4,354 matches
-
adevărat că vor invada lumea noastră interioară și ne vor lua în stăpânire destinele: „Eu cred că noi toți suntem niște strigoi”, i se confesează doamna Alvig pastorului. „Înăuntrul nostru nu există numai ceea ce ne-au lăsat moștenire părinții. Ne bântuie tot felul de idei, de credințe moarte și multe altele. Ele nu trăiesc în noi, zac numai, și nu avem cum să scăpăm de ele. Când citesc un ziar, mi se pare că strigoii se strecoară printre rânduri. Pretutindeni sunt
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ele. Când citesc un ziar, mi se pare că strigoii se strecoară printre rânduri. Pretutindeni sunt strigoi. Câtă frunză și iarbă. De aceea ne îngrozește pe toți lumina.” Arta sculptorului și arta teatrului: statuia și mortul viu Forța fantomei care bântuie lumea celor vii se regăsește în lucrarea ieșită de sub dalta sculptorului, care a devenit în Când ne vom trezi din morți o metaforă a artistului și, în consecință, metafora lui Ibsen însuși ca autor dramatic. Ne amintim că, încă din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de aer pătrund prin toate deschizăturile, fac să se trântească ușile, să zboare hârtiile de pe birou, să se clatine un ghiveci de flori așezat pe o consolă, să cadă o fotografie de pe perete sau să se legene balansoarul. Tot el bântuie și în spațiul din afara locuinței, scoate strigăte care se aud pe toată întinderea câmpului din apropiere: „El e, tot el e, acolo, pe plantația de tutun. N-a murit”. Aflată simultan înăuntrul și în afara casei, fantoma tatălui circulă pretutindeni, ca
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o ciudată Bucătăreasă, ale cărei mâncăruri îi sleiesc pe toți de puteri și îi ucid treptat. Ca și Hummel, Bucătăreasa aparține familiei vampirilor însetați de sânge omenesc. E un vampir? E o fantomă? Și, lărgind cadrul: „E asta o casă bântuită?”, așa cum se întreabă Studentul. Până la urmă, deținătorul adevărului se dovedește a fi acest Student, cel ce are nu numai privilegiul de a vedea invizibilul, de a vedea fantomele, ci și pe acela de a fi singurul în stare să-și
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
exact ceea ce a mai fost o dată, iar asta, din păcate, nu se poate”. Personajul pirandellian își caută însă și un autor. Neînscris într-un text, el rătăcește de colo până colo fără odihnă, și iată că, astfel, tema spectrului ce bântuie neliniștit - aflat și el, după cum se știe, în căutarea unui corp - revine aici sub un dublu aspect (nevoia de „creator”, nevoia de „interpret”) și, în același timp, inversată: să ne amintim că pătrunderea intempestivă în sala de teatru a personajelor
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
bătrânica asta care l-a văzut pe Înger”. Pirandello înscrie astfel în spațiul teatrului un mod de a vedea și de a auzi capabil să înlesnească accesul la adevărul unui alt univers, al unei alte realități. Vila lui Cotrone este bântuită, „posedată” de spirite, ca și insula lui Prospero din Furtuna lui Shakespeare. Depozit de marionete, de felurite accesorii, de zgomote și de lumini servind la „fabricarea” fantomelor, ea reprezintă în același timp spațiul revelării a ceva ce depășește capacitățile percepției
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de ce un soi de fantomă tăcută și absentă/prezentă traversează necontenit universul teoreticianului englez; uneori, chiar și paginile scrise de el lasă impresia că sunt „locuite” de o prezență imaterială care, printr-un joc de umbre și lumini, pare să bântuie un spațiu aflat parcă în așteptarea fantomelor. Artaud sau apariția contra aparențeitc "Artaud sau apariția contra aparenței" Magia ca biruință asupra morții Ca și Craig, Artaud se angajează în căutarea unui teatru care să nu mai fie un instrument al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
din teritoriile morții. Camera memoriei: precaritatea amintirilor, grandoarea unei „alte lumi” Soldatul din Clasa moartă, numeroșii Ulise ai vremurilor noastre ce alcătuiesc „Infanteria cenușie” din Wielopole, Wielopole nu sunt doar niște „halucinații istorice”, ci și fantome care se întorc să bântuie „camera memoriei”. Căci „Infanteria cenușie” pătrunsese deja, încă din copilărie, în „Sărăcăcioasa Cameră a Imaginației”. Când mărșăluiește acum pe scenă, ea reprezintă nu numai un regiment polonez, ci și armata de spectre multiplicate ale tatălui. Spațiul teatrului lui Kantor, așa cum
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
o poată resimți ca pe un șoc dureros”. Iar printre mijloacele indicate mai apoi ca exemple de instrumente ale producerii șocului se numără și apariția neașteptată și tulburătoare a unui străin, alături de apariția unei fantome ori de nălucile ce ne bântuie visele, „acele personaje care ne par atât de apropiate când le visăm, dar care se poartă dintr-odată ca și cum ne-ar fi devenit complet STRĂINE... Căci așa se comportă deseori morții din visele noastre”. În comentariile făcute de Kantor în legătură cu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
protestează zadarnic: „trupul meu vrea să trăiască”, spune el. Archibald îl contrazice calm: „nu va mai rămâne din tine decât spuma mâniei tale”, însă grăbindu-se să adauge: „Te vei transforma sub ochii lor într-un spectru și o să-i bântui”. În jocurile reflectării teatrale triumfă, până la urmă, un spectral în care corpul își pierde realitatea, dar în care se afirmă forța imaginilor. În reflexul spectral, ceva persistă totuși din puterea adevăratelor fantome. Corpul costumat și manechinul sau actorul-statuie ca „bloc
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
explica evoluțiile recente care se dovedesc relevante prin recurență și amploare. Tranșant, răspunsul vizează finalitatea socială a funcționării pieței care rezultă ca parte prevalentă a efectelor recurente. Cheia constă în umanizarea pieței pentru a se rupe de originile de concept bântuit de închipuiri platonice, adică să se reîncarce principiul raționalității căruia i se supune piața cu semnificațiile excluse de moderni prin viziunea mecanicistă asupra lumii în general. Am putea aserta, pentru a spori supărarea unora, că piața trebuie colonizată cu indivizii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
specific al proceselor naturale. Singura lege naturală este cea a bunului-simț prin care natura umană exhibă unitatea comportamentală cu natura care nu face salturi. În materie de cunoaștere, confortul Economiei este disconfortul fizicii și invers. Economia se instalează în universul bântuit de iregularități și imprevizibil al subiectivității și-și decan tează propriile metode de cunoaștere concordante cu capriciile obiectului său de studiu. Recomandarea de a-și schimba Economia uneltele este nu doar lipsită de temei (în afară de temeiul ignoranței), ci și periculoasă
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Deci, Economia nu poate să se asigure de efectele întâmplătoare, de rezultatele spontane, de tendințele neașteptate și, oricum, de consecințele neintenționate. Sensul predictibilității pentru obiecte corupte (Mimetismul care complică) A. Ceva care nu ajunge nicidecum altceva Criza reflexivității O stafie bântuie liberă în interiorul cunoașterii: actuala criză economică ar putea să fie din categoria acelor fluctuații prezentate de comportamentele elementelor fundamentale ale naturii. Sugestia este că, asemănător stărilor departe de echilibru (unde se întâmplă efectul legii bifurcației), atât în interioritatea faptelor economice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
orice formă a priori. Întrucât forma atomilor determină natura senzației, ne aflăm în fața - termenul nu exista în epocă, e de la sine înțeles, dar ideea corespunde - unui senzualism precoce: cunoașterea pleacă de la simțuri și de la ceea ce surprind ele. Nicio esență nu bântuie lumea atomică a materialiștilor, pentru că nu există decât combinații de particule în mișcare și smulse obiectelor. Monismul, senzualismul atrag după ele perspectivismul și relativismul: ființa înseamnă mai întâi ceea ce este perceput. În speță, de un individ. În afara acestui proces simplu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
cît de monumentale, pe atît de fără folos; cele mai recente extrapolări ale acestor teorii sînt o serie de Încurcate ipoteze cu privire la o „școală” a Apostolului Toma și la existența unui gnosticism „sethian”, viguros susținute Încă În lucrările cîtorva Învățați bîntuiți de anume idiosincrasii 8. Revendicările de ordin genetic sînt deduse din clasificări și viceversa. Devine astăzi tot mai limpede că asemenea presupuneri nu pot fi demonstrate decît dacă autorul Însuși devine „gnostic” - respectiv, dacă se pretinde În posesia unei cunoașteri
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
conduc lumea pe rînd, iar cei din grupul lui Fison sînt răspunzători Îndeosebi de foamete și de alte nenorociri ce afectează zona geografică peste care domnesc. Însă și celelalte grupuri au o parte de vină În „potopul de rele care bîntuie fără răgaz lumea, după voia lui Eden”25. De unde vine această „năpastă aducătoare de moarte”, această pedeapsă? A fost provocată de fapta lui Elohim: acesta a fugit În cer, luîndu-și cu el Îngerii, și părăsind-o pe Eden („care este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
primită de fundamentaliștii vreunei religii, cartea de față Își va afla mîngîiere la gîndul că o vor Întîmpina cu bunăvoință oamenii devotați ecumenismului și, În mod sigur, cei care observă posibilele consecințe ale valului, poate inevitabil, de particularisme locale ce bîntuie lumea de astăzi. Practicat de cine nu trebuie și unde nu trebuie, un asemenea joc poate pune serios În pericol două dintre cele mai nobile cuceriri la care au ajuns gîndirea și societatea occidentală: că libertatea de a gîndi totul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
a măcinat Rusia la sfârșitul primei conflagrații mondiale. Cotele au fost aplicate pentru prima dată În România În 1946, asupra unei țărănimi sărăcite de anii de război, de rechizițiile efectuate de trupele de ocupație, de seceta și foametea care au bântuit o bună parte a țării În 1946-1947. Cum era de așteptat, colectările au provocat mari nemulțumiri În rândurile țăranilor 7. Ele aveau să fie un adevărat coșmar pentru aceștia până la Începutul anului 1957, când au fost desființate În cea mai
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
infernale zilnice, iar unii rămân cu handicap permanent. Am studiat această boală și m-am îngrozit. După câteva zile, oasele au început să mi se mărească. În acel moment mi-am spus că s-a zis cu mine. Cu toate că mă bântuiau gânduri negre, am început să mă tratez singură, aruncând în lupta cu boala toată forța leacurilor „la îndemână” pe care le strânsesem de-a lungul anilor. Și leacurile simple, tradiționale, s-au dovedit eficiente împotriva acestei boli groaznice. În curând
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
obținerea unor conglomerate metise, amestecând speciile și regnurile în imaginea unui bestiar monstruos. Interregnurile și melanjurile, „zgomotele” survenite în diversele operații corporale constituie „accidente” ale ființei care modifică structura și funcționarea umanului și a umanității. De la monstruozitățile corporale care au bântuit imaginația Evului Mediu la posibilele reprezentări monstruoase care se află astăzi în stadiul de latență ce pot fi, în mod tehnologic, transpuse în act, nu pare a fi un pas prea mare. Ceea ce în „regimul nocturn” al Evului Mediu însemna
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și a speranței. Alteritatea este, de asemenea, formulată (vezi Baudrillard și Guillaume, 2002Ă în termeni filosofic-culturali negativi: ostatic al codului, al formulei sau al matricei, individul este descris în rețeaua de branșări și de protuberanțe multiple, de la spectralitatea fantomatică care bântuie și care poate conota moartea sau dublul la spectralitatea prismatică care refractă diferitele fațete exterioare. Una dintre „figurile alterității” este prezentată în modelul turistului, preluat în spațiul virtual în înțelesul de traversare a deja-descoperitului, de călătorie centripetă și implozivă, de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
surprindă caracterul oscilant, utopic și distopic, al condiției ontologice și epistemologice a umanului în pragul discursiv de dincoace și de dincolo al mileniului al treilea: Postumanismul este discursul care articulează speranțele, temerile, gândurile și reflecțiile noastre într-un timp postmileniu bântuit de prospectele legăturii aparent esențiale și cauzale ale tehnologiei cu finitudinea umanului ca o integralitate biologică, cognitivă, informațională și autonomă (Herbrechter și Callus, 2003Ă. Spre deosebire de transumanismul excesiv și ostentativ, postumanismul temperat recunoaște limitele ființei umane și importanța trupului în constituirea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
hmongi atunci când trebuie să se bazeze pe copiii lor pentru a le citi scrisorile de la școală, deoarece ei nu știu limba engleză. Unele povestiri pe care le-am auzit au fost amuzante, altele au fost înălțătoare și altele ne-au bântuit ani de zile. Aceste povestiri ne-au schimbat. Am învățat că realitatea nu este niciodată una singură. În funcție de locul unei persoane în lume, lucrurile sunt văzute diferit. Dacă ascultăm atent, putem obține o imagine clară a felului în care gândesc
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
fructul unei vitalități precare, adânc vătămate” (I, 143). În acest echilibru instabil, echilibrul unei trufii învinse, sfâșierea are atribut de legitimare. Oricum, în spatele scepticismului lui Cioran se ascunde neputința vitalității și a cinismului. Dar, și vitalitatea, și cinismul l-au bântuit pe Cioran. „Ca să suporți viața, trebuie să fii cinic sau naiv. / Când nu ai privilegiul să fii cinic sau naiv, viața este o încercare de fiecare clipă, o rană de nelecuit” (III, 315). Or, nefiind nici cinic până la capăt, nici
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vreuna din opiniile pe care le-am proclamat. Moartea e marea generatoare de distanțe” (III, 14). Moartea îi creează un acut sentiment al inutilității, care transformă lumea într-un spectacol. Prin urmare, cum să crezi, când știi că totul e bântuit de iluzie și aparență? În alt loc, aceeași conștiință că se află în afară: „Ca să te poți consacra făptuirii, ca să exiști pur și simplu, ar trebui să nu ai funesta capacitate de a te situa în afara faptelor tale, de-a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]