62,430 matches
-
respins excepția propriei sale necompetențe poate pronunța o hotărâre considerată a fi valabilă și care va putea fi pusă în executare, deoarece soluția pronunțată de către instanța de recurs nu mai poate fi supusă controlului judecătoresc pe calea contestației în anulare. De asemenea, se arată că în ipoteza în care partea află de cazul de incompatibilitate a judecătorului care a soluționat cauza abia după pronunțarea hotărârii, dispoziția legală criticată este neconstituțională, întrucât exercitarea căii de atac a contestației în anulare este
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
în anulare. De asemenea, se arată că în ipoteza în care partea află de cazul de incompatibilitate a judecătorului care a soluționat cauza abia după pronunțarea hotărârii, dispoziția legală criticată este neconstituțională, întrucât exercitarea căii de atac a contestației în anulare este condiționată de invocarea acestui incident procedural în timpul procesului. ... 10. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere caracterul extraordinar al căii de atac
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere caracterul extraordinar al căii de atac declarate în cauză, precum și condițiile strict și limitativ prevăzute de lege în ceea ce privește exercitarea contestației în anulare. ... 11. Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Arată, în esență, că reglementarea unei condiții procedurale în sensul invocării în cadrul fondului litigiului a unei excepții nu constituie o limită a liberului
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
neconstituționalitate formulată, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;“. ... 16
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, Curtea a reținut că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepțiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
excepțiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât numai nepronunțarea asupra acestor motive dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare. ... 18. În privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
recuzare este pronunțarea hotărârii judecătorești. Astfel, cererea de recuzare nu este o acțiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, iar stabilitatea hotărârilor judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile legii, finalitatea contestației în anulare fiind tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266697]
-
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florin Gheorghe Hudrea într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de anulare a rezoluției de clasare emise de Inspecția Judiciară. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că textul de lege criticat contravine dispozițiilor art. 134 alin. (2) din Constituție, deoarece instituie o a doua instanță disciplinară pentru
DECIZIA nr. 653 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266710]
-
a creanțelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanță atât cu interesul bugetar, cât și cu interesul economico-social general al României, luând în considerare faptul că debitorii trebuie încurajați să își mențină valabilitatea eșalonării la plată pentru a beneficia de anularea penalităților de întârziere, având în vedere obligația Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona atât resursele și veniturile bugetare, cât și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 20 din 5 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266651]
-
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Fundația „Podoreanu“ din București într-o cauză având ca obiect soluționarea admisibilității în principiu a contestației în anulare formulate împotriva Încheierii penale nr. 100 din 7 februarie 2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală în Dosarul nr. 5.208/2/2018/a1*, prin care au fost respinse, ca nefondate, contestațiile declarate de inculpat și autoarea excepției, în temeiul
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
de Apel București - Secția I penală, în procedura de cameră preliminară. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că normele procesual penale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care se consideră că este inadmisibilă contestația în anulare formulată împotriva unei încheieri prin care au fost soluționate contestațiile formulate, în temeiul art. 347 din Codul de procedură penală, împotriva unei încheieri pronunțate de judecătorul de cameră preliminară, în procedura reglementată de art. 342-346 din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
din Codul de procedură penală („când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate“). ... 8. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Contestația în anulare, după cum reține instanța supremă, se poate exercita numai în anumite cazuri, strict și limitativ prevăzute de legiuitor, având în vedere caracterul acesteia de cale extraordinară de atac, și nu împiedică părțile interesate să apeleze la instanțele judecătorești, să se
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: […] d) când instanța de apel nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;“. ... 13. Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că normele procesual penale criticate contravin atât prevederilor constituționale ale art. 21 alin.
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
efectiv. Invocă, totodată, dispozițiile art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenție, referitor la dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că a analizat normele procesual penale ce reglementează contestația în anulare atât prin Decizia nr. 804 din 5 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 154 din 19 februarie 2018, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 426 partea
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
nr. 154 din 19 februarie 2018, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 426 partea introductivă din Codul de procedură penală - potrivit cărora „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: [...]“ - sunt constituționale în raport cu criticile formulate, cât și prin Decizia nr. 623 din 8 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858 din 18 noiembrie 2015, prin care a respins, ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
atac poate fi formulată împotriva hotărârilor penale definitive numai în cazurile strict reglementate de normele procesual penale ale art. 426 și în termenul prevăzut de art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre, pentru cazul în care se invocă autoritatea de lucru judecat. Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea unor vicii de
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
art. 428 din Codul de procedură penală, la instanța care a pronunțat hotărârea a cărei anulare se cere, respectiv la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărâre, pentru cazul în care se invocă autoritatea de lucru judecat. Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare, având drept scop îndreptarea unor vicii de ordin procedural ce atrag nulitatea. De asemenea, Curtea a reținut că această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
nulitatea. De asemenea, Curtea a reținut că această cale extraordinară de atac vizează hotărâri judecătorești definitive și se promovează în condiții procedurale mult mai stricte decât căile ordinare de atac (cât privește titularii, termenul de introducere, cazurile de contestație în anulare, motivele aduse în sprijinul acestora, dovezile în susținerea lor), tocmai în considerarea caracterului aparte indus de legiuitor pentru această instituție juridică, datorat aspectului că prin aceasta se tinde la înlăturarea autorității de lucru judecat pentru o hotărâre penală definitivă și
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
86 din 31 ianuarie 2017). Totodată, în Decizia nr. 501 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 733 din 21 septembrie 2016, paragraful 18, Curtea a reținut că, indiferent de motivul invocat, contestația în anulare poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor definitive prin care s-a soluționat fondul cauzei. ... 16. În ceea ce privește principiul respectării autorității de lucru judecat, în deciziile precitate, Curtea a reținut că acesta este de o importanță fundamentală atât în
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
Hotărârea din 24 iulie 2003, pronunțată în Cauza Ryabykh împotriva Rusiei, paragraful 52). ... 17. Având în vedere cele reținute în jurisprudența precitată, Curtea a constatat că intenția legiuitorului a fost aceea de a nu permite reformarea, pe calea contestației în anulare, a unor hotărâri care sunt în puterea lucrului judecat decât în situații excepționale, în care se remarcă erori de procedură care nu au putut fi înlăturate pe calea apelului și doar în condițiile reglementate expres în art. 426-432 din Codul
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
18. Distinct de cele statuate în deciziile precitate, în Decizia nr. 227 din 16 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 15 iulie 2019, paragrafele 24-29, Curtea a reținut că motivul de contestație în anulare, reglementat în art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, este nou-introdus în această materie, fiind corespunzător unora dintre motivele de recurs reglementate în art. 385^9 alin. 1 pct. 3 din Codul de procedură penală din 1968. În forma
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
Codul de procedură penală din 1968. În forma inițială, la data intrării în vigoare a noii legi procesual penale, art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală avea următoarea formulare: „Împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: [...] d) când instanța nu a fost compusă potrivit legii ori a existat un caz de incompatibilitate;“. Astfel, Curtea a observat că încă de la data intrării în vigoare a noului Cod de procedură penală prevederile art. 426
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
prin care se invocă incompatibilitatea procurorului, organului de cercetare penală, grefierului, magistratului-asistent, expertului, invocarea unui caz de incompatibilitate a judecătorului, dintre cele prevăzute de art. 64 din Codul de procedură penală, prin calea de atac extraordinară a contestației în anulare, având drept scop garantarea imparțialității instanței și respectarea dreptului la un proces echitabil. Curtea a reținut, de asemenea, că, în formularea inițială a textului de lege criticat, incompatibilitatea judecătorului viza judecata în primă instanță, dacă hotărârea a rămas definitivă prin
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
sau judecata în apel. Însă, în condițiile în care nerespectarea exigenței de imparțialitate era invocată ca motiv de apel, iar instanța de apel nu admitea apelul sub acest aspect, partea nu mai putea reitera această neregularitate pe calea contestației în anulare. ... 19. Ulterior, art. 426 din Codul de procedură penală a fost modificat prin art. II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 23 mai 2016, în sensul adăugării la lit. c)-h) ale art. 426 a unei condiții specifice, referitoare la faza apelului, ceea ce exclude din domeniul de aplicare a contestației în anulare hotărârile rămase definitive prin neapelare, cu excepția cazurilor prevăzute la lit. b) și i) ale art. 426 din Codul de procedură penală. Așadar, este inadmisibilă contestația în anulare formulată cu privire la o hotărâre penală împotriva căreia se poate formula
DECIZIA nr. 546 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266720]