7,848 matches
-
1967). Căutarea „cheilor” artei autentice și pătrunderea în „misterul” actului de creație sunt constante ale meditațiilor. Interesante sunt ideile despre importanța elementului convențional și a inefabilului în creație, despre metaforă și simbol, despre rolul fanteziei și al inspirației. Forța de atracție a eseurilor rezidă în erudiție și în intuiția artistică, în amănuntul biografic conjugat cu impresiile personale, în însemnările de lectură dublate de reflecții asupra esenței actului de creație. Chiar și atunci când a încetat să mai scrie eseuri propriu-zise M. și-
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]
-
de orientare parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
simțul sufletesc (24-25), temă dezvoltată apoi în expunerea despre capacitatea de a discerne între duhuri și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrânare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de renunțare la atracțiile lumii acesteia (55-57) și de a învinge akedía, adică plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus (59-61). Diadoh mai spune că monahii trebuie să se lase
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
s-a obținut cel mult trecerea băncii sub managementul unor instituții financiare internaționale (IFC și BERD), care au avut nevoie de câțiva ani pentru a o putea pregăti în vederea unei privatizări autentice. Băncile de stat au reprezentat însă o continuă atracție pentru capitaliștii români. Ei nu dispuneau în nici un caz de capitalurile necesare pentru a le privatiza în folos propriu, dar au făcut mari eforturi pentru a prelua măcar parțial o parte a proprietății acestora. Mecanismul utilizat a fost cel al
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
i-a apărut, la propunerea Rosei Del Conte, în „Il Giornale dei poeti” (1960). Ordinea apariției cărților lui G. reproduce parțial și ordinea în care scriitorul a abordat genurile literare fundamentale. Față de momentul debutului în genul liric, la nouăsprezece ani, atracția pentru scrisul în genul dramatic se manifestă, de asemenea, destul de timpuriu: laboratorul scriitorului înregistrează astfel de încercări încă din anul 1960, una dintre ele (Moartea domnului Platfus), rămasă inedită, fiind inclusă, parțial, în romanul Adio, Arizona (1974), iar alta (Elefanții
GUGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287380_a_288709]
-
crucial în evoluția liricii lui H. Unei sensibilități expansive ce se risipea într-o retorică entuziastă, obedientă uneori față de modelul poetic al proletcultului, i se opune acum spiritul reflexiv „al reîntoarcerii în sine”, al retragerii, „al prăbușirii în sine însuși”. Atracția lumilor subterane, a „spațiului absorbit”, motivul seminței, al germinației structurează o viziune lirică nouă; tensiunile lăuntrice ale unui imaginar bulversat sunt transferate într-un imagism extins pe spații ample, dar, în același timp, controlat cu discreție. Acest lirism pulsatoriu, pendulând
HAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287396_a_288725]
-
unui sanatoriu - își trăiește aventurile erotice și experiențele matrimoniale, oscilând între iubirea „narcotică” pentru Vivian (personaj care, prin origine, cum remarca sarcastic Al. Piru, împletește aporturile mai multor naționalități, de la cea franceză și spaniolă până la cea anglo-norvegiană și italo-creolă) și atracția carnală pentru „nevrotica”, planturoasa Olga Slugariu. Cuplările sexuale domină spațiul epic. Dacă în prima relație insatisfacția din planul fizic face din iubire, prin compensație, o perfectă comuniune de spirit, în cea de-a doua împlinirea erotică este mereu anulată de
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
lor - În 1985 pentru Lukács și În 1986 pentru Bloch - treceau sub tăcere acuzațiile din anii ’50. Succesul cunoscut de operă lui Bloch după moartea acestuia și marele număr al comentatorilor operei sale În RDG nu se explică doar prin atracția reprezentată de ridicarea interdicției. Este, de asemenea, succesul unei formule intens practicate de Bloch - foiletonul - care reprezenta apropierea de zonă cea mai „creatoare” din filosofie, la contactul cu literatura. Jurnalismul filosofic și eseistica ofereau mai multe posibilități de ocolire a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
foste administrații naziste, expropriate de sovietici după război, ȘED Își instalase școlile, ultima dintre ele fiind o „școală specială” (Sonderschule) de partid, care asigură pregătirea continuă a funcționarilor culturali. Proiectul inițial era de a transforma ansamblul Într-o zonă de atracție turistică, căci școală era bine amplasată, la periferia Berlinului, Într-un parc imens, la marginea pădurii, lângă un lac. Acest proiect a eșuat În egală măsură, ansamblul trecând sub controlul Fiscului În cursul verii 1990. În perioada În care Dickmann
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
50 de ani, este cel mai prost reprezentat, În vreme ce ar fi trebuit să joace un rol determinant, propunând modele de conduită științifică, precum și modele sociale. Această «paranteză demografică» este datorată În aceeași măsură rupturii de dinainte de 1989 și lipsei de atracție pentru o carieră În cercetare după 1989. (interviu cu Cezar Bârzea) Întoarcerea În România, după lungi stagii de studii În Vest, continuă să fie o probă dificilă. Hemoragia provocată prin plecarea tinerilor profesori rămâne o problemă gravă. Investițiile realizate pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Brandenburger Wissenschaft” oamenilor de știință din fosta Iugoslavie, Începînd din 1999. Situația e fără Îndoială diferită de la o disciplină la alta. Declinul sociologiei mobilității sociale, cîndva o temă privilegiată a sociologilor din țările socialiste, explică acest regres, o mai mare atracție fiind exercitată de institutele americane pentru tinerii cercetători est-europeni (interviu cu Karl Ulrich Mayer, director MPI). După unii observatori ai transformărilor intervenite În acest cîmp, «excepția poloneză» ar amenințată de noile comunități științifice emergente, precum cele din micile republici baltice
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ai dat, atât îți dau și eu”, ci după egalitatea raportului dintre „cât dai, cât primești”. Se apreciază că o cauză majoră a disoluției familiei este atunci când unul sau amândoi soții percep o inegalitate profundă în raportul respectiv. Tăria și atracția exercitate de paradigma costuri-beneficii constau în aceea că ea utilizează un avansat aparat matematic (teoria jocurilor, ecuații min-max ș.a.m.d.). Mulți experți consideră însă că, mai ales în formula ei de teorie a alegerii raționale, are mai mult un
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este invers proporțională cu varietatea de stimuli pe care acesta îi oferă. Or, într-un context de muncă și/sau habitatul unde ești toată ziua cu cineva, probabilitatea de a da și de a primi stimuli noi este mai mică. Atracția erotică pentru cel în care poți citi ca într-o carte nu se produce sau se stinge. Unele cercetări experimentale confirmă această ipoteză - în terminologia limbajului curent, ea s-ar numi „a plictiselii” -, dar alte date sunt însă nonsuportive. Dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu cei din familia noastră consangvină, de ce e nevoie de o interdicție exterioară? De notat deci că deși acest mecanism poate fi prezent, la fel ca și concepția „naturalistă”, el nu explică de ce este nevoie de interdicție dacă nu există atracție. Cauzele tabuului sunt intim legate de mariaj și familie. Una dintre ele ar consta în faptul că prin reglementarea relațiilor sexuale din interiorul familiei se elimină o sursă puternică de tensiune și se identifică și legitimează tatăl social al copiilor
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să recunoaștem că abordările în acest câmp al cunoașterii trebuie să fie mai degrabă ideografice decât nomotetice. Dar chiar la acest nivel, al constelațiilor individuale de personalitate și al traiectoriilor specifice de viață, figurează încă multe imponderabile. Ceea ce numim „fluidul atracției”, „dragoste la prima vedere” poate avea un corespondent ontic (probabil bioenergetic) încă necunoscut. De fapt, cercetările pe această linie avansează destul de rapid: s-a descoperit rolul feromonilor, se pare că există un centru în creier specializat în iubire, talia și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
era jos și stabil), intervievatoarea a primit semnificativ mai puține telefoane decât în contextul arousal (era înalt și suspendat). Acest studiu (Dutton, Aron, 1974) demonstrează efectul facilitator al situațiilor ambigue, dar care induc excitabilitatea nervoasă (arousal) asupra relațiilor interpersonale de atracție. În psihologia socială, datele de acest fel sunt interpretate, de regulă, prin ipoteza atribuirii eronate a excitabilității (misattribution of arousal). Am utilizat termenul „transfer”, considerând că este mai larg și acoperă două posibile fenomene: cel al transferului în atribuire, dar
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cei doi e mai prezent în prima parte a procesului și mai scăzut în perioada apropiată căsătoriei. În etapa „stimuli”, impresiile pe care partenerii și le fac în legătură cu atractivitatea fizică, reputația, statutul lor social sunt determinanții cei mai importanți în atracția reciprocă. Atunci când stimulii sunt similari sau în raport de schimb echitabil (de pildă, amândoi partenerii sunt frumoși, dar cu un statut social inferior, sau unul este foarte frumos, dar sărac, în timp ce celălalt e bogat, dar mai puțin frumos), cei doi
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care ne vom ocupa în continuare. Comunicarea și convingerea prin metaforă nu este nicidecum o invenție a psihoterapiei. Să ne gândim la pildele biblice, la literatura beletristică, precum și lacotidienele conversații. Dar în fond și noțiuni științifice, precum cele de „forță”, „atracție”, „gaură neagră” și multe altele, sunt tot un gen de metafore. În psihoterapie, metaforaa fost utilizată frecvent de la început, prin lucrările lui P. Watzlawick (1978) și D. Gordon (1978), ea primind o atenție specială și consacrare. Forțametaforei în psihoterapie s-
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
societatea românească”, în Calitatea vieții, 1. Radu, I. (1973), „Scări de atitudini”, în Revista de psihologie, 4. Radu, I. (1974), Psihologie școlară, Editura Științifică, București. Radu, I. (coord.) (1993), Metodologie psihologică și analiza datelor, Editura Sincron, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994a), „Atracția interpersonală, relații de afiliere și ancheta sociometrică”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu, I. (1994b), „Metode de cercetare în psihologia socială”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Radu-Geng, L. (2003), „Profeție autorealizatoare”, în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
reprezentarea existenței. Ideea este fericit completată de analiza compatibilității dintre formele de real deja cunoscute cu cele potențiale, probabile (aici ilustrate de dezvoltarea, în condițiile Planetei Venus, a inteligenței și sensibilității pe tărâm vegetal), bine pusă în evidență de ideea atracției pe care o resimte cosmonautul pământean pentru echivalentul venusian al „eternului feminin”. Talentul de explorator narativ al spațiului literar științifico-fantastic găsește, totuși, cea mai bună concretizare în prozele scurte. Volumul care le reunește, Prețul secant al genunii (1974), cuprinde o
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
în paginile dedicate, îndeosebi în momente aniversare, unor personalități, unor publicații, unor curente sau grupări, cât și în glosele unor istorici literari ca Al. Piru (rubrica „Disociații”), Șerban Cioculescu (al cărui „Breviar” a constituit multă vreme unul dintre punctele de atracție ale revistei), Z. Ornea și Cornelia Ștefănescu („Cronica edițiilor”). R.l. a acordat un spațiu destul de larg și literaturilor străine, care au avut parte de rubrici speciale, cum ar fi „Ce e nou în cultura...”, „Cronica traducerilor” (cu contribuții de Petru
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
lansând o viziune a acțiunii umane mai puternică decât oricare alta cunoscută În istoria de până atunci. În timp ce o parte a visului american era concentrată asupra Paradisului și mântuirii eterne, cealaltă parte a sa se concentra asupra forțelor naturii și atracției pieței. Această contopire unică a pasiunii religioase și utilitarismului s-a dovedit a fi o forță puternică pe frontiera americană și, mai târziu, În procesul de construcție a unei societăți puternic industrializate, urbane și suburbane. Motivul pentru care visul american
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În timp ce numărul Îmbuibaților și celor care nu sunt prețuiți cum trebuie, a crescut În ultimii ani, numărul americanilor care pot spune că trăiesc visul american a scăzut. Rezultatul este că visul american a suferit enorm, pierzând mult din puterea de atracție pe care a avut-o ca povestea care Îi unește pe americani. 2. Noul Pământ al Oportunității Dați-mi-i pe cei săraci, pe cei obosiți Gloatele Înghesuite doritoare să respire liber Rămășițele mizerabile ale țărmurilor prea populate Trimiteți-mi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alții, În alte părți ale lumii, nu au simțăminte asemănătoare. Dar În Statele Unite ale Americii, de exemplu, În opinia mea, preocupările de mediu globale rezonează mai puțin cu publicul larg - cu toate că acest lucru este greu de măsurat - și au o atracție mai mică pentru elitele politice și legislative. În Europa, intelectualii dezbat din ce În ce mai mult chestiunea marii schimbări de la o eră a asumării riscurilor la una a prevenirii riscurilor. Această dezbatere este aproape inexistentă printre intelectualii americani. Noii intelectuali europeni argumentează că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
libido, explicând nevrozele obsesive prin aceea că are loc o represie a nevrozei ce vizează agresiunea față de sexul opus. Mai târziu, în concepția freudiană, agresivitatea rezultă din relația sinelui cu obiectele ce îl înconjoară. Dacă acestea provoacă plăcere, vom simți atracție și iubire față de ele; dacă ele produc sau sugerează amenințare, frică, neplăcere și durere, în timp scurt sau pe o perioadă mai îndelungată ni se dezvoltă sentimente de ură care vor conduce la acte agresive. Dar mai consistentă este teoria
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]