48,727 matches
-
respectiv, 1976 au constituit trepte importante în receptarea operei lui Pavel Dan. În special ediția lui Nicolae Florescu, intitulată Ultimul capitol, a atras atenția asupra „continentului scufundat” pe care-l reprezintă prozele lăsate de autor în paginile revistelor și pe arhiva ineditelor sale. Aurel Podaru a preluat, acolo unde se impunea, notele lui Cornel Regman și pe cele ale lui Nicolae Florescu, semnalându-le prob prin n. C. R. și n. N. F., ca și pe cele ale unei alte editoare, Ileana Ghemeș
Pavel Dan în ediție critică integrală by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3487_a_4812]
-
carcerală survenită după 1990. Transferul simbolic de importanță pe care îl întreprinde, retrospectiv, Mircea Anghelescu cercetând, cum singur o spune, preistoria genului, se dovedește reușit. Și nu prin vreo malversaț iune interpretativă, nu prin specularea abilă a materialului documentar de arhivă (căci echilibrul de ton e o constantă a criticii lui Mircea Anghelescu), ci, înclin să cred, printr-un fapt care ține deopotrivă de o poetică a genului și de o pedagogie aparte. Conjectura pe care Mircea Anghelescu o are în
Locuri fără memorie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3575_a_4900]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia prozatorului, istoricului literar, eseistului și epistolografului Dinu Pillat (1921-1975) continuă să rămână incompletă fără o cercetare temeinică în arhivele și bibliotecile particulare, cât și în cele ale Ministerului de Interne și ale Securității Naționale, unde, cu certitudine, se află manuscrise, însemnări, pagini de jurnal, documente și, desigur, epistole primite sau trimise de unul dintre cei mai însemnați intelectuali ai
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
ci mai cu seamă de o circulație defectuoasă a edițiilor postume. Faptul e de natură să stârnească mirarea, cu atât mai mult cu cât un destin nedrept l-a răpit pe autor înainte de a-și vedea un volum publicat, iar arhiva sa și opera risipită în paginile publicațiilor promiteau frumoase surprize. Și nici nu se poate spune că nu au existat, după 1989, reeditări și dezvăluiri de inedite. Pe lângă ediția confidențială din 2011 a Ioanei Lipovanu (un volum intitulat Doti, de
Radu Stanca inedit by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3580_a_4905]
-
Trei istorici englezi au descoperit de curând în arhivele judiciare de la Stratford-upon-Avon că marele dramaturg elisabetan a fost de câteva ori pe punctul de a face închisoare pentru evaziune fiscală. Tradiția preferă imaginea unui Shakespeare saltimbanc lipsit de mijloace și urît de bogătașii vremii. În realitate, constată istoricii, el
Shakespeare, sacul cu cereale și pana de scris () [Corola-journal/Journalistic/3589_a_4914]
-
a pierdut procesul cu Laszlo Tokes. Dosarul a fost dosit, dosarul de la CNSAS, iar astăzi puteți face orice demers și nu o să mai găsiți nicio urmă din activitatea de informator a lui Laszlo Tokes. Casat sau ascuns sau retrimis la arhiva operativă a SRI, pentru că toate dosarele care țin de siguranța națională, fiind încă active, toți protagoniștii acestor întâmplări beneficiază de alt regim decât cei cu dosare închise”, spune jurnalistul.
Tokes are dosar de securitate maghiar și român - Ulieru (fost SRI) by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35910_a_37235]
-
Andrei Moisoiu (Google) O poezie, care ar fi fost scrisă de Nicolae Ceaușescu, a fost descoperită în arhivele comunismului. Potrivit adevărul.ro, poezia nu este semnată de fostul dictator, însă, după grafie și fondul documentar de arhivare în care a fost găsită, pare a fi creația acestuia. În poezia scrisă de mână, Ceaușescu nu respecta ortografia și punctuația
Poezie scrisă de Ceaușescu, descoperită în arhivele comunismului by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/36093_a_37418]
-
de atașat de presă de la Praga, loc pe care Blaga și-l dorea cu mare ardoare, și unde a ajuns, la 7 noiembrie 1927. Urmare a clasării documentelor diplomatice, am spune că, în parte chiar defectuoasă, efectuată de lucrătorii din Arhiva Ministerului Afacerilor Străine, în perioada interbelică, documentul de față, care pune în evidență acordarea ordinului de decorare, semnat de Suveranul României, se află numai „dosarele pragheze”. La el, exegeții și biografii lui Blaga n-au ajuns, rămânând necunoscute aceste aspecte
Distincția regală acordată de Ferdinand lui Blaga by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/3806_a_5131]
-
Teodor Vârgolici Cercetările istoricilor literari, de incontestabilă valoare, bazate pe o asiduă și migăloasă muncă de bibliotecă, de explorare a arhivelor de manuscrise, a cărților apărute în epoci îndepărtate și nereeditate niciodată, a periodicelor din diverse localități ale țării noastre, riscă adesea să rămână uitate în publicațiile de specialitate, dacă nu sunt reunite în volume cu o mai largă circulație. Așa
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
precis indicate. Primul dintre aceste capitole a constituit, de fapt, o revenire a autorului la pistele de cercetare documentară neepuizate în ediția din 1940, pe care le anunța în prefață. Cum, în decurs de aproape trei decenii, nimeni nu cercetase arhivele școlilor și ale inspectoratelor din județele Neamț, Suceava, Argeș și Vâlcea, spre a căuta urmele activității de revizor școlar a scriitorului (dispărute din arhiva ministerului, distrusă pe perioada unui deceniu ce conține tocmai anii interesanți pentru biograf), criticul a reluat
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
pe care le anunța în prefață. Cum, în decurs de aproape trei decenii, nimeni nu cercetase arhivele școlilor și ale inspectoratelor din județele Neamț, Suceava, Argeș și Vâlcea, spre a căuta urmele activității de revizor școlar a scriitorului (dispărute din arhiva ministerului, distrusă pe perioada unui deceniu ce conține tocmai anii interesanți pentru biograf), criticul a reluat cercetarea cu prilejul ediției a II-a, completând Viața... cu câteva detalii interesante. Celelalte două capitole noi, deși neesențiale în conturarea portretului spiritual al
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
vehiculată chiar de Securitate, prin care generalul ar fi fost agent al americanilor recrutat de aceștia cu 20 de ani înainte de anul 1978, când s-a produs efectiv fuga sa. Adevărul nu-l vom cunoaște decât atunci când se vor deschide arhivele americane. Oricum, să amintim că, actualmente, generalul Ion Mihai Pacepa este total reabilitat de Justiția din România: el este repus în toate drepturile militare și civile, averea confiscată urmează să i se restituie, iar pensia să îi fie recalculată. Să
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3826_a_5151]
-
Gabriel Dimisianu Există la Brăila un număr de cercetători literari și istorici care, prin acțiuni convergente, mențin vie memoria culturală a ora- șului (fost) cu salcâmi. Scotocesc arhive, adună și publică documente, texte memorialistice, scriu ei înșiși studii, evocări, eseuri despre lumea și spiritul Brăilei, despre oamenii mari proveniți din acel spațiu. Să dau și câteva nume de istorici literari și cercetători brăileni, activi acolo în prezent: Ionel
Panait Istrati, un personaj reactivat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3830_a_5155]
-
Însemnările mele, cu texte, note și comentarii stabilite de Geo Șerban -, disponibile și în ediție digitală. Vor împărtăși amintiri cu și despre Maria Bănuș Adriana Bittel și Nora Iuga, iar Tudor Bănuș și Geo Șerban vor realiza cateva incursiuni în arhiva inedită a scriitoarei, în timp ce moderatorul întregului eveniment va fi Ovidiu Simonca. „Pe data de 10 aprilie 2014, se împlinesc 100 de ani de la nașterea Mariei Banus. Volumele memorialistice inedite Însemnările mele dau cuvîntul celui mai implicat martor al unei istorii
Fiii Mariei Bănuș, prezenți la aniversarea unui secol de la nașterea poetei by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37563_a_38888]
-
cu Marat Sade și l-a continuat apoi la Teatrul Național din Târgu-Mureș (trupa maghiară) cu Tom Paine de Paul Foster și apoi, din nou la Cluj cu Beckett de Jean Anouilh. Ziua Franței, 14 iulie. Marat-Sade face parte din Arhiva de Aur a Televiziunii Române (premiera tv: 1993), a fost realizată în colaborare cu Teatrul Național Cluj-Napoca și a fost transpusă pentru televiziune de regizoarea Olimpia Arghir. Ziua Franței, 14 iulie. Victor Ioan Frunză este autorul a peste 200 de spectacole
Ziua Franței, 14 iulie. TVR 2, program: piesa „Marat-Sade” de Peter Weiss by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37635_a_38960]
-
cantitatea mare de citate și de documente în limba latină, idiom tot mai puțin accesibil cititorului român. Aceste documente, grupate într-un capitol separat, reprezintă o contribuție istorică de mare valoare a lui Augustin Bunea, care, prin cercetări proprii în arhivele transilvănene, a îmbogățit cu mult sursele deja expuse de Nicolaus Nilles, în culegerea sa din 1885 Symbolae ad illustrandum historiam Ecclesiae Orientalis in terris Coronae S. Stephani, în care peste 100 de pagini abordează episcopatul lui Ioan Inochentie Micu-Klein. Înlocuirea
Istoria luptelor și suferințelor lui Ioan Inocențiu Micu-Klein by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3763_a_5088]
-
București și Sofia privitoare la evoluția „chestiunii macedonene”, care agită scena politică balcanică în întregul ei, împing lucrurile dincolo de hotarele unei crize pasagere, către limita periculoasă a unui conflict militar iminent. Dintr-o scrisoare a lui Carol I, conservată în arhiva de la Sigmaringen, aflăm că Suveranul îi notifică ministrului rus la București că România nu se gândește la război, dar nici nu poate tolera „la nesfârșit” la frontiere „asemenea situații revoluționare și nici periclitarea liniștii din propria noastră țară”, considerând inadmisibil
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
funciar Nana a aprobat cereri pentru persoane care nu erau îndreptățite. Unele cereri au avut anexate documente care se refereau la alte persoane decât moștenitorii. Unele documente nu au fost semnate pentru conformitate cu documentele originale. Unele extrase emise de Arhivele Naționale au fost obținute ulterior aprobării cererilor pentru reconstituire a dreptului de proprietate, se arătă în raportul Corpului de Control. În perioada 2006-2007 au fost încheiate contracte de arendare de persoane care nu aveau calitatea de deținători legali ai terenurilor
Parchetul, sesizat de Guvern în cazul terenurilor de la Nana by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37664_a_38989]
-
Nicolae Scurtu Biografia si bibliografia prozatorului, istoricului literar, eseistului si memorialistului Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) necesită o recercetare minuțioasă a bibliotecilor si a arhivelor, publice si particulare, spre a depista si a identifica noi mărturii despre creația unuia dintre cei mai talentați si instruiți intelectuali, care a fost obstrucționat, permanent, de regimul autoritar instalat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial. Literatura
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
ele nu și-au mai spus cuvântul în epocă. Deși jocul de umbre și lumini al Cronicii de familie continuă și poate fi inventariat ca atare, scrierile în cauză țin, după opinia noastră, tocmai din pricina vieții lor întrerupte, de o "arhivă" care, chiar readusă sub priviri, nu mai are actualitate estetică. Stăpânul trădat se răzbunase; e o realitate pe care o consemnăm, căreia nu-i atașăm de data aceasta verdicte morale. Primele două romane pe care Petru Dumitriu le publică în
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
în compania unor necruțători delatori. Interesante, atât sub aspectul informației literare și culturale, precum și al scriiturii, sunt și epistolele trimise lui Marin Bucur (n. 1929 - m. 1994), pe când acesta se afla la Paris, unde făcea cercetări literare în bibliotecile și arhivele orașului „lumină" al Europei dintotdeauna. Istoricul și criticul literar Dinu Pillat a manifestat o prețuire, rar întâlnită în lumea culturală românească, pentru eforturile, articolele și cărțile lui Marin Bucur și ale poetei Victoria Ana Tăușan (n. 1937). Semnificativ, în acest
Întregiri la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6373_a_7698]
-
de corespondență ne-au atras atenția și în revista VIAȚA ROMÂNEASCĂ (nr. 3-4). De data aceasta este vorba despre corespondența postbelică purtată de Mircea Eliade cu medicul clujean Valeriu Bologa. (Corespondența e îngrijită de Liviu Bordaș, cel care a cercetat arhiva lui Eliade din Chicago). Iată ce mărturisea Eliade în epistola datată 2 decembrie 1969: „Dar tare mi-e teamă că scrisorile mele de pe vremuri - mai ales cele din India - cuprind năzbâtii istorico-medicale (sau chiar istorico-științifice) de vor râde tinerii, și
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 5. 6 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 2. 7 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, II, 1945, nr.11. 8 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, II, 1945, nr. 13. 9 Arhiva CNSAS, Dosar de urmărire locală privind pe Cotruș Ovidiu. În Arhiva CNSAS se găsește, după informațiile celor de aici, doar acest dosar, care cuprinde foarte puține documente. Este greu, însă, de crezut că Ovidiu Cotruș a avut doar acest dosar
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
Română”, serie nouă, Sibiu, I, 1944, nr. 2. 7 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, II, 1945, nr.11. 8 „Națiunea Română”, serie nouă, Sibiu, II, 1945, nr. 13. 9 Arhiva CNSAS, Dosar de urmărire locală privind pe Cotruș Ovidiu. În Arhiva CNSAS se găsește, după informațiile celor de aici, doar acest dosar, care cuprinde foarte puține documente. Este greu, însă, de crezut că Ovidiu Cotruș a avut doar acest dosar de urmărire.
Cum a ajuns Ovidiu Cotruș „trădător de patrie“?!1 by Alexandru Ruja () [Corola-journal/Journalistic/3625_a_4950]
-
care ni le-ai trimis prin bunăvoință doamnei Monica Spiridon. Tot prin dșomniațsa îți trimitem și noi câteva documente. Îmi pare bine că am gasit numa- rul 1 din Ființă Românească. Ceea ce nu credeam, dat fiind haosul din bibliotecă și arhivele mele care au năpădit și garajul și podul casei. Din Caiete de dor e tot ce am descoperit. Adaug la ele alte texte care ți-ar putea folosi, mai ales cele din Limite care dezvăluie multe lucruri ocultate și în
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]