4,609 matches
-
din cele 40 care infectează regiunea ano-genitală. Studiile trebuie concepute încât să răspundă la multe din următoarele probleme (Mao C. și colab., 2006): - Care sunt markerii cei mai sensibili și timpurii (veruci ano-genitale, leziuni precanceroase citologice sau histologice etc.) pentru argumentarea succesului sau limitelor vaccinării generalizate? - Care este impactul vaccinării asupra distribuției genotipurilor prevalente. Există leziuni mai frecvente atribuabile unor genotipuri diferite de cele din vaccin? - Cum se modifică spectrul leziunilor citologice la femei vaccinate sau nu, în era post-vaccinală? - Care
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a fost capabil să ofere date privind prevalența leziunilor precanceroase. Studiile publicate asupra prevalenței infecției HPV cu genotipurile cu risc înalt se referă la serii mici și la paciente ale clinicilor de obstetrică-ginecologie, fără loturi control pentru populația generală. Această argumentare precară a deciziei administrative de a vaccina a determinat obiecții din partea epidemiologilor avizați, ceea ce a condus la ezitări în recomandarea vaccinului. Rezultatul a fost un eșec de proporții: din 110 000 doze preconizate au fost aplicate puțin peste 2000. Mai
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
din cele 40 care infectează regiunea ano-genitală. Studiile trebuie concepute încât să răspundă la multe din următoarele probleme (Mao C. și colab., 2006): - Care sunt markerii cei mai sensibili și timpurii (veruci ano-genitale, leziuni precanceroase citologice sau histologice etc.) pentru argumentarea succesului sau limitelor vaccinării generalizate? - Care este impactul vaccinării asupra distribuției genotipurilor prevalente. Există leziuni mai frecvente atribuabile unor genotipuri diferite de cele din vaccin? - Cum se modifică spectrul leziunilor citologice la femei vaccinate sau nu, în era post-vaccinală? - Care
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
a fost capabil să ofere date privind prevalența leziunilor precanceroase. Studiile publicate asupra prevalenței infecției HPV cu genotipurile cu risc înalt se referă la serii mici și la paciente ale clinicilor de obstetrică-ginecologie, fără loturi control pentru populația generală. Această argumentare precară a deciziei administrative de a vaccina a determinat obiecții din partea epidemiologilor avizați, ceea ce a condus la ezitări în recomandarea vaccinului. Rezultatul a fost un eșec de proporții: din 110 000 doze preconizate au fost aplicate puțin peste 2000. Mai
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
omului, http://www.irdo.ro/sectiu ni. php?subsectiuni id=16. *** (1996). Miorița: balade populare românești. Ediție îngrijită și prefață de Iordan Datcu. București: Editura pentru Literatură. În seria ȘTIINȚELE LIMBAJULUI au mai apărut: (selectiv) Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme Condensarea lexico-semantică, Emil Suciu Discursul literar, Dominique Maingueneau Discursul repetat, Cristinel Munteanu Elemente de filozofia limbii, Ioan Oprea Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg Lingvistica textuală, Jean-Michel Adam Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț Lingvistica
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de securitate și transformarea comunităților politice. În concluziile lucrării, Ioana Leucea admite că lucrarea evită formularea unor încheieri cu pretenții normative și, dată fiind complexitatea subiectului, reprezintă mai degrabă un produs de etapă ce nu exclude noi ajustări, completări și argumentări. Între contribuțiile lucrării pot fi reținute problematizarea, formularea de noi întrebări, relevarea complexității unde existau certitudini pentru a identifica noi soluții la problema securității umane și identificarea de noi surse de amenințare care derivă din cauze structurale generate de o
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
reducerea este de 15 %; • pentru 4 cărți comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. În aceeași serie au mai apărut (selectiv) • Analiza textelor de comunicare, Dominique Maingueneau • Argumentarea publicitară, Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme • Discursul literar, Dominique Maingueneau • Inițiere în semiotica generală, Jean-Marie Klinkenberg • Inițiere în lingvistica textuală, Doina-Paula Spiță • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Limbaje și comunicare (vol. 1, 2), autor colectiv • Lingvistică generală, semiotică, mentalități, Mariana Neț
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de putere sau de violență. Însă autoritatea exclude folosirea mijloacelor exterioare de constrângere; acolo unde se folosește forța, autoritatea propriu-zisă a eșuat. Pe de altă parte, autoritatea este incompatibilă cu persuasiunea, care presupune egalitate și operează printr-un proces de argumentare. Acolo unde se folosesc argumente, autoritatea este lăsată deoparte. Împotriva ordinii egalitare a persuasiunii stă ordinea autoritară, care este întotdeauna ierarhică. Dacă trebuie cu adevărat definită autoritatea, atunci ea trebuie să se opună atât constrângerii prin forță, cât și persuasiunii
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și în aceste circumstanțe, o asemenea relație poate fi gândită în afara influenței puterii, iar exigențele educaționale interzic transformarea relației profesor elev într-o relație de putere. Există, în schimb, curente și teoreticieni care argumentează în favoarea plasării acestei relații în câmpul argumentării, al persuasiunii. Se poate gândi relația profesor elev ca o relație de egalitate? Acest lucru este posibil, dar numai în anumite circumstanțe și pe anumite segmente, care vor fi abordate plecând de la teoria lui Bochenski asupra autorității. Acesta aduce cel
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
fețe ascunse ale sufletului românesc, atunci orice Încercare de a pune o piatra la temelia României de mâine ar fi zadarnică. O țară nu se naște și nu crește din afară, ci din condiții lăuntrice”. Astfel Își Începe Emil Cioran argumentarea despre „viciile substanțiale” din structura sufletească a românului Încercând să identifice, În același timp, posibile trepte spre o „schimbare la față a României”. Tocmai despre acel ideal, mai mult sau mai puțin donquijotesc, este vorba și dacă luăm În considerare
Caleidoscop by Narcisa Dinu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93357]
-
activitate rămâne în domeniul strict al aplicativului post-epistemologic (sau extra-epistemologic) și circumscrie grupul îndeletnicirilor care îl presupun, în psihologie mergându-se până la teoretizarea unor tipuri diferite de inteligență (specifice fiecare tipului de preocupare căruia i se dedică). Se omite în argumentarea vianescă a acestui model de valori teoretice însăși poarta concretă de acces către starea privilegiată a descoperitorului în știință. Se uită că o vizare valorizatoare a actelor și reprezentărilor este posibilă în demersul judicativ al forului interior reflexiv, iar a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a putut contura distanțăndu-se de dogme și de apărătorii acestora o formă personală de "credință". Depășindu-și în-doielile mai repede decît principalul său mentor, el a îmbrățișat ideea că pentru pentru psihicul uman rămîne fundamentală "legea sintezei". A procedat la argumentarea acesteia chiar din prima sa lucrare de răsunet european, Psihologia, pe baza experienței (1882). Pierre Janet, care a scris prefața versiunii franceze a volumului, a evidențiat tocmai capacitatea lui Höffding de a face să concluzioneze opinii socotite altminteri antagonice în
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
decizionale se articulează în realitate. Spațiul posibilităților este relevant și pentru procesele politice de care se ocupă și pe care le alimentează, în schimbul de argumente și idei. Procesul deliberativ, în fapt, se mișcă și se desfășoară în interiorul unui spațiu de argumentări posibile, acelea care sunt considerate legitime și care se află la temelia celor care participă la deliberarea și elaborarea ideilor, formulând justificări pentru susținerea pozițiilor lor în public. Este vorba despre o experiență pe care fiecare dintre noi o putem
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Construirea democrației face parte din acest tip de acțiuni. Definirea spațiilor de acțiune posibilă pentru "a face democrație" a fost unul dintre obiectivele politice de maximă importanță pentru Uniunea Europeană de la începutul anilor '90 (Olivi, Santaniello, 2005). În documentarea instituțiilor, în argumentarea jurisprudenței comunitare și a dreptului internațional s-au căutat principiile și ideile care pot stabili "legitimitatea" puterii, care sunt spațiile în limitele cărora este legitim "să faci democrație" și care capacități instituționale sunt necesare pentru menținerea în timp a democrației
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
spațiul geometric al democrațiilor contemporane este caracterizat de o mulțime de relații care dau naștere unui spațiu cu n dimensiuni, un "spațiu poliarhic" (Kooiman, 2000, p. 159) în care posibilitățile de acțiune politică și în special cele de exprimare și argumentare a propriilor opinii în public sunt predefinite de o serie de factori mai complecși și articulați. Prezența structurilor de intermediere presupune de fapt ca spațiul acțiunilor posibile să fie în legătură nu numai cu valorile la care aderă stakeholders (acționarii
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
discursul european asupra democrației. Uniunea Europeană se referă în detaliu la normele internaționale asupra drepturilor omului, în special prin procesul de interpretare judiciară elaborat de Curtea Europeană de Justiție (De Burca, 1999). Aceasta reia legislația internațională și ancorează îndeosebi propriile sale argumentări de Convenția Europeană pentru Drepturile omului și Libertăți Fundamentale (Pizzorusso, 2002, pp. 17-19). Uniunea Europeană este condiționată și prin termenii Tratatului de la Maastricht de drepturile fundamentale, în maniera în care sunt garantate de Convenția Consiliului Europei pentru protecția drepturilor omului și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
acceptabile din punct de vedere etic în termenii rezultatelor 75. În acest caz, accesul se referă la sistemul socioeconomic al Uniunii Europene, iar de la această premisă trecerea se va face spre egalitatea de șanse de acces la informații și la argumentări care țin de policy making. Odată cu introducerea ideii de Europă socială, dezbaterea din cursul anilor '90 în interiorul instituțiilor comunitare își însușise deja problema de identitate a Uniunii și a legitimității democratice. În fapt, sporește atenția acordată discursurilor politice asupra raportului
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
influențeze legitimitatea democratică, îmbunătățind procesul politicii publice printr-un proces legislativ 90 transparent și printr-o definire limpede a competențelor și a responsabilităților decizionale. Se acceptă ideea în conformitate cu care good governance aduce legitimitate democrației atunci când este deschisă față de participare. Premisa argumentării dezvoltate de Cartea Albă constă în activitatea de "creare a politicii publice" pentru construirea "sensului apartenenței", a "încrederii în instituții" și deci a legitimității. Cetățenia este descrisă ca efect al participării la definirea normelor europene, mai degrabă decât ca premisă
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în punerea la dispoziția sesiunilor plenare a principiilor de orientare generale. Este interesant să observăm de la început că în timp ce chestiunile care privesc împărțirea competențelor pe verticală împărțirea lucrărilor între niveluri de guvernare au fost tratate în mod tehnic sau cu argumentări care țin seama de aspectele cu caracter juridic ale legislației comunitare și în special de moștenirea (legacy) juridică în materie de aplicare a principiului de subsidiaritate, chestiunea împărțirii competențelor între instituțiile europene a fost încadrată ca o issue cu conotație
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
european. După cum se poate observa, principiul democratic intră în discursul constituent prin argumentațiile care fac apel la etapele democrației naționale. Tratatul consfințește principiul democrației reprezentative ca fiind unul dintre aspectele fundamentale ale "vieții democratice" a Uniunii, frecvența cuvântului "democrație" în cadrul argumentărilor propuse de aceste grupuri fiind cu totul absentă. Se vorbește, în schimb de control și de responsabilitate, subliniindu-se, așadar, faza de corectare și de evaluare a policy making, mai mult decât se făcea în faza de formulare și de
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
a stimula traducerea în termeni europeni a unor issues care continuă să aibă o formulare cu preponderență locală. Rămâne de văzut care actori colectivi, mediatori între cetățeni și instituțiile comunitare, sunt obiectul activității de capacity building, activitate pe care aceste argumentări o justifică și o plasează într-un frame de policy de tip instituțional. Capitolul 4 Capacitățile democratice: statul, societatea civilă, cetățenii Concepția democrației despre care vorbește discursul european atribuie un rol fundamental societății civile organizate, care reprezintă pentru Uniunea Europeană un
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
și socializarea -, dar și stimulente pentru accederea în arenele în care standardele internaționale sunt elaborate și împărtășite. Elitele sunt, de fapt, puse în contact cu actorii internaționali (Franck, 1990). Acest lucru le conferă policy makers naționali o ancorare discursivă pentru argumentarea în favoarea reformelor democratice în cadrul dezbaterilor naționale. Extinderea presupune ca transferul de acquis comunitar în legislația națională să genereze o cerere de formare, în special pentru implementarea directivelor comunitare. În al doilea rând, creșterea interacțiunii între elitele politice și juridice la
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
privește activitatea de socializare a elitelor, concepută ca o acțiune de promovare a calităților procedurale ale democrației corectitudinii, transparenței, predictibilității regulilor -, de fapt, modelul de democrație promovat de Uniunea Europeană comportă și o dimensiune de substanță care necesită capacități de interpretare, argumentare și discutare a normelor juridice 249. Integrarea normelor de acquis comunitar, în special a acelora referitoare la protejarea drepturilor economice și sociale, comportă, de fapt, deschiderea zonelor de acțiune atât pentru cetățenii care doresc să facă apel la justiție protecția
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Sursă: Prelucrare după Comisia Europeană, COM (2005) 116. Dacă se compară obiectivele urmărite prin acțiunile de promovare ale societății civile dincolo de granițele Uniunii Europene, se observă că funcțiile care sunt menite să fie consolidate sunt acelea de advocacy și de argumentare. În același timp, se încearcă desfășurarea în cadrul societății civile a unui proces de capacity building pentru transformarea identității, făcând din aceasta o identitate "transnațională". Dat fiind că argumentațiile produse vor fi influențate de rolul pe care actorii societății civile consideră
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
albă asupra governance. Dat fiind că respectarea principiilor legalității și corectitudinii procedurale nu epuizează totalitatea conceptelor prin care se definește democrația legitimă în conformitate cu discursul european, partea rămasă este definită prin concepte care privesc aplicarea concretă a drepturilor, discutarea acestora și argumentarea lor în contexte precise instituționale. În acest cadru, democrația este definită prin concepte de participare la governance (cluster al good governance), de informare a societății civile (cluster al rule of law), de egalitate substanțială (cluster al "drepturilor omului"). Fiecare dintre
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]