67,464 matches
-
Unității" În ședința convocată în grabă se înfierează atitudinea agresorului și mister Polis apasă pe pedală. A folosit armamentul din dotare pentru mutilarea unui coleg. Eu l-am folosit, strigă mutilatul. Eu am folosit arma la bătaie. S-a folosit arma unității, țipă Polis. Costel se uită la sală și remarcă faptul că mulți colegi stau pasivi de teamă. Supunem la vot, strigă Polis. Se numără: unu, doi, trei,..., zece. Din 180 de prezenți. Nu se poate, tovarăși, trebuie să înfierăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
locul bisericii și a casei parohiale. Dar ce casă! De ce casa întîi? se lamenta moș Damian. Ca preotul să urmărească construcția bisericii, mințea deputatul. Dumnezeu nu bate cu bățul. Deputatul n-a mai fost reales. Preocupat de DNA, a curățat arma neatent și și-a luat catrafusele pe ceea lume. Moș Damian încearcă să descîlcească ceea ce nu se poate descîlci. Este convins că va fi ctitor de biserică înainte de a da colțul. Nu mă las eu cu una, cu două... Amatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Eram la o convocare în vacanța dintre anul trei și patru de facultate și Tincu ne era șef de pluton. Faptul că erai legionar era echivalent cu a fi bandit, chiar dacă luptai pentru colectivizare. Dar să umbli prin munți cu arme în spinare, asta depășea puterea noastră de înțelegere. Și ce ați făcut, tovarășe locotenent? Am pus pază în jurul casei, cu ordin să tragă fără somație. Și? întrebăm tremurînd. L-a trimis pe unul, Aldea, să se informeze. Văleu, și? Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
răspunde studentul. De la ce? De la o schijă, răspunde acesta mecanic. Schijă, ai? De la bombe, nu? La gard adunarea! Pentru ziua aceea ne-a fost de ajuns. Au urmat și alte bucăți din povestea lui Popovici banditul. L-am secerat cu arma automată. Cînd am ajuns la el, avea ochii deschiși și era tot ciuruit. I-am mai ars un picior în burtă, cîinelui. Dumneavoastră personal? ne mirăm noi. Dar cine crezi, mă? Pe atunci noi vărsam sînge ca să apărăm puterea poporului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
apeviști vă fac, balaurilor, program "Apolo" bag în voi, program "Apolo", putorilor! Gata cu haiducia neînțăr-caților, gata cu sclifoseala, aici nu aveți tată, nu aveți mamă, nu aveți gagică! Ați înțeles, bă? Am înțeles, tovarășe sergent. Soldat Basarab, raportează seria armei! Tovarășe sergent, raportez, XX YYYY. Bine, bă, de astăzi știi cine-i gagica ta? Pușca, bă, pe ea o pupi, pe ea o mângâi, dormi cu ea între picioare și îți bagi pula în ea de câte ori ți se face de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lingură cu gem de caise. În stomac cârtițele făceau tumbe. Gata, bă, auzi? Sărut mâna pentru masă, tovarășe sergent! Așa, așa, încă o dată, mâna mea este ulucul puștii, pupă ulucul, răcar, îngenunchează și pupă ulucul! Pupă, în pizda mă-ti, arma, apleacă-te, arcuiește-ți șalele, ca o vioară te vreau, soldat, ca o vioară. Pluton? Ce pluton sunteți, bă? Un braț de vreascuri uscate, asta sunteți, un braț de vreascuri, trosniți din toate încheieturile, partidul vă îmbracă, partidul vă educă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
au! Eu o să vă înverzesc, mă! Cu mine veți face muguri până la toamnă, muguri și frunze pe patul puștii vor crește. Doi ani eu vă sunt tată și mamă, pe tovarășul sergent și în gând o să-l pronunțați cu majuscule. Arma mirosea a cadavru în descompunere, ghinturile săpate-n oțelul țevii puroiau rugină, Petru înfășura pe vergea fâșii albe, ungea rănile cu ulei, apoi, cu grijă, asambla moartea ca pe un puzzle. 30. La 4 dimineața, somnul este un fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bunica se lasă îmbrățișată pe marginea mormântului, fotografia încă mai miroase a seu ars și tămâie. De 8 ani, bunica înrourează tufa de liliac. Ar fi trebuit să se simtă învingător, l-a scos pe doctor din luptă cu propriile arme; mâine, cine știe ce terapii din Evul Mediu va trebui să mai suporte. Singura dispoziție pozitivă în cabinetul acela, plin de mucegai și miros de tutun ieftin, era Ana o femeie bine legată, sănătoasă, îndesată, spornică la toate cele. Ana avea 1
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
i se înfățișa cu lucrurile care le sînt mai scumpe între toate cîte le aparțin, sau care, după cum li se pare, îl desfată mai mult pe acesta. Iată de ce adesea vedem că li se aduc în dar principilor cai și arme, postavuri de mătase cu fire de aur, giuvaieruri și alte asemenea podoabe demne de măreția lor. Dorind, așadar, să prezint și eu Măriei Voastre o mărturie oarecare a prea supusei mele plecăciuni, nu am aflat între toate cîte sînt ale
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sau sînt teritorii adăugate la statul ereditar al principelui care le dobîndește, cum este regatul Neapolelui pentru regele Spaniei. Pămînturile astfel obținute sau sînt stăpînite de un principe, sau se guvernează în mod liber; și ele se cuceresc fie cu armele altora, fie cu cele proprii, fie mulțumită sorții norocoase, fie prin propriile tale însușiri. CAPITOLUL II Despre principatele ereditare Voi lăsa deoparte expunerea privitoare la republici, deoarece am tratat în altă parte pe larg despre ele8. Mă voi referi numai
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cazul acesta, instabilitatea lui va izvorî mai întîi dintr-o dificultate naturală care se constată la toate principatele noi, și anume că oamenii își schimbă bucuros stăpînirea în credința că vor avea alta mai bună, ceea ce îi face să ridice armele împotriva celui care domnește asupra lor; dar se înșeală, pentru că experiența le arată apoi că starea lor a devenit de fapt mai rea. Lucrul acesta depinde la rîndul său de o altă cauză naturală și obișnuită 13, și anume că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
acelora care te-au ajutat să-l cucerești, întrucît nu poți să-i răsplătești în măsura în care au sperat, și nici nu poți folosi împotriva lor mijloace violente, deoarece le ești îndatorat; în adevăr, oricît de puternic ar fi cineva prin forța armelor lui, pentru a ocupa o țară el are totuși întotdeauna nevoie de ajutorul locuitorilor ei. Așa se explică de ce Ludovic XII, regele Franței, a ocupat foarte ușor Milanul și tot așa de ușor l-a pierdut; iar pentru a i-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
șovăi să-și asigure puterea pedepsind pe cei vinovați, descoperind pe cei suspecți și luînd măsuri de întărire acolo unde este mai multă nevoie. Așadar, dacă prima oară a fost de ajuns ca un duce Ludovic să zăngănească puțin din arme la granițele Milanului, pentru ca Franța să-și piardă stăpînirea ei aici, a doua oară a trebuit ca ea să aibă împotrivă-i lumea întreagă, iar armatele ei să fie nimicite sau alungate din Italia; și lucrurile s-au întîmplat astfel
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
parte, nu mai pot avea un principe coborîtor din vechi strămoși, nu reușesc să se înțeleagă între ei pentru a alege unul nou și nici nu știu să trăiască liberi; iată de ce cetățenii acestor state șovăie mult înainte de a lua armele în mînă, astfel că un principe îi poate supune cu mai multă ușurință și-și poate asigura stăpînirea asupra lor. În republici însă, relațiile dintre oameni sînt mai vii, ura și dorința de răzbunare mai puternice, iar amintirea vechilor libertăți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cetățenilor și nici nu le poate îngădui nici o clipă de răgaz; așa încît mijlocul cel mai sigur este tot acela de a le nimici sau de a te stabili acolo. CAPITOLUL VI Despre principatele noi pe care le dobîndești cu arme proprii și cu propriile tale însușiri Să nu se mire nimeni dacă în expunerea mea despre principatele care sînt în întregime noi, atît în ce privește principele cît și în ce privește teritoriul și guvernarea lui, voi aduce exemplul unor oameni foarte mari; voi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
rău și nu duc nimic la capăt; dar atunci cînd atîrnă de ei înșiși și pot să impună celorlalți prin constrîngere, se întîmplă rareori să fie în primejdie. Iată de ce toți profeții înarmați înving 21, pe cînd cei lipsiți de arme se prăbușesc. Căci, pe lîngă cele spuse pînă aici, trebuie să știm că firea popoarelor este schimbătoare; și este ușor să-i convingi pe oameni de un lucru, dar este greu să-i faci să fie fermi în această convingere
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și soldați care erau ai lui, a putut, pe o temelie ca aceasta, să înalțe orice construcție; s-a ostenit mult ca să cucerească puterea și prea puțin ca s-o păstreze. CAPITOLUL VII Despre principatele noi care se cuceresc prin armele și prin favoarea altuia Acei care numai printr-o soartă norocoasă, din simpli particulari devin principi, reușesc să obțină aceasta cu puțină osteneală, dar le trebuie mult mai mult ca să păstreze ceea ce au dobîndit; greutățile, ei nu le întîmpină pe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
său și l-a pierdut odată cu moartea acestuia cu toate că a folosit toate mijloacele și a făcut tot ceea ce trebuia să facă un om înțelept și capabil, care vrea să-și asigure stăpînirea în țara pe care a obținut-o cu armele și prin situația înaltă a altuia. Căci, după cum am spus mai sus, acela care nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai tîrziu, deși în cazul acesta constructorul ar avea multe
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
al Siciliei. Fiu de olar, a dus întotdeauna, la toate vîrstele prin care a trecut, o viață nelegiuită 23; cu toate acestea nelegiuirile lui au fost însoțite de o energie sufletească și trupească atît de mare, încît, îndreptîndu-se spre meșteșugul armelor, reuși, urcînd din treaptă în treaptă, să devină comandant al trupelor la Siracuza. Ajuns la această situație și sigur de ea, el a hotărît să devină principe și să stăpînească prin violență și fără nici o obligație față de ceilalți, ceea ce îi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
vremurile noastre, sub domnia lui Alexandru VI, Oliverotto da Fermo, rămas orfan de mic copil, a fost crescut de un unchi al lui din partea mamei, cu numele Giovanni Fogliani, și fiind încă foarte tînăr a fost trimis să învețe meșteșugul armelor de la Paolo Vitelli, pentru ca, ajungînd să-și însușească pe deplin această disciplină, să poată urca la un grad înalt în oștire. Cînd Paolo Vitelli a murit, el a continuat să învețe arta militară sub Vitellozzo, fratele celui dintîi și, pentru că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la apărarea Ferrarei; iar pentru a-l ține în frîu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era mereu tulburată de discordii și neînțelegeri; și fiind mereu cu arma în mînă și gata de luptă, chiar sub ochii papii, această nobilime menținea statul bisericesc într-o stare permanentă de slăbiciune și neputință. Și cu toate că uneori se ivea cîte un papă curajos, cum a fost Sixt IV, nici soarta norocoasă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
sînt nevoiți să le apere; astfel se nasc din ambiția prelaților discordiile și tulburările dintre feudali. Sfinția sa papa Leon a găsit, așadar, un stat pontifical foarte puternic și se poate nădăjdui că, dacă ceilalți l-au făcut mare prin puterea armelor, el îl va face glorios și demn de respectul tuturor, prin bunătatea și prin celelalte virtuți nenumărate pe care le posedă. CAPITOLUL XII De cîte feluri sînt armatele și despre soldații mercenari După ce am vorbit în mod particular despre toate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că un principe trebuie să fie bine statornicit în statul lui, căci altfel se prăbușește cu siguranță. Dar temeliile cele mai bune ale oricărui stat, atît ale celor noi, cît și ale celor vechi sau mixte, sînt legile bune și armele bune. Și întrucît nu pot să existe legi bune acolo unde nu există armate bune, iar acolo unde sînt armate bune trebuie să fie și legi bune, voi lăsa deoparte expunerea asupra legilor și voi vorbi despre armate. Spun, așadar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
deci, că de îndată ce în vremurile din urmă, imperiul a început să fie înlăturat din Italia, iar papa a dobîndit aici o autoritate temporală mai mare, Italia s-a împărțit în mai multe state; căci multe dintre orașele mari au luat armele împotriva nobilimii lor, care, susținută fiind în trecut de împărat, le ținea sub asuprirea ei, iar biserica, la rîndul ei, sprijinea aceste răscoale ale orașelor pentru a cîștiga autoritate în chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
chestiunile puterii temporale. În multe cazuri, cetățenii au devenit principi peste aceste orașe. Astfel, Italia a ajuns aproape în întregime în mîinile bisericii și ale cîtorva republici, dar întrucît nici preoții aceia și nici cetățenii nu erau obișnuiți să mînuiască armele, ei au început să angajeze străini în solda lor. Cel dintîi care a făcut faima acestui fel de armate a fost Alberigo de Conio din Romagna. Din școala lui au coborît între alții Braccio și Sforza, care au fost, în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]