5,570 matches
-
celei feudale. Acest lucru era valabil inclusiv pentru proprietarul funciar care practica o activitate agricolă în calitate de freeholder, dar nu era valabil și pentru copyholder. Proprietarii care erau supușii direcți ai seniorului feudal, legați prin jurământul cavaleresc, erau vulnerabili față de taxele arbitrare. Și tocmai de aceea, la sfârșitul Evului Mediu, se va da o luptă surdă între interesele economiei libere (reprezentate în Camera Comunelor) și interesele puterii regale care va dori să lege pe cât mai mulți freeholder-i prin legământ de vasalitate, și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
perceperea ilegală a taxelor a dus la arestarea câtorva membri marcanți ai parlamentului care au refuzat să plătească, din principiu. Când, în 1628, Carol a convocat din nou parlamentul pentru a obține bani, parlamentarii au condamnat taxele ilegale și arestarea arbitrară, și i-au amintit regelui că era dator să respecte legile. Ei au redactat celebra Petiție a Drepturilor în care a reafirmat principiile Marii Carte, insistând asupra recunoașterii de către rege a patru principii: nici o taxă fără parlament; nici o arestare fără
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de Excludere; tory s-au coalizat în jurul ideologiei patriarhaliste a lui Filmer, respingând propaganda populistă a whigilor. "Criza Excluderii nu a fost legată de un singur lucru, ci de mai multe îngrijorări centrate în jurul temerii de papism și de guvernare arbitrară, cu privire la ce se va întâmpla în Anglia în viitor sub un succesor catolic, la amenințarea catolică din interior, la situația internațională de la acea vreme și mai ales, cu privire la ce se va întâmpla în Franța lui Ludovic al XIV-lea și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
principiul absolutist, prezent și în filosofia lui Hobbes, conform căruia cel care face legea este în afara legii, fiind totodată și executorul sau interpretul legii. Voința guvernanților sau a judecătorilor nu mai este atunci încadrată într-un cadru legal, ci este arbitrară și urmărește scopuri personale. Din principiile amintite decurgeau o serie de reguli concrete de acțiune, cum ar fi regula răspunderii ministeriale (în cazul Danby) sau regula controlului politicii externe prin mecanisme legislative. Criza Excluderii a pus în evidență chiar faptul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
puterea parentală se exercită numai până în momentul în care copiii ating stadiul de ființe raționale. Este vorba mai degrabă de o datorie de educație pe care o are orice tată față de copiii săi. Puterea absolută care se exercită în chip arbitrar sau despotic și conferă celui care o deține dreptul de viață și de moarte asupra celorlalți nu este legitimată nici de natură, nici de contract, "natura, întrucât ea nu a făcut o asemenea distincție între un om și altul, [...] contractul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
o deține dreptul de viață și de moarte asupra celorlalți nu este legitimată nici de natură, nici de contract, "natura, întrucât ea nu a făcut o asemenea distincție între un om și altul, [...] contractul, întrucât omul, neavând o asemenea putere arbitrară asupra vieții sale, nu poate încredința altuia o asemenea putere"80. O astfel de putere, numită despotică, nu apare decât o dată cu uzurparea drepturilor naturale; ea presupune starea de război și instituirea unei relații de dominație bazată pe forță - cum este
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
nu regăsim în limbajul filosofului englez termenul de "inalienabil", putem deduce că el le considera astfel, din moment ce nici un om "nu poate deveni printr-un pact sau prin propriul consimțământ sclavul nimănui și nici nu se poate supune puterii absolute și arbitrare a altui om care să-i poată hotărî viața după placul său"113, "căci nimeni nu poate transfera altcuiva mai multă putere decât are în el însuși și nici nu are, asupra sa sau asupra altcuiva, puterea arbitrară absolută de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
pozitivă. Această putere se împarte în putere legislativă, executivă și federativă. Puterea legislativă are rolul de a elabora legile, și aceasta pentru că apărarea proprietății și rezolvarea diferendelor se face pe baza unor legi stabile și cunoscute (care elimină orice decizie arbitrară). Puterea legislativă "nu se întinde niciodată dincolo de binele comun"94, ci ea este obligată să apere proprietatea fiecărui membru împotriva lipsurilor din starea naturală. Astfel, oricine obține puterea legislativă a unei comunități este constrâns să guverneze după "legi statornice, stabilite
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
cu adevărat o proprietate dacă altul mi-o poate lua pe drept când dorește, împotriva consimțământului meu"97. Rezultă de aici că există anumite limitări ale puterii legislative care în nici un caz nu poate dispune de averile supușilor în mod arbitrar. Locke recunoaște faptul că guvernarea presupune anumite cheltuieli la care trebuie să participe toți cei asupra cărora se exercită, dar aceste cheltuieli trebuie făcute cu consimțământul majorității și nu impuse de putere în virtutea propriei autorități, căci astfel ar încălca "legea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
prin urmare, el ar trebui negat este același lucru cu a spune că oamenii cinstiți nu trebuie să se opună hoților pentru că acest lucru ar putea da naștere la dezordine și vărsare de sânge. Ori de câte ori puterea este folosită în mod arbitrar și proprietatea supușilor este încălcată (înțelegându-se și aici prin proprietate atât bunurile, cât și viața și libertatea) guvernământul trebuie dizolvat. Acest lucru este de altfel cât se poate de just, căci oamenii intră în societate tocmai cu scopul de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în el însuși și nici nu are, asupra sa sau asupra altcuiva, puterea arbitrară absolută de a-și nimici propria viață sau de a lua viața sau proprietatea altora. Așa cum s-a dovedit, un om nu poate deveni supusul puterii arbitrare a altuia și, deoarece el nu are în starea naturală vreo putere arbitrară asupra vieții, libertății sau posesiunii altuia, ci numai atâta putere cât i-a dat legea naturii pentru a se conserva pe sine și restul omenirii, aceasta este
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
arbitrară absolută de a-și nimici propria viață sau de a lua viața sau proprietatea altora. Așa cum s-a dovedit, un om nu poate deveni supusul puterii arbitrare a altuia și, deoarece el nu are în starea naturală vreo putere arbitrară asupra vieții, libertății sau posesiunii altuia, ci numai atâta putere cât i-a dat legea naturii pentru a se conserva pe sine și restul omenirii, aceasta este tot ceea ce el încredințează sau poate încredința statului"7. Libertatea civilă constă în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în legătură cu procreația și cu ajutorul mutual; în rest, cu privire la celelalte aspecte, membrii familiei au toată libertatea de a decide după cum cred de cuviință 8. Dar, înainte de toate, a fi liber în societatea civilă înseamnă a fi liber față de orice putere absolută arbitrară, adică față de orice putere care nu își exercită prerogativele prin intermediul legilor și în vederea binelui general. Ori de câte ori puterea supremă acționează după bunul ei plac și nu după lege, individul își poate regăsi libertatea naturală. Atunci când el este privat de vreun drept
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
al societății. Întrucât oamenii abandonează starea naturală pentru a scăpa de parțialitatea judecăților individuale, rezultă că, în starea civilă, ei nu se pot pune la discreția absolută a legislativului, așa cum considera Hobbes. Legislatorul nu are voie să guverneze prin decrete arbitrare, improvizate în funcție de circumstanțe sau interese diverse. Supușii au nevoie de legi stabile pentru a se putea simți în siguranță atâta vreme cât nu se supun oamenilor (și bunului lor plac), ci legilor imparțiale: "Ei trebuie să cârmuiască prin intermediul unor legi stabile și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
împotriva acelor lipsuri (...) care au făcut starea naturală atât de dificilă și nesigură"35. Legea pozitivă nu urmărește limitarea libertăților individuale, ci, dimpotrivă, ea contribuie la conservarea și extinderea lor, la asigurarea fericirii oamenilor și la protejarea lor de voința arbitrară a altor oameni 36. Ea asigură libertatea oamenilor și binele general; prin urmare, dreptul pozitiv nu restrânge libertatea, ci, dimpotrivă, transgresând deficiențele stării naturale, o garantează, o conservă și o dezvoltă. Din faptul că puterea legislativă este supremă nu trebuie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ca după moartea sa puterea de a numi un succesor să revină oamenilor 41. În capitolul XI al celui de-Al doilea tratat, Locke enunță patru limite ale puterii legislative. În primul rând, ea nu poate fi "o putere absolut arbitrară asupra vieților și destinelor oamenilor"42, ci trebuie să se limiteze la asigurarea binelui public. Scopul ei fiind conservarea comunității, ea nu poate, prin urmare, avea dreptul de a-și nimicii supușii sau de a-i lipsi de libertate sau
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
rămân perfect valabile în starea civilă, astfel încât legile pozitive emise de legislativ vin doar ca o completare a ei, scopul lor fiind acela de a garanta respectarea ei. În al doilea rând ea nu poate fi exersată pe calea decretelor arbitrare provizorii, ci este obligată "să împartă dreptatea și să decidă drepturile supusului prin legi stabile promulgate și prin judecători autorizați, recunoscuți"43. Legea naturală fiind una nescrisă, este posibil ca pasiunile sau interesul personal să-i determine pe oameni să
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
obligația de a plăti taxe46. În ceea ce privește originea proprietății, Hobbes nu este de nici un folos pentru gândirea liberală, pentru că, în teoria lui, originea proprietății se confundă cu mecanismul legal de garantare a proprietății, iar acest mecanism legal nu exclude intervenția puterii arbitrare și absolute. Hobbes nu precizează nicăieri în ce constă dreptul suveranului de a folosi proprietatea alături de proprietar; chiar dacă ar avea în vedere numai și numai taxele, doctrina lui Hobbes nu permite adoptarea principiului din Magna Carta referitor la aprobarea taxelor
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
lipsește și, de asemenea, uneori de-a dreptul împotriva literei legii, în vederea binelui public, iar ei încuviințează când se face astfel"59. Deci limitele impuse prerogativei, prin legea pozitivă, sunt cele ale binelui public. 4.2.2. Critica puterii absolute arbitrare Exercitarea forței în lipsa unui drept este o caracteristică a stării de război, dar asta nu înseamnă că ea nu poate apărea și în cadrul unei comunități politice. Puterea este, pentru Locke, în mod necesar legată de existența unui drept fundamentat pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în cadrul unei comunități politice. Puterea este, pentru Locke, în mod necesar legată de existența unui drept fundamentat pe o obligație: datoria de a exercita puterea. Abuzul, în măsura în care depășește și suprimă orice drept și orice morală, stă la baza puterii absolute arbitrare. Monarhia absolută descrisă de Hobbes în Leviathan pare să fie un astfel de regim, cu toate că Hobbes se deosebește radical de patriarhalismul lui Filmer, prin faptul că fondează politica pe dreptul natural și pe contractul social. Pentru Hobbes, suveranitatea nu poate
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
termenul de suveranitate, atât de frecvent la Hobbes, este evitat în mod sistematic de Locke 61. Mai mult decât atât, termenul "absolut" este aproape întotdeauna asociat celui de arbitrar. Există rațiuni pentru a face distincție între puterea absolută și cea arbitrară. Astfel, o putere este absolută dacă cel ce o deține nu admite nici un fel de rezistență din partea supușilor sau vreo limitare din partea vreunei puteri concurente (cum ar fi, de exemplu, Biserica sau parlamentul). Unii teoreticieni ai absolutismului au vorbit fie
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
mea e discutată, dar voi fi mereu gata să arăt rațiunea actelor mele"62. Nici autolimitarea, nici autojustificarea nu se bazează însă pe o regulă stabilă și, de aceea, acest tip de absolutism merită și atributul de arbitrar. În ceea ce privește puterea arbitrară, aceasta este exercitată în funcție de bunul plac al celui ce o deține, și nu în funcție de legi. Prin urmare, puterea absolută nu este în mod necesar arbitrară, la limită ea poate fi chiar una rațională. Astfel, pentru Hobbes, monarhia absolută este singura
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
stabilă și, de aceea, acest tip de absolutism merită și atributul de arbitrar. În ceea ce privește puterea arbitrară, aceasta este exercitată în funcție de bunul plac al celui ce o deține, și nu în funcție de legi. Prin urmare, puterea absolută nu este în mod necesar arbitrară, la limită ea poate fi chiar una rațională. Astfel, pentru Hobbes, monarhia absolută este singura formă rațională de guvernare tocmai pentru că nu este arbitrară în sensul despotismului antic. Suveranul este limitat, la Hobbes, de legile naturale care sunt în număr
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
ce o deține, și nu în funcție de legi. Prin urmare, puterea absolută nu este în mod necesar arbitrară, la limită ea poate fi chiar una rațională. Astfel, pentru Hobbes, monarhia absolută este singura formă rațională de guvernare tocmai pentru că nu este arbitrară în sensul despotismului antic. Suveranul este limitat, la Hobbes, de legile naturale care sunt în număr de șaisprezece, forța lor de constrângere fiind dată prin intermediul legilor pozitive care trebuie să fie în acord cu legile naturale. În geneza societății civile
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
direct în starea naturală. Or judecata în starea naturală se dovedește a fi un pericol pentru libertatea oamenilor. Așa cum am arătat mai sus, nici un om nu are nici dreptul, nici puterea de a încredința viața sa voinței absolute și dominației arbitrare a altcuiva "căci nimeni nu poate transfera altcuiva mai multă putere decât are în el însuși și nici nu are, asupra sa sau altcuiva, puterea arbitrară absolută de a-și nimici propria viață sau de a lua viața sau proprietatea
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]