14,396 matches
-
erau grămădite pentru ai lor fel de fel de merinde: slănină, șuncă, cafea, ouă etc.; ce cu minte fusesem de gândisem să aprovizionăm și pe ai noștri. Atunci am constatat câți bani strânseseră infirmii noștri cu lucrările ce făcuseră în Azil, unii porneau cu 200-300 lei. Din sumele ce adunaserăm de la mama, Mariuța, d-na Amira și Costache, am dat câte 10 lei la cei care, din cauza infirmității, lor nu putuseră să lucreze. Ca să sfârșesc cu Lili Fălcoianu, mai aflai că
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
d-na Amira și Costache, am dat câte 10 lei la cei care, din cauza infirmității, lor nu putuseră să lucreze. Ca să sfârșesc cu Lili Fălcoianu, mai aflai că vreo zece prizonieri, fugiți din lagărul St. Frères și unii cunoscând, probabil, Azilul ca foști răniți îngrijiți acolo, au venit și s-au adresat la directoare, rugând-o să-i ascundă până a doua noapte, când aveau de gând să fugă în Moldova și acasă. Se schimbase însă atmosfera la Spitalul 108, Lili
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Lumina și Renașterea, ca antidinastice, a arestat pe Karnabat de la Gazeta Bucureștilor, pe Braunstein de la Lumina. Toți se grăbeau să ia inițiativa pentru o sărbătorire, pentru un cadou lui Berthelot, regelui, reginei, lui Saint-Aulaire. Era o nebunie... foarte naturală. La Azil sosiseră 700 prizonieri fugiți din Ungaria. Erau în foarte proastă stare, dar când s-au văzut aici și pe germani învinși n-au voit nici măcar să se odihnească înainte de a porni acasă. Numai o masă au luat, s-au pus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
germani pentru prizonierii ruși bolnavi. Nu mai aveam mijloacele bănești să le repar. Le vândui deci Ministerului de Război ca magazii și primii propunerea Primăriei să ne instalăm în Ospiciul Czerlendi, golit mai demult de bătrâni prin mutarea lor la Azilul Regina Elisabeta. Mă dusei să vizitez acest spital. intervenții inamice După ce admirarăm proasta lui stare în loc de ce mă așteptasem să găsesc, ordine și curățenie, eram gata de plecare când se prezentă o soră de caritate, de o vârstă oarecare, înaltă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
caracteristic. Și anume, că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo; rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Erau, deci, niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputință și de duhuri necurate pătimind", cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sa organizată, Ospiciul de alienați de la Mănăstirea Neamțului își are originile în secolul al XVIII-lea. Continuând o tradiție de asistență a infirmilor și alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții sorții, "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați, căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alienaților, caracteristică acestei mănăstiri, starețul Paisie organizase în 1779 o bolniță a bătrânilor și totodată un azil pentru a avea unde-și duce zilele dezmoșteniții sorții, "unia și până la moarte". Erau primiți numai "mireni parte bărbătească". Nu rezultă că acest azil primea numai alienați, căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feluri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau vor fi conviețuit cu alienații în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feluri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau vor fi conviețuit cu alienații în aceleași chilii. Faima acelui azil s-a extins repede, numărul alienaților care au aici căutare și adăpost fiind tot mai mare. Instituția nu poate fi desprinsă, la începuturile ei, de numele marelui stareț Paisie Velicicovschi. În evoluția instituției distingem două etape diferite; cea dintâi, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
alienaților care au aici căutare și adăpost fiind tot mai mare. Instituția nu poate fi desprinsă, la începuturile ei, de numele marelui stareț Paisie Velicicovschi. În evoluția instituției distingem două etape diferite; cea dintâi, când ospiciul era de fapt un azil de mănăstire, a durat peste opt decenii, de la 1779 până la 1863, perioadă în care autoritatea tutelară era însăși mănăstirea, bineînțeles prin Mitropolie. Despre această perioadă, datele sunt foarte lacunare. Nu știm cum a fost organizată viața medicală a azilului. Despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un azil de mănăstire, a durat peste opt decenii, de la 1779 până la 1863, perioadă în care autoritatea tutelară era însăși mănăstirea, bineînțeles prin Mitropolie. Despre această perioadă, datele sunt foarte lacunare. Nu știm cum a fost organizată viața medicală a azilului. Despre clădirile ospiciului aflăm informații din trei instituții existente la mănăstirea Neamțului, din care rezultă că "întemeierea" clădirilor s-a făcut de către Măria Sa Prea înaltul Domn Scarlat Alexandru Calimah Voevod cu ajutorul Mănăstirii. Aceste clădiri (erau mai multe) au slujit ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se legau cu funii bolnavii agitați). În această etapă, activitatea de asistență a fost mai mult empirică; abia de la 1851, când s-a înființat spitalul din Târgul Neamț, medicii acestui spital au primit însărcinarea de a asista pe alienații de la azilul mănăstirii. Devenind ospiciu, nivelul asistenței acordate s-a ridicat la o terapeutică medicală, conform cu cunoștințele psihiatrice ale practicienilor de la Târgul Neamț. De atunci, instituția a căpătat un caracter spitalicesc. Trecerea la această etapă nu a fost lipsită de greutăți. Mănăstirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Sfintei Maria care atrăgea la Golia pe alienați. Această icoană a polarizat, cu timpul, tot mai mulți bolnavi care au căutat vindecare la Golia. Dar, pentru perioada cuprinsă între 1576, când a fost zidită, și 1832, când aflăm de un azil existent aici, ne lipsesc informații edificatoare. La 1859, înlăuntrul acestor mănăstiri "era o clădire joasă pentru ținerea nebunilor". Organizarea Ospiciului a avut loc mult mai înainte (Melchisedec). În 1846, Guvernul a cerut egumenului grec al mănăstirii să înalțe, deasupra "clădirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mult mai înainte (Melchisedec). În 1846, Guvernul a cerut egumenului grec al mănăstirii să înalțe, deasupra "clădirii joase" menționate, un spital și să aducă un doctor, dar, ca și la Neamțu, cererea a întâmpinat rezistență, egumenul refuzând organizarea medicală a azilului, răspunzând că "doctor nu va tocmi pentru că, în mănăstirea Golia, pe bolnavi îi vindecă Maica Domnului". Ca urmare a unei epidemii de febră tifoidă care a determinat o mare mortalitate printre bolnavi, în 1850, Comitetul Sănătății a numit ca medic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
că "doctor nu va tocmi pentru că, în mănăstirea Golia, pe bolnavi îi vindecă Maica Domnului". Ca urmare a unei epidemii de febră tifoidă care a determinat o mare mortalitate printre bolnavi, în 1850, Comitetul Sănătății a numit ca medic al azilului pe doctorul I. Finkelstain senior. În această perioadă erau la Golia nouă bolnițe, probabil nouă chilii, amănuntul prețios rezultând dintr-un dosar al Fondului Secretariatului de Stat, existent în prezent la Arhivele Statului din lași. În 1849, Departamentul dreptății solicită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
se repartiza o bolniță, s-a pus rezoluția Comitetului Sănătății să fie trimis la Golia, "loc hărăzit din vechime pentru asemenea bolnavi". La 1853, L. Steege adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași general Urusov, la 24 noiembrie 1853
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
pentru asemenea bolnavi". La 1853, L. Steege adresa comisarului extraordinar rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași general Urusov, la 24 noiembrie 1853, sfatul administrativ a hotărât să se primească la Golia 40 de bolnavi. O comisie prezidată de Episcopul Meletie al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rus, general leitenant Budlberg, un memoriu despre starea rușinoasă a acestui azil și a celui de la Neamț. În urma acestui memoriu, general maior Urusov, vizitând Golia, a determinat Epitropia să ia azilul sub administrația sa "până se va organiza un alt azil mai bun". Sub președinția aceluiași general Urusov, la 24 noiembrie 1853, sfatul administrativ a hotărât să se primească la Golia 40 de bolnavi. O comisie prezidată de Episcopul Meletie al Hușilor, din care făceau parte postelnicul N. Istrati și colonelul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
un asemenea stabiliment". El propune chiar sistarea oricărei alocări bugetare "până ce Epitropia nu va lua o decizie pentru că nici sumili (sic) ce se cheltuiesc să nu fie infractuoase și maladi care se curarisesc acolo să poată dobândi adevăratul și neapăratul azil". Din raport rezultă că erau mai mult de 8 încăperi "cu câte 8-12 crivate, cu duedeci de crivate mai mult decât au fost la bolnițe"; "și lenjiu" erau foarte curate; fiecare pat adăpostea o singură persoană. Deducem că era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
articole sunt trecute în buget; pentru a li se da și tutun, nu li se dă decât o dată pe săptămână și în foarte mică cantitate". Din raport, pe lângă această mizerie materială, se desprinde și promiscuitatea morală care domnea la acest azil. "Slujile prevăzute pentru buget lipsesc și acelea care sunt după arătarea bolnavilor refuză să-i îngrijească, întrebuințându-i Domnul Inspector de acolo în trebile lui la casă și la vie". Brutalizarea bolnavilor era regulă. Cel mai grosolan se purta bucătarul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
obținut pașaport să meargă în R.F. Germania, pentru cumpărături de nuntă. Nu cunoaștem încă cine a avut această idee nefericită, deoarece atât de îndrăgostitul ginere, odată ajuns în Germania, a uitat de nuntă, de mireasă și a rămas acolo, cerând AZIL POLITIC Evenimentul s-a petrecut în anii luminĂ ai lui CeauȘescu. Durerea și rușinea celei care trebuia să fie mireasă, devenită oaie neagră a familiei, au afectat cu putere de cutremur pe toți cei din jur, la care s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85068_a_85855]
-
aceasta comportă, prin randamentul subunitar cu care se obține energia, o poluare mai mare, acolo unde energia se obține, decât Însuși folosul. Soluția adoptată fructifică chiar efectul poluant. “Radiosfera”, 12 decembrie 1994, ora 9,39 13. Planta Între creuzet și azil Am făcut, În capitolul anterior, o paralelă Între ceea ce poate Însemna o modificare de temperatură survenită În mediu atunci când prinde pe unii pregătiți și atunci aceia o rezolvă tragând chiar foloase, respectiv pe noi nepregătiți și atunci o pățim ca
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vara, la temperaturi mari, algele verzi. Or, algele albastre sunt cele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare, deci compatibile cu mediul oxidant din prezent doar la temperaturi scăzute. Am putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează, căutând temperaturi mai mici pentru a se compatibiliza cu un mediu din ce În ce mai oxidant. De ce nu Încearcă să-și adapteze mediul, reducându-l, pentru că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Întreține dintr’o bursă de 70 de mii, Înseamnă o sută25 de lei de locuitor. Eu, și poate și dumneavoastră, sunt dispus să adaug o sută de lei la impozit, cu condiția ca acești oameni să fie instituționalizați Într’un azil sau orfelinat, unde pot fi ținuți sub control și nu să-i văd pe stradă, adică acolo unde poluează frumusețea și demnitatea umană. Nici un animal nu decade În acest fel. Pe cei bătrâni Îi va aduna, mai devreme sau mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Totuși, prin convenție, desemnarea de ,,refugiat" se dă și acelora care fug de război sau dezastre naturale, deși pentru ei, refugiul dincolo de ocean se face de obicei în tabere temporare până la întoarcerea în țară. În plus față de cei care caută azil, trecând de obicei frontierele naționale în scopul obținerii statutului de azil, țările cele mai slab dezvoltate au până la 25 milioane de persoane strămutate intern (IDP), goniți din propria patrie de cauza război sau foametei 13. Desigur, imigranții reali sau potențiali
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
fug de război sau dezastre naturale, deși pentru ei, refugiul dincolo de ocean se face de obicei în tabere temporare până la întoarcerea în țară. În plus față de cei care caută azil, trecând de obicei frontierele naționale în scopul obținerii statutului de azil, țările cele mai slab dezvoltate au până la 25 milioane de persoane strămutate intern (IDP), goniți din propria patrie de cauza război sau foametei 13. Desigur, imigranții reali sau potențiali nu se limitează în niciun fel la cei care fug de
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]