226,569 matches
-
îndîrjita, ratată, ŕ la Bartleby, scribul". Recurge la noi digresiuni și citate (din Walter Benjamin, de pildă), întrerupe lectură și o reia mai apoi, argumentează și contraargumentează, pendulînd neîncetat între "indignare și respect". Distanță istorică nu poate fi evitată: deși aparțin aceluiași secol XX, diferențele sînt majore, în cei cincizeci de ani petrecîndu-se numeroase și hotărîtoare schimbări de paradigmă. Spre deosebire de unchiul ei, autoarea nu a cunoscut direct umilințele antisemite; este traducătoare din limba engleză, născută la Paris dintr-un tata ce
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
petit journal" sînt prezentate simultan cititorului, invitîndu-l să participe la un joc interactiv (completat de altfel de trimiterile anterioare la Georges Perec, mai exact la românul La vie mode d'emploi). Prima încercare de traducere (înregistrată pe casete audio) a aparținut mamei sale, dar îi lipseau exactitatea și puritatea proprii lui Sebastian, excelentă stilului "estampillé NRF nnée '30", așa încît audiția a fost curînd abandonată. Renunțare pe deplin răsplătita după cum afirmă: "je retire mes propos du début. Je l'ai dévoré
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
cât pot de juvățul Marelui Hingher... Dulăii, cotarlele, maidanezii, clasa proletară ce latră, substituită, se gudură recunoscătoare, pe lângă cealaltă clasă, treptat aliată... Mai mult chiar, simțul proprietății, de care dl. Iliescu zicea că este un moft (mă întreb, ce-i aparține dumisale, de fapt?!), câinii solidarizați de mizerie, cu instinctul lor natural retrezit de înduioșările cetățeanului, luă, în proprietate, fiecare, parcela lui, apărată, slujită cu un devotament absolut, servindu-i pe micii vânzători de pe trotuare, considerându-le negoțul proprietate protejată, ferm
Cine intră în Europa by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16214_a_17539]
-
internat în sanatoriul dr. N. Șuțu: "Aseară l-am văzut și după afirmările doctorului și după toate cîte am putut observa noi, boala înaintează agravîndu-se. Se află - aproape neîntrerupt - foarte agitat. Pronunță puține idei și foarte multe vorbe, care nu aparțin nici unei limbi și care le forțează a se rima în penta și hexametru. Din mai mulți cîți l-am văzut pe nici unul nu pare a ne fi cunoscut... Cam aceasta e starea lui de pînă azi și pe care doctorii
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
își creează "un univers discreționar ce te umple de tristețe până la refuzul acelor vieți imaginare în care ai dus-o mai rău - și mai puțin - decât în aceasta, cu ce patos, însă!" (p. 217). Bine aleasă și ilustrația de pe copertă, aparținând lui Arcimboldo, care te anunță într-un fel, înainte de a deschide cartea, că nu vei găsi între paginile ei nici coerența unei realități odihnitoare, nici tertipurile unui limbaj cu care s-a obișnuit literatura contemporană, și până la urmă - poate nici un
Hărți inexistente by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16226_a_17551]
-
la crizele de identitate, dintre care cele religioasă, etnică și lingvistică sunt inconfundabile în cazul său. Întrucât "cel care scrie rămâne, pentru totdeauna, legat cu un cordon ombilical de casă" (p. 377), iar pe de altă parte, logos-ul lui aparține unui "apatrid metafizic", "ruptura" devine nu doar cheia unei personalități sfâșiate de contradicții, așa cum, de altfel, suntem noi toți, ci o stranie certitudine a viețuirii omenești. Procesul (auto)-cathartic declanșat cu fiecare creație/receptare a(le) unui mesaj scriptural apare
Identitatea fluidă a lui Cioran by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Journalistic/16232_a_17557]
-
metafizice trăite numai prin posibilitățile cuvintelor, înguste, strâmbe, bizare, expresia ca un turbion de senzații, și toată viața ca o disperată și patetică încercare de a fi prin cuvinte, de a institui realitatea lor evanescentă, iată temele volumului de poeme aparținând lui Bogdan Ghiu, apărut la Ed. Pontica sub titlul Pantaloni și cămașă. "Îmbracă-te cu ce ai mai bun. Pantaloni și cămașă. Caută să nu șifonezi veșmântul de pe tine. Stai în picioare. Cămașa se va murdări singură, pantalonii se vor
"Singura revelație - limbajul" by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/16249_a_17574]
-
Romalo în cartea sa - prestigiul limbajului științific, iar variația stilistică se obținea mai ales prin ornamentare, prin reînvierea unor arhaisme și prin implantarea de termeni populari, într-o manieră adesea artificială. Erorile semantice și stilistice care apăreau în asemenea texte aparțineau categoriei pe care Al. Graur o numea a "greșelilor făcute de oameni culți". În gramatică, totuși, se manifestau atât "abuzuri culte" (de pildă generalizarea stilului nominal, sau fenomene de hipercorectitudine), cît și tendințe mai generale ale limbii. Morfo-sintaxa e, de
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
ale Europei Centrale, Tony Judt consideră drept un aspect esențial "obsesia autodefinirii". Profesorul de studii europene de la New York University spune în continuare (textul dialogului de la Timișoara, din octombrie 1998, din cadrul Fundației "A treia Europă", a fost publicat, laolaltă cu altele aparținînd lui Judt, în Europa iluziilor, Polirom, 2000): "Nimeni n-ar întreba în mod normal care sînt caracteristicile literaturii franceze, engleze sau germane. Dar în cazul celei central-europene, întrebarea se repetă în mod obsesiv, pentru că există în cultura acestui spațiu o
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
care sînt caracteristicile literaturii franceze, engleze sau germane. Dar în cazul celei central-europene, întrebarea se repetă în mod obsesiv, pentru că există în cultura acestui spațiu o combinație ciudată între o mare siguranță intelectuală și o mare nesiguranță identitară". Sublinierile îmi aparțin. Îl rog pe cititorul însemnărilor de față să rețină cele două elemente ale combinației. Voi reveni la ele, după un ocol pe care-l cred necesar în lămurirea problemei înseși a nevoii de autodefinire care apare în anumite culturi. Tony
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
simpozion de literatură. Urmînd după un cuplu de la Dartmouth, care descriseseră călătoria la Chișinău, orașul părinților lor evrei, ca un fel de pelerinaj către o patrie mentală și emoțională - în care nu te-ai născut dar căreia simți că îi aparții - Boym aducea o notă categoric aparte. Deși tema ei era tot nostalgia, sau dorul imigrantului de casă, o anume ironie - dacă nu cinism - colora altfel ideile, la urma urmelor nu atît de diferite de cele enunțate de antevorbitori. Despe nostalgie
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
pe algia (grecescul "durere"), nostalgia nu caută să regăsească un ceva pierdut, ci îi comemorează la nesfîrșit dispariția. Ca stare de reflecție ea devine stare de doliu permanent, ezitare între două impulsuri ce par a se contrazice: acela de a aparține și acela de a te rupe. Imigranții intervievați de autoare în ultima parte a cărții își decorează casele cu obiecte inutile și demodate, menite a le aminti de un timp la care nu (mai) au acces, dar și cu lucruri
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
despre ce scrie. În numărul pe martie al revistei Litere de la Găești (căreia îi urăm la mulți ani cu ocazia celei de a 12-a apariții), d-sa publică un articol despre veleitățile politice ale "intelectualilor". Ghilimelele, constante în articol, aparțin autorului, nu nouă. Caii de bătaie sînt N. Iorga și, se putea altfel?, dl N. Manolescu. Cronicarul recunoaște fără sfială că n-a înțeles nimic din textul d-lui George. Un spirit lucid și clar ca autorul Simplelor întîmplări în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16243_a_17568]
-
Romalo Formularea din titlu presupune distincția dintre limba (română, în cazul de față) vorbită ca limbă de stat, ca limbă oficială a unei țări, a unei organizații statale și aceeași limbă, utilizată în afara granițelor statului respectiv, deci pe teritorii care aparțin altor state. În această ultimă situație avem a face de obicei cu limba unei populații minoritare, cu funcții sociale mai restrînse și mai puțin variate, utilizată într-un mediu alogen, în condiții de concurență cu limba oficială. În cazul limbii
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
română literară presupune, în primul rînd, acțiunea de "regăsire", de consolidare și răspîndire a normelor ei. Responsabilă de aceste deosebiri este istoria celor două teritorii, accidentele istorice, care au afectat evoluția lor. Atîta timp cît ținuturile de dincolo de Prut au aparținut Țării Moldovei și României limba acestor ținuturi s-a încadrat în mod firesc, ca parte componentă, în complicatul proces de dezvoltare a limbii române. Separarea statală a spațiului basarabean - în perioadele 1812-1918, 1940-1941 și, mai ales, după 1944 - a fost
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
și corecțiunilor punctuale de acest fel - care sînt destinate corectării "din mers" (în redactarea discursului anterior pregătit, a textului scris) - se realizează prin inserarea, în anumite articole, a unor liste de cuvinte prezentînd același tip de problemă: listele grupează termeni aparținînd aceluiași nivel lexical (în articolul omăt, de pildă, este inclusă o lungă listă de cuvinte populare, sub chior 2, chioară adj. (Reg.) Orb..., sînt grupate regionalisme ca buget, grebănos, întrolocat etc., la adăugător 3,-oare adj. (Calc din lb. rusă
Româna de dincolo de hotare by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16247_a_17572]
-
Cronicar Era o spaimă absurdă, fără obiect" Remarcabila propoziție din titlul însemnărilor noastre aparține d-lui Ilie Merce, fost ofițer de securitate, răspunzător de soarta scriitorilor și artiștilor, actualmente parlamentar PRM, și ea se referă la spaima noastră a tuturor de răposata și mereu via securitate. A fost rostită cu prilejul unui interviu total
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
răposata și mereu via securitate. A fost rostită cu prilejul unui interviu total neprofesionist pe care i l-a solicitat pentru ziarul Adevărul (24-25 februarie) dl Val Vâlcu. Replicile au venit de la sine. Cea mai exactă și mai temeinică îi aparține d-lui Dorin Tudoran, care a publicat un amplu articol în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC (20 martie), intitulat spiritual Scufița roșie cu imunitate parlamentară (natură nu tocmai moartă). Motto-ul, din Theodulf, este citabil și el: "Ce să facă azi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
al ei, malefic, ca lucrare a Satanei. Nimic nu deosebește, în această lume a noastră de azi, o copie de originalul ei: produsul Celui-Rău nu poartă niciun stigmat revelator. De aceea, nici un om nu poate să știe dacă el, unul, aparține seminției ce a ieșit din mâinile lui Dumnezeu sau face parte din falsa stirpe fabricată de Lucifer." În continuare, se mai afirmă ceva. Că la întâlnirea întâmplătoare dintre o ființă și duplicatul ei, acesta se aneantizează, dovedindu-și inconsistența. Autorul
Ștefan Aug. Doinaș, prozator by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16270_a_17595]
-
călăuzitoare și dizidenți. Habar nu am pe unde stăteau ascunși înainte. Oricum, a fost o revărsare de ură, violență și agresivitate pe care îmi va fi greu să o uit. Și mai ales insultele la adresa poporului căruia, din păcate, îi aparțineau, dar cu toată lehamitea și deruta care mă încercau, n-am vrut să cedez. Din moment ce drumul pe care mă aflam mi se părea cel bun, cel adevărat, din moment ce mă situam pe o poziție morală corectă, era exclus să dau înapoi
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
instituții. Fundațiile importante sînt neguvernamentale, și ele pot "greși" cînd este nevoie. Politica de perspectivă, diplomația culturală adevărată se face prin fundații. Ele nu depind de oscilațiile politicii și nici de obligațiile acesteia. Greșelile lor, cu sau fără voie, le aparțin, nu sînt ale țării. Ale țării sînt doar rezultatele muncii lor. Și cu cît țările sînt mai sărace și au nevoie de nume, de afirmare, cu atît investesc mai mult! La noi, ierarhiile fixate de Ceaușescu - muncitori, țărani, intelectuali - și
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
cultural, pentru că de acest lucru au nevoie. Trebuie să fim foarte fericiți că românii s-au realizat ca indivizi în țările în care s-au stabilit în condiții imposibile, luînd viața de la început și că fac cinste nației căreia îi aparțin prin prestațiile lor științifice sau culturale. Și că, în orice moment, sînt dispuși să-și ajute țara, compatrioții. În paranteză fie spus, noi, românii, nu am avea motive să ne plîngem de absența unui lobby pozitiv dacă am fi cît
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
ba o interpretare în stil mahalagesc a unor evenimente politice importante. Nu există oameni perfect stupizi cum îi face să apară în multe cazuri Eugen Istodor. De aceea, cartea lui se constituie într-o mică antologie de ficțiuni care îi aparțin în întregime. "Interviurile" devin, dacă le privim cu precauția autenticității niște "momente și schițe" ale anilor '90. Nici personajele lui Caragiale nu erau "reale", erau simpli exponenți sau prototipuri, nu "viață reală românească de secol XIX". Nu în numele unui oarecare
Vieți fără copyright by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16295_a_17620]
-
de odinioară pe care le comentează. Altceva își propunea însă numărul despre Eminescu al Dilemei, în care nu opera și personalitatea scriitorului ca atare stăteau în prim plan, ci receptarea acestora în momentul de față. Cu alte cuvinte: probleme diferite, aparținînd unor domenii diferite (critica și istoria literară "imanentă", adresată direct operelor și scriitorilor în cauză, pe de o parte, studiul receptării, aplicat asupra "documentelor" de receptare în relația lor cu opera și cu biografia artistului, pe de cealaltă), cu un
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
fostei lui profesoare. Umilința este jucată doar de Valeria Seciu fără să provoace vreo reacție, pandant în tînărul și ambițiosul doctor-cercetător. La fel, ceea ce atît de prețios se numește aici, ca și în alte prea multe spectacole, mișcare scenică - îi aparține Mălinei Andrei - agravează tonul eronat în care este construit planul. Mi se pare grav chiar și felul - care denotă o neglijență profesională - în care tinerii Talașman, Niculescu, Zetu și-au lăsat corpurile să capete contururi jenante pentru vîrsta și pasiunea
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]