11,096 matches
-
Brown & Co., Boston, 1982; vezi și P. Oliva, Supervision for Today’s School (ed. a III-a), Longman, New York, 1989 (cf. Pinar et al., op. cit., p. 26). 40. F. Bobbitt, The Curriculum, Houghton Mifflin, Boston, 1918. Definiția lui Bobbitt fusese anticipată încă din 1912, odată cu publicarea eseului „The Elimination of Waste in Education”, Elementary School Teacher, 12 (3), februarie 1912, pp. 259-271. Definiția extinsă poate fi regăsită într-o formulare clară în F. Bobbitt, Curriculum Investigations, University of Chicago Press, Chicago
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și chiar insidios la structurarea unei realități educaționale diferite de cea descrisă de pedagogia clasică și de teoreticienii curriculumului din prima jumătate a secolului XX. O societate serenă era înlocuită cu o realitate nouă, dramatică, incertă, halucinantă chiar. A fost anticipată, încă din anii ’70, de Umberto Eco și Daniel Boorstin, iar în anii ’80-’90 a fost teoretizată în termeni tulburători de Jean Baudrillard 8, care a și botezat-o în chip ciudat: hiperrealitate (hiperreality). Era începutul gândirii postmoderniste în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
re-etatizat învățământul provincial, așa încât orașul să întrețină cel puțin doi grammatici și doi rhetores. 6.4. Curricula „barbare”tc "6.4. Curricula „barbare”" Cum arăta curriculumul școlii antice în aceste vremuri tulburi? S-a modificat el sub presiunile barbare? Am anticipat deja răspunsuri la aceste întrebări prezentând școala gramaticului și școala retorului. Gramatica a continuat să fie disciplina fundamentală. Casiodor și Ennodius o considerau „baza literaturii, glorioasa mamă a elocinței”, „doica celorlalte arte”. Manualul de bază folosit în școli era acela
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
s-a generalizat, fiind aplicată aproape în toate mănăstirile apusene. Dar era un curriculum autentic? 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christitc "7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi" Putem considera aceste reglementări ale vieții monastice, așa cum am anticipat, forme și tipuri de curricula educaționale? Ce legătură exista între viața astfel canonizată și proiectarea formării personalității umane cu ajutorul influențelor educative concepute rațional? Putem asimila mănăstirea cu o școală autentică? Existența unor „școli mănăstirești” începând din veacul al VI-lea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vieții occidentale 13. Este drept, „regula de la Lérins” a fost acuzată de semipelagianism 14. Pelagius din Britannia răspândise între 400 și 418, împreună cu Iulian din Eclanum, doctrina care îi poartă numele în spațiul mediteranean. Era o viziune aproape mirandoliană, care anticipa Renașterea cu un mileniu. Pelagienii susțineau, împotriva lui Augustin, că omul poate atinge perfecțiunea morală și spirituală fără harul lui Dumnezeu, folosind libertatea voinței și liberul-arbitru, cu care Dumnezeu însuși l-a înzestrat. Doctrina era mult prea „umanistă” pentru a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrurilor omenești”23. Prima lucrare, Panegersia, arăta cum este posibilă „trezirea tuturor”, deșteptarea spirituală a tuturor oamenilor din coșmarul mizeriei umane. Din ce era alcătuită aceasta? Comenius avea obsesia triadei, fiind dialecticianul care îi depășea pe cartezienii vremii sale și anticipa gândirea lui Hegel cu aproape două secole. Mizeria omenească provine din „somnul celor trei facultăți” pe care Dumnezeu le-a sădit în noi: voința, intelectul și capacitatea de a acționa. Nenorocirile noastre ne vin dinlăuntru. Res humanae nu sunt îndeplinite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lucrarea lui W. Charters din 1909 Methods of Teaching, Developed from a Functional Standpoint, Row, Peterson & Co., Chicago. 12. Lucrarea lui R.W. Tyler Basic Principles of Curriculum and Instruction din 1949 (University of Chicago Press, Chicago) a fost oarecum anticipată de o altă cercetare inspirată de ideile lui Bobbitt: Constructing Achievement Tests, Ohio State University, Columbus, 1934. Nuanțările târzii sunt sugestive pentru felul în care a evoluat în a doua jumătate a secolului XX gândirea curriculară americană. Vezi, în acest
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
permanent curriculumul în învățământul contemporan: asistăm la pătrunderea în curriculum, la toate nivelurile învățământului și în majoritatea instituțiilor de formare vocațională, a informaticii și computerului, impuse de previzibila informatizare a societății, pe care, firește, curriculumul, în special cel vocațional, o anticipează. 12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul moderntc "12.7. Alegerea câmpurilor de învățare în curriculumul modern" Odată luată decizia de a optimiza sau a dezvolta curriculumul educațional și precizate scopurile acestui nou curriculum, devine posibilă selectarea „câmpurilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogică și de specialitate. 12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular moderntc "12.12. Microproiectul pedagogic ca produs curricular modern" Proiectarea pedagogică este, împreună cu activitatea în clasă cu elevii, cea mai importantă obligație a profesorului. Prin „microproiectarea” fiecărei activități sunt anticipate rațional experiențele optime de învățare pe care le vor avea elevii în clasă. De la obiectivele pe termen lung se trece la obiective imediate, „operaționale”. Proiectul pedagogic al lecției sau sistemului de lecții este instrumentul prin care educatorul însuși se „inserează
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
socializare. O tentativă și mai îndrăzneață i-a aparținut, în același an, lui Philip Phenix. Lucrarea sa Realms of Meaning (1964) abandona total tradițiile eficientismului și ambițiile pozitiviste ale teoriei curriculumului 8. El propunea o „nouă filosofie a educației” care anticipa gândirea pedagogică postmodernistă de pe pozițiile existențialismului. Era influențat de Martin Buber și, bineînțeles, se raporta critic la pragmatismul american. Phenix a propus și a folosit o nouă abordare a disciplinelor din educație și învățământ pornind de la conceptul de sens al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de hidden curricula care ne modelează personalitatea și chiar ne pecetluiesc soarta, fără ca școala formală și educatorii salarizați să afle de existența acestei școli secrete. 13.7. Moartea curriculumului moderntc "13.7. Moartea curriculumului modern" „Moartea curriculumului modern” a fost anticipată și anunțată prematur. De aceea a părut o profeție de Casandră iresponsabilă și nu a fost luată în seamă. Anunțul mortuar a fost făcut în 1969, dar curricula moderne au supraviețuit în deceniul următor. Ba chiar au avut parte de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ascuns”, declara în 1992 că Joseph J. Schwab a fost „cea mai strălucită și mai influentă minte a teoriei curriculumului din toate timpurile”4. Poate că este o apreciere exagerată. Este însă cert că „deceniul cataclismelor curriculare americane” a fost anticipat de mintea sa sceptică și iscoditoare, ce a pus sub semnul întrebării prejudecățile behavioriste și eficientismul în plină perioadă de triumf al acestora. 14.3. Ultimii titani ai pedagogiei modernetc "14.3. Ultimii titani ai pedagogiei moderne" Două mari personalități
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antimoderniștii deceniului anterior. Ea era însoțită de denunțarea științei și demonizarea tehnicii. Discursurile contestatarilor se sfârșeau, aproape întotdeauna, cu lamentații privind „distrugerea omului”, „dezumanizarea omenirii” și instalarea „antilumii” pe Pământ. Discursurile apologetice propuneau imagini total diferite. Daniel Bell, de exemplu, anticipa dispariția „luptei de clasă” și a „exploatării omului de către om”, profetizate de Marx; în societatea postindustrială va avea loc o restructurare radicală; vechile clase, capitaliștii și proletarii vor dispărea. Vor apărea, în schimb, trei clase noi, bazate pe producerea, organizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
civilizației euroatlantice, pare să-și fi uitat originile și granițele, scrutând spre zări care se confundă cu limitele „satului global”. Spațiul și timpul gândirii postmoderne s-au relativizat, pierzând certitudinile conferite de reperele gândirii moderne. De aceea este greu de anticipat unde și când își va fixa noul mod de a gândi temeiuri pentru o organizare vrednică, aptă să-i liniștească stenochoria sălbatică de astăzi într-un cânt de mare frumusețe. Deocamdată, se zidește Turnul Babel într-o hărmălaie greu de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un imperiu pedagogic vast care, deocamdată, pare diform și fără orizonturi clar conturate. Dar este un proces aflat într-o expansiune accelerată. Abandonarea metodelor rigide ale curriculumului modern și adoptarea metodelor hermeneutice promit progrese și avantaje mai mari decât se anticipa în anii ’60-’70. Noile explorări nu se mai bazează - decât episodic - pe „gândirea tare”, logico-matematică a cercetătorilor moderni, ci pe „gândirea slabă” (Vattimo) a interpretărilor multivariate și contradictorii 18. Este o opțiune metodologică radicală. Se pleacă de pe terra ferma
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
erotism și homosexualism; etnicismul și „visul american”; afrocentrismul; pedagogia emancipării ș.a. Cele mai multe idei ale pedagogiei multiculturaliste - mai ales antirasiste - au fost asimilate, prin diverse „formule”, în curricula optimizate în SUA, Canada și Europa. (Unele reforme de această natură au fost anticipate încă din anii ’70. Dificultăți au întâmpinat și întâmpină încă discursurile „liberale” referitoare la homosexualism și lesbianism.) Personalitățile proeminente care au „defrișat” și au „bătătorit” acest domeniu pot fi considerate: Anthony Appiah (1985); Henry Luis Gates, jr. (1985); Cameron McCarthy
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei pedagogii a reciprocității; sexul și căutarea identității; statutul sentimentalismului și al esențialismului în cunoaștere; misoginia curriculară; androcentrismul curricular; etnografia feministă; curriculumul ca text homosexual; profeminismul masculin în școli ș.a. Postmodernismul feminist a anticipat cu aproape un deceniu celelalte explorări curriculare postmoderne. Avem de-a face cu un domeniu științific nou, nestrăbătut încă de pioasa pedagogie creștină. De aceea deschiderea „cutiei Pandorei” solicita exploratori îndrăzneți. Se poate considera însă că pionierii au apărut, încă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
assimilationist disscourses)90. Ele prezintă, prin inflexiuni, eufemisme și metafore subtile, care schimbă sensurile, tot ceea ce se poate spune despre inegalitatea etnică și rasială în școlile americane. Propunătorii de modele ale înțelegerii culturale pledează pentru sensibilitate și aprecierea diferențelor culturale anticipând un model de „armonie rasială” (a model for racial harmony). Este o viziune utopică, nerealistă, contradictorie în sine. Propunătorii de modele ale competenței culturale sunt și ei utopici, iar visul lor este edificarea unor punți culturale (building of cultural bridges
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este Besorgen, pe care van Manen l-a tradus prin minding („stare de a fi gata să, deschidere a minții”) și heeding („băgare de seamă, orientarea atenției”)116. La Heiddeger, „grija” este „miza propriei ființe”, modul Dasein-ului de a se anticipa pe sine, faptul că Dasein-ul „are sinele înaintea sa” și se află mereu „în preajma lucrurilor” (das Seinbei). Dasein este ființa întrebătoare și privilegiată; suntem noi, oamenii, care ocupăm un loc privilegiat în lume pentru că suntem „ființele care pun întrebarea despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În completarea lucrării A Post-Modern Perspective on Curriculum, William E. Doll jr. a publicat, în 1993, în Journal of Curriculum and Supervision, eseul „Curriculum Possibilities in a «Post-»future”. Era menit să clarifice câteva dintre aporiile lansate în lucrarea anterioară. Anticipând criticile, Doll a stăruit asupra „semnificației paradoxurilor” în paradigma curriculară postmodernă. După el, paradoxurile postmodernismului sunt provocate mai ales de atenția acordată de cercetători separării arbitrare a subiectului de obiect în metafizica modernă carteziană. În planul curriculumului, separarea carteziană a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
b) Fă o analiză a impactului asupra mediului (environmental impact)! Analiza în gol a trebuinței trebuie adesea suplimentată considerând „impactul de mediu” un criteriu de corecție. După stabilirea trebuințelor-țintă, întreabă-te ce fel de scopuri neintenționate ar mai putea fi anticipate; c) Rezistă tentației de a direcționa pe bază de măsurări facile și manipulări ale conținutului! Cele mai importante scopuri ale învățării nu pot fi măsurate ușor. Poate fi sau nu posibil ca o valoare să fie redusă la un număr
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru postmoderniști. 7. Conceptul a fost utilizat cu mult înainte ca postmodernismul să se fi instaurat ferm în civilizația și cultura euroatlantice. John Watkins Chapman l-a utilizat încă din 1870 pentru a descrie evoluția artelor plastice. Analizând postimpresionismul, Chapman anticipa apariția unui „postmodernism artistic”. Federico de Onis a folosit în 1934 termenul postmodernismo, prin care desemna o reacție împotriva dificultăților și experimentalismului poetic modernist. Arnold Toybee a folosit, în 1939, conceptul de postmodernism pentru a desemna „sfârșitul modernității burgheziei occidentale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
the Public Conversation about Education?”, în J. Kincheloe și S. Steinberg (eds.), Thirteen Questions: Reframing Education’s Conversation, Peter Lang, New York, 1992, pp. 263-274. 66. R. Simon, Teaching against the Grain, Bergin & Garvey, New York, 1992. În 1987 Roger Simon a anticipat „pedagogia posibilității” în articolul „Empowerment as a Pedagogy of Possibility”, Language Arts, 64 (4), 1987. Clarificările necesare înțelegerii exacte a „pedagogiei posibilității” sunt cuprinse în R. Simon, „Forms of Insurgency in the Production of Popular Memories: The Columbus Quincentenary and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care poate îndura totul ducând o viață ascetică, dar liberă; există un Ulise al stoicilor, preluat și de platonicieni - biruitorul monștrilor, adică înțeleptul victorios în lupta cu pasiunile; există și un Ulise al neoplatonicilor - figură de inspirat mistic care o anticipează pe cea hristică. Și mai există și alți Ulise, zugrăviți în Porphyrii, Numenii și Cronii, cu alte scopuri decât slăvirea personajului homeric. Diferă ei? Și da, și nu. * Iată-l pe Ulise al sofiștilor, care pare cel mai puțin agreabil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
legate de dezvoltarea motorie și emoțională (spre exemplu, anxietatea determinată de separare, adică teama unui copil că, o dată plecată, mama sa nu se va mai întoarce, nu poate exista dacă acel copil nu își poate aminti trecutul și nu poate anticipa viitorul); c) dezvoltarea psihosocială - presupune modificări ce apar în personalitate, trăirea emoțiilor și în relațiile individului cu ceilalți; la orice vârstă, modul cum este evaluată și conceptualizată propria persoană influențează nu numai performanțele cognitive, dar și funcționarea „biologică” a organismului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]