-19 iunie 1215). Ea a evidențiat spiritul de solidaritate care va anima după o jumătate de secol primele Parlamente din Anglia. În regatul Ungariei, sub presiunea propriilor servientes (regis), Andrei al II-lea a sancționat la 23 aprilie 1222 Bula de Aur. În anul 1231, constrâns de clerul superior, regele extindea dispozițiile
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
lui Filip al IV-lea cel Frumos (1285-1314) și Anglia lui Eduard I (1272-1307) instituțiile monarhice, concepția și practica puterii suveranului prezentau numeroase asemănări în drumul lor spre centralizare și unificare statală. Deosebirile se vor ivi pe parcursul dezvoltării instituțiilor centrale. Animată de spiritul feudal, războinică și nesupusă, nobilimea engleză va fonda, începând cu secolul al XIII-lea, ceea ce am putea numi "libertățile parlamentare". În Anglia monarhia avea caracter electiv, iar centrul guvernării era curia regis, alcătuită din principii "de sânge", din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
abuzeze în viitor de drepturile sale. Despotismul regal a fost îngrădit de marea nobilime, susținută de orășeni, de mica nobilime provincială și clerul superior, rezultatul fiind triumful unui Parlament colaborând cu regalitatea. Magna Charta a evidențiat spiritul de solidaritate care anima, după o jumătate de secol, "primele adunări"221. În esență acesta cuprindea prevederi privind: libertățile Bisericii engleze (art.1, 42), ale conților, baronilor și altor vasali direcți ai regelui și ale căror revendicări ocupă primul loc după cele ale Bisericii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
administrare urbană, ca persoană particulară. Viața politică, asemenea celei economice, aparținea colectivității, care urmărește permanent stabilirea unui echilibru între diversele grupe sociale. Constituțiile din secolul al XV-lea oglindesc efortul pentru reprezentarea intereselor acestora. Guvernările municipale sunt toto mai mult animate de un sentiment republican, mai mult sau mai puțin pronunțat 382. Cel care a început opera de unificare teritorială și centralizare instituțională a acestor autonomii a fost Filip cel Bun. În anul 1463 el a convocat pentru prima dată Statele
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sed multum, sub scutul căreia, în adevăr, m-am adăpostit încă de la început. Cum dicționarul se subintitulează "Autori. Cărți. Teme", este de la sine înțeles de ce în el nu apar articole distincte dedicate publicațiilor culturale, mișcărilor sau cenaclurilor literare care au animat sau mai animă Iașul. Referințele la acestea din urmă nu lipsesc însă cu totul. Informații despre cele mai semnificative grupări culturale care au colorat viața ieșeană a ultimelor decenii ("Neoeminescienii de la Iași" sau "Grupul Orfic", din care au făcut parte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scutul căreia, în adevăr, m-am adăpostit încă de la început. Cum dicționarul se subintitulează "Autori. Cărți. Teme", este de la sine înțeles de ce în el nu apar articole distincte dedicate publicațiilor culturale, mișcărilor sau cenaclurilor literare care au animat sau mai animă Iașul. Referințele la acestea din urmă nu lipsesc însă cu totul. Informații despre cele mai semnificative grupări culturale care au colorat viața ieșeană a ultimelor decenii ("Neoeminescienii de la Iași" sau "Grupul Orfic", din care au făcut parte Mihai Ursachi, Dan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
zidul" (Nicolae Panaite). Tematic vorbind, imaginarul liric din Mângâios pare totuși organizat în jurul unei forțe centripete, criza profundă a interiorității, declanșată doar în aparență de erotica întunecată. Toate înfățișările pe care ia, într-un neostoit elan de întregire a ființei, anima descrisă în carte de la "fecioara în haine albastre/ cu pecețile purtate/ la vedere-n nerușine" sau "femeia rară,/ cu picioarele împiedicate/ și nestemate bătute în talpe// și cu surpare de-a stânga"(***) la "Muma de sus" (Eminescu), adică "Luna clară
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Internațional "Nopțile de poezie de la Curtea de Argeș" (2004); Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași (2006). Esențială, în procesul de coagulare a propriei poetici, este apartenența lui Cezar Ivănescu la una dintre cele mai cunoscute grupări care au animat Iașul cultural, permis ori subversiv: "Grupul orfic", cunoscut și sub numele de "neoeminescienii de la Iași", înființat în 1964 de către poeții Mihai Ursachi, Dan Laurențiu și Cezar Ivănescu. Cum am arătat în prefață, poetica acestei mișcări literare vizează în primul rând
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]