4,171 matches
-
univoc pe o perspectivă proprie doar sociologiei (S care explorează prefacerile structurale, de la nivel societal, cu tot cortegiul de indicatori macrosociali), psihosociologiei organizaționale (O cu ansamblul fenomenelor de grup/personale din cadrul instituțional) Absolutism ß PIC à Relativism (psihologia tradițională) "între" (antropologia culturală) factori biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori nonculturali diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori culturali măsurătorile sînt independente de context măsurătorile sînt dependente de context instrumente psihologice standardizate instrumente calitative
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de context măsurătorile sînt dependente de context instrumente psihologice standardizate instrumente calitative acceptă comparații evaluative Discriminare dihotomică cei doi poli extremi reprezentînd mai degrabă tipuri ideale epistemologice refuză comparațiile evaluative perspectiva imposed etic (din "afară") perspectiva derived emic (dinăuntru) sau antropologiei culturale (C care lămurește aria noțiunii de "cultură" și funcționalitatea acesteia), ci este necesară o sinteză interdisciplinară care aduce laolaltă toate aceste perspective. Printr-un asemenea demers se aprofundează considerabil și diagnozele mai evoluate precedente, care puneau în relație teritorii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sinteză interdisciplinară care aduce laolaltă toate aceste perspective. Printr-un asemenea demers se aprofundează considerabil și diagnozele mai evoluate precedente, care puneau în relație teritorii conceptuale și metodologice construite la granița dintre abordările standard, precum psihologia culturală (la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială a organizațiilor sociologie, O S), sociologia culturală (antropologie culturală sociologie, C-S, precum studiile din World Values Surveys), managementul intercultural (antropologie culturală management, C-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
teritorii conceptuale și metodologice construite la granița dintre abordările standard, precum psihologia culturală (la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială a organizațiilor sociologie, O S), sociologia culturală (antropologie culturală sociologie, C-S, precum studiile din World Values Surveys), managementul intercultural (antropologie culturală management, C-O, precum cercetările inițiate de G. Hofstede și urmașii săi). în figura 2 furnizăm o serie de exemple concrete, care pot lămuri conținutul acestor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la granița dintre antropologia culturală și psihologie, P-C), psihologia organizațională (psihologie gestionarea organizațiilor, P-O), sociologia organizațională (investigarea psihosocială a organizațiilor sociologie, O S), sociologia culturală (antropologie culturală sociologie, C-S, precum studiile din World Values Surveys), managementul intercultural (antropologie culturală management, C-O, precum cercetările inițiate de G. Hofstede și urmașii săi). în figura 2 furnizăm o serie de exemple concrete, care pot lămuri conținutul acestor registre distincte, precum și specificul relațiilor reciproce care vor conduce la abordarea liant. Valorificarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și miza abordării studiul dimensiunilor culturale propus de managementul intercultural realizat de către Geert Hofstede, cu uneltele psihologiei sociale. Pornind de la acest prim proiect de amploare, aveau să se îngemăneze mai apoi mai multe paradigme explicative fertile, din diverse perspective disciplinare: antropologie culturală (tipare relaționale, A. Fiske; culturi dependente de context, E.T. Hall), psihologie socială (grila valorică a lui S. Schwartz, studiul Chinese Culture Connection coordonat de M.H. Bond, modelul lui H. Trompenaars), sociologie culturală (cercetarea World Values Survey și indicatorii postmaterialismului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este posibilă reprezentarea culturii grupurilor de-a lungul unui continuum nuanțat colectivism-individualism, dar în momentul în care unitatea de studiu devine persoana, dimensiunile interdependență și independență trebuie luate în considerare separat. Așadar, numeroși specialiști în sociologie, psihologie, istorie socială sau antropologie culturală clasifică societățile, politicile, credințele sau structurile personale și grupale ca aparținînd sau ca înclinînd către una dintre cele două categorii separate: individualism sau colectivism. Diferitele studii evocate pînă acum demonstrează că dimensiunile "individualism-colectivism" și "feminitate masculinitate" caracterizează cel mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
lipsurile, dezangajarea, nevoia de ordine și conservatorismul unei societăți centrate în mai mare măsură pe supraviețuire, decît pe dezvoltare. 7.5. Modelul psihoantropologic realizat de A. Fiske într-un demers sintetic de amploare, profesorul Alan P. Fiske, de la Departamentul de Antropologie al Universității California din Los Angeles (1994, 2000, 2007) a realizat o sinteză a studiilor antropologice și sociologice privitoare la dimensiunile culturale și la relaționările interpersonale și grupale care derivă din acestea, evidențiind patru forme elementare ale relațiilor sociale: împărtășirea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relație cu performanța și atitudinile subordonaților, precum și cu performanța organizațională ca întreg. Grupul culturilor naționale (care nu se suprapun deplin pe ariile politice naționale) a fost selectat dincolo de viziunea limitativă a unor analiști politici, înglobînd o perspectivă mai largă a antropologiei sociale, care construiește granițe simbolice culturale la limita dintre familii de atitudini și valori distincte împărtășite de către comunitățile care le asumă, distribuit în zece clustere societale (anglofone, est-europene, vest-europene, eșantionul african de culoare, eșantionul african "alb", cel francofon ș.a.m.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
trecutul societății românești din perioada comunistă, un asemenea demers nu a fost lesne de angajat. Politica uitării promovată la toate nivelele societății postrevoluționare a făcut dificilă o arheologie a trecutului și, implicit, o evaluare corectă a situației prezentului. Studiile de antropologie culturală și psihoistorie au evidențiat aspecte importante ale mentalității românești, acea entitate care reunește de fapt toate ideile, concepțiile despre realitate, atitudinile, valorile și modurile de comportament ale indivizilor. Alături de aceste studii, există de asemenea și unele cercetări psihosociale și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mult decât un domeniu sau o axă de cercetare pentru științele socio-umane și politice, infuzând întreaga problematică științifică și socială 15. Opțiunea pentru o perspectivă genizată asupra realității sociale, făcută din orizontul interdisciplinarității sau al specificității unor discipline (sociologie, istorie, antropologie, literatură ș.a.), presupune un demers critic cu privire la aspecte relevante pentru ambele genuri. Această perspectivă caută să surprindă dinamica relațiilor, a diferențelor și a inegalităților în raporturile sociale dintre genuri în diverse contexte cultural-istorice, respectiv modalitățile de interacțiune între bărbați și
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în planul vieții publice și al vieții private, al familiei, muncii și profesiei, în societatea românească și europeană actuală. Cui se adresează această carte? Beneficiarii acestei cărți sunt, în principal, studenții, masteranzii, doctoranzii, formatorii, profesorii, cercetătorii din domeniul socio-uman (sociologie, antropologie, psihologie, pedagogie, studii de gen etc.), specialiștii din zona proiectelor de cercetare și intervenție socială, profesioniștii în coaching și dezvoltare personală, toți cei interesați de cercetarea calitativă, povestirea autobiografică, studierea și analiza dinamicii relațiilor de gen, problematica diferențelor, a identității
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și plină de inițiative legislative în calitatea sa de Baroneasa Halef Afshar, membră a Casei Lorzilor din Parlamentul Britanic. Nu e nimic întâmplător în această porțiune a traseului meu profesional. Încă din anii studiilor doctorale am citit multe lucrări de antropologie culturală, de lingvistică, de arhitectură care aveau o clară componentă de gen și am realizat ce fertilă poate fi a asemenea abordare, ce grilă analitică complexă este categoria de gen. În societățile tradiționale practicile culturale legate de construire și de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
coordonatoarea volumului), care are rol de cadru de referință1. Povestirea traiectoriilor de carieră-viață în formă autoreflexivă, scrisă șidestinată publicării, în care autorii înșiși se pun în scenă, fără intruziunea cercetătorului, oferă un material documentar foarte valoros pentru toate științele socio-umane (antropologie, sociologie, etnologie, psihologie, istorie, filologie, științele educației etc.) care, cel puțin în ultimii treizeci de ani, se deschid către cercetarea calitativă, istoria vieții și metoda biografică. De asemenea, lectura acestor texte este pentru orice cititor un câștig în planul conștientizării
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Mass-media și democrația în România postcomunistă (2011); (împreună cu Sorin Bocancea). Elena VELESCU (n. 1982) este asistent universitar doctor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad" Iași. Domenii de cercetare: literatura comparată, cultura și civilizatie europeană, antropologie și istorie a ideilor, limba și literatura franceză, limba și literatura germană, metodica predării limbilor străine, traductologie. În colecția TEXTE DE FRONTIERĂ au apărut (selectiv): Apocalipsa de carton, Nichita Danilov Așa ne-am petrecut Revoluția, Sorin Bocancea & Mircea Mureșan Autoeducația
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
cu câteva sumare considerații despre ocurențele metaforei corporale În limbajul politic din epocile mai apropiate de noi. Spațiul de referință pentru partea cea mai consistentă a expunerii mele va fi Occidentul medieval. 1. Istoria corpului constituie un subiect care aparține antropologiei istorice sau, mai corect, al unei istorii explorate din unghi antropologic. Această disciplină, aflată la noi, În România abia la Început (de fapt, doar vag experimentată prin câteva teme recente) este, În Europa, foarte veche. Ea a luat naștere, mai
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
Ea a luat naștere, mai Întâi, În Franța anilor ’60 prin Întâlnirea dintre tipul de istorie practicat de membrii școlii de la „Annales” (din a doua ei generație, condusă de Jacques Le Goff și Georges Duby) și, pe de altă parte, antropologia lui Claude Lévi-Strauss, foarte influentă În mediile intelectuale din acea perioadă. Această Întâlnire, care avea să se dovedească decisivă pentru evoluția disciplinei istorice, a fost determinată, simplificând foarte mult lucrurile, de doi factori: unul epistemologic, altul cultural și ideologic. Îi
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ea nu mai consta, ca Înainte, În identificarea unei evoluții, Însoțită de scrutarea atentă a „antecedentelor”, adică a prefigurărilor viitorului În trecut; interesantă devenise acum căutarea diferenței, a specificității, În toate ipostazele ei. Așa se explică neobișnuita vogă intelectuală a antropologiei În Franța și, mai târziu, În S.U.A., care a inspirat, de ambele părți ale Atlanticului, În noul climat, post-modern, din anii ’80-’90 ai secolului trecut, apariția unor domenii noi de interes, fie că este vorba de studiile feministe și
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
fie că este vorba de studiile feministe și de gen, de istoria culturală sau chiar de teoria discursului etc., al căror numitor comun era constituit de tot ceea ce se abătea de la norma „numărului mare”. Adoptând postulatele teoretice fundamentale ale antropologiei, și anume: cel al echivalenței sau egalei Îndreptățiri a fiecărei culturi, fie aceasta „primitivă” sau modernă și al judecării sale din perspectiva unor criterii și valori intrinseci, nu al unui (inexistent) referent universal, aceste noi studii sociale au preluat și
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
estomparea noțiunii de ierarhie, la multiplicarea sistemelor referențiale și la un relativism axiologic, care a subminat considerabil ideea de Adevăr și unicitatea criteriilor de judecată. Acestea sunt Împrejurările În care a avut loc Întâlnirea, de care spuneam, dintre istorie și antropologia straussiană, produsă În Franța deceniului 7 al secolului trecut. Această confluență a fost cât se poate de naturală. Pe de o parte, ea era concordantă cu deschiderea tematică preconizată de „părinții fondatori” ai școlii de la „Annales” (Marc Bloch și Lucien
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
subiecte noi și cât mai diverse, extrase din structurile de profunzime ale societății, dar, pe de altă parte, se potrivea perfect și cu eclectismul metodologic recomandat tot de ei, ca modalitate de a formula explicații cauzale complexe. În afară de aceste avantaje, antropologia lui Lévi-Strauss era, metodologic, atrăgătoare pentru istoricii francezi și grație capacității ei de a restitui ambianța cotidiană a vieții sociale (le vécu) și, până la urmă, umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza mai profund. Devenind antropologică, istoria
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
umanitatea Însăși a unei epoci, cu tot ceea ce o particulariza mai profund. Devenind antropologică, istoria a „transferat” temele și structuralismul metodologic aplicat de Lévi-Strauss și elevii săi comunităților arhaice la societățile premoderne, care au Început să fie examinate, cum procedau antropologii, atât din unghiul cadrelor materiale de viață care le erau proprii, cât și al reprezentării lor sociale, ca imagini construite ale realității. În acest fel, istoria a pierdut, desigur, mult din perspicacitate și anvergură, adică din capacitatea de a ordona
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
toate expresiile culturale ale vechilor societăți, fie că este vorba de igienă, de habitudinile alimentare, de formele de pietate, de raporturile conjugale, de normele de civilitate sau de sancțiunile penale. Corpul a devenit un subiect major de interes și pentru antropologia politică, un derivat mai recent al antropologiei istorice, preocupată de modalitățile de exercitare a puterii În cadrul organizării politice a vechilor societăți și de diversele reprezentări ale acesteia (simboluri, ritualuri, metafore), cu funcția de a o legitima. Ceea ce mă aduce la
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
că este vorba de igienă, de habitudinile alimentare, de formele de pietate, de raporturile conjugale, de normele de civilitate sau de sancțiunile penale. Corpul a devenit un subiect major de interes și pentru antropologia politică, un derivat mai recent al antropologiei istorice, preocupată de modalitățile de exercitare a puterii În cadrul organizării politice a vechilor societăți și de diversele reprezentări ale acesteia (simboluri, ritualuri, metafore), cu funcția de a o legitima. Ceea ce mă aduce la subiectul propriu-zis al intervenției mele de astăzi
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
aici: de ce tocmai corpul a ajuns să se obiectiveze ca o tradiție? De ce tocmai el și nu orice altceva a devenit referentul Întrucâtva stereotip al tuturor comparațiilor cu Biserica și Statul? Altfel spus, În ce constă superioritatea virtuții sale persuasive? Antropologia are, În această privință, câteva explicații rapide. Una dintre ele - conținând vădite influențe din psihologie și psihanaliză - ne previne asupra caracterului arhetipal al metaforei corpului. Trupul ar constitui un fel de structură de bază a proceselor noastre mentale, un mod
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]