3,148 matches
-
și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior se face prin două uși, amplasate pe laturile de sud si de vest. Dintre renovările la care a fost supus în timp lăcașul, se cunosc doar cele din anii 1929 (consolidarea bârnelor), 1975 (înlocuirea „cerimii” și turnarea unei fundații exterioare), 1992 (tencuirea interioară și exterioară a pereților) și 2001-2002 (schimbarea învelitorii din plăci de azbest cu cea actuală, de tablă). Biserica, împodobită iconografic în 1996 și apoi de Emil Goțiu din Ilia
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
monahismului în aceste locuri este destul de veche. În secolul al XVIII-lea în pădurea din apropierea satului Oneaga s-au așezat trei pustnici ruși. În anul 1780, clucerul Neculai Cristescu, proprietarul moșiei și al satului Cristești, a ctitorit o biserică din bârne de stejar, cu hramul "Sf. Mare Mucenic Gheorghe". Ea este menționată pentru prima dată în 1834. Schitul a fost de la început cu obște de călugări și depindea aministrativ de Mănăstirea Vorona. Slujbele religioase erau celebrate fie de ieromonahi de la Mănăstirea
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
cu 650 lei din banii proprii). Lucrările de reparații au fost realizate de Ignațiu Lorenzo, arhitectul orașului Bârlad. Ca urmare a faptului că biserica se afundase în pământ cu mai mai mult de jumătate de metru din cauza putrezirii temeliei de bârne, construcția a fost ridicată în sistemul „cumpănă”, fiind înlocuite bârnele putrezite de la talpa de stejar, așezată pe temelia de piatră. Au fost placați pereții exteriori ai bisericii cu scânduri de brad, iar acoperișul de șindrilă putredă a fost înlocuit cu
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
fost realizate de Ignațiu Lorenzo, arhitectul orașului Bârlad. Ca urmare a faptului că biserica se afundase în pământ cu mai mai mult de jumătate de metru din cauza putrezirii temeliei de bârne, construcția a fost ridicată în sistemul „cumpănă”, fiind înlocuite bârnele putrezite de la talpa de stejar, așezată pe temelia de piatră. Au fost placați pereții exteriori ai bisericii cu scânduri de brad, iar acoperișul de șindrilă putredă a fost înlocuit cu unul din tablă. De asemenea, au fost spălate icoanele catapetesmei
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
fiind deosebit de importante, lăcașul de cult fiind unica biserică de lemn din zonă cu aceste proporții. Edificiul are următoarele dimensiuni: lungime - 16,60 m, lățime maximă în naos - 6 m și înălțimea pereților - 5,10 m. Biserica este construită din bârne din lemn de stejar de 20 cm grosime, pe temelie de piatră. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri de brad dispuse vertical, vopsite cu ulei de culoare galbenă. Edificiul are plan dreptunghiular, cu naos supralărgit și este împodobit cu patru
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
parohul din satul Plăvălari. În curtea bisericii se află o cruce veche de piatră cu o inscripție cu caractere chiriclice din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
o cruce veche de piatră cu o inscripție cu caractere chiriclice din care se distinge numai: "„Aciestă S. Cruce sau făcutu de Toader...”". Biserica de lemn din Mănăstioara este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
În absidele laterale ale naosului sunt două ferestre. Pronaosul actual este pridvorul original care a fost înfundat, în partea de vest fiind construit un nou pridvor care susține turnul clopotniță. Între naos și pronaos se află un perete despărțitor din bârne groase, prinse în „amnare” (spre interiorul naosului) și în „cheotori” (spre exterior), în care s-a practicat o intrare printr-un portal relativ îngust, decorat. Ca urmare a faptului că biserica este înaltă, acoperișul a fost realizat cu dublă streașină
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
în anul 1888, iunie-august, de către maestrul, zugrav Teodor Tecariu și de maestrul Gheorghe Belingern, ambii din Nicula. Biserica s-a sfințit în anul 1888 sub preotul Rusu Dănilă, de către excelența sa Ioanu Vancea, de la Blaj. Biserica este construită din material lemnos (bârne) cu pământ bătut în pereți, pe fundație de piatră și este acoperită cu tablă zincată din anul 1956, anterior fiind cu șindrilă. Turnul este costruit tot din bârne pe patru stâlpi, pentru susținerea clopotelor, pereții turnului fiind din scânduri din
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
de către excelența sa Ioanu Vancea, de la Blaj. Biserica este construită din material lemnos (bârne) cu pământ bătut în pereți, pe fundație de piatră și este acoperită cu tablă zincată din anul 1956, anterior fiind cu șindrilă. Turnul este costruit tot din bârne pe patru stâlpi, pentru susținerea clopotelor, pereții turnului fiind din scânduri din brad bătute vertical. Biserica parohială este amplasată pe artera de intrare în comună pe un mamelon cu înălțime de 15-16 m, calculat de la nivelul drumului comunal. Accesul la
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
armenești, și altarul Bisericii armenești din Iași este situat la o înălțime de trei sferturi de metru față de restul navei, aici pătrunzându-se prin urcarea a trei trepte. El este separat de naos printr-o draperie simplă suspendată de o bârnă transversală. Catapeteasma nu desparte altarul de naos ca la bisericile ortodoxe, ci este așezată deasupra pristolului. La baza altarului principal se găsește un frumos motiv floral sculptat în marmură albă, ce datează din anul 1817. Ca și majoritatea bisericilor armenești
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
mm cu rulmenți cu bile de oțel. Un avantaj adițional pentru această construcție era zgomotul puternic, precum un “vechicul” adevărat. O construcție alternativă constă dintr-o placă de oțel articulată împărțită în două piese, spate și față, legată la o bârnă de lemn. La sfârșitul anilor 1990, o versiune mai elegantă, pliabilă, de trotinetă a fost creată de Wim Ouboter de la Micro Original Scooters and kickboards, în Elveția. Invenția lui a fost apoi copiată de JDBug și mulți alții, iar trotineta
Trotinetă () [Corola-website/Science/317619_a_318948]
-
Nicolae” (6 decembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . cu hramul "Sf. Nicolae" a fost ridicată în anul 1705, fapt dovedit de inscripția dăltuită în pragul de sus al ușii spre naos. Lăcașul de cult este construit din bârne de stejar; are un plan dreptunghiular, cu absida în prelungire, poligonală, cu trei laturi. În secolul al XIX-lea edificiul a fost extins spre vest, prin adăugarea unui pronaos, peste care s-a ridicat o clopotniță scundă, cu foișor simplu
Biserica de lemn din Șoimuș () [Corola-website/Science/317690_a_319019]
-
amintind parcă de funcțiile unor contraforturi, și sunt acoperiți azi cu un strat gros de ceamur, peste care s-au așternut straturi succesive de var. Grinda-tirant din naos prinde pereții de nord și sud, asigurând stabilitatea bolții semicilindrice, făcută din bârne mai subțiri, legate prin cuie de lemn în arcul dublou median. Console nu există, acoperișul pornind direct din cununa superioară a pereților, iar cheotorile sunt ascunse. Lipsa elementelor decorative este suplinită prin piesele de mobilier, specialitatea locuitorilor satului. Ușile altarului
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
spune că ar fi fost construită în 1648. Planul navei este dreptunghiular, iar absida are planul pătrat, decroșată pe laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
laturile de nord și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
și sud față de linia longitudinală a pereților navei. Spre deosebire de alte biserici din zonă, la Ciuntești s-au folosit bârne rotunde și scurte. Din doi în doi metri se află câte un „șoș” în care se prind capetele bârnelor orizontale. Toate bârnele din perete sunt tăiate numai cu toporul. Cu toporul au fost făcute și „vișuiturile”, un fel de uluc, în care se prind „coarnele” acoperișului de cosoroabă. Când construcția a fost gata, pereții au fost lipiți în exterior, ca și o
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
care se află biserica de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului”. Potrivit tradiției biserica a fost construită în anul 1772, an ce a fost scris pe ușa de pe latura de sud. A fost reparată în 1897 și 1900. Pereții sunt din bârne groase de gorun asamblate în cununi orizontale prinse la colțuri în cheotori tip „coadă de rândunică”. Temelia este dintr-un șir de bolovani masivi. Învelitoarea din șindrilă de fag, doar la turn fiind înlocuită cu tablă cu ocazia unei reparații
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
construcția de lemn. Planul- Nota particulară a bisericii din Budești o dă linia curbă a pereților de nord și de sud ai absidei decroșate. Meșterii constructori de la Budești au vrut probabil să imite liniile curbe ale bisericilor de zid. Construcția- Bârnele groase ale pereților sunt de fapt „lodbe”, adică blăni cioplite în lemn de gorun prinse în cheotori „în cârlig”. În partea de sus a pereților, pe fiecare latură, câte două lodbe sunt prelungite în console. Pentru o mai mare stabilitate
Biserica de lemn din Budești () [Corola-website/Science/317748_a_319077]
-
izolat și lipsit de mijloace de comunicație. Totuși, biserica s-a păstrat în atenția puținilor turiști rătăciți în această vale pitorească de la poalele Munților Zărandului. Biserica a fost ridicată pe o temelie de piatră brută, pereții au fost construiți din bârne de stejar, tencuiți în exterior și dați cu var. În decursul timpului, biserica a suferit mai multe reparații. Se cunosc cele din anul 1862, când biserica a fost înălțată pe o nouă temelie, deoarece se afundase, datorită locului mlăștinos în
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
Construită în anul 1768, biserica poartă hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". Într-un document de la 1769 se arată că biserica de lemn din localitate a fost construită de preotul Simion Tarco și că avea un „turn anexat”. Pe o bârnă din exteriorul peretelui de la altar se mai poate descifra dintr-o inscripție chirilică: "„An[ii] D[o]m[nului] 1768 în iunie 8 zile au îngropat Rahil 10 ani și dece[m]vrie 20 mama s[i]n Gafie, D
Biserica de lemn din Josani () [Corola-website/Science/317855_a_319184]
-
este bună”, indiciu care ne arată că, probabil, biserica fusese construită nu cu foarte mulți ani înainte. În 1883 au fost executate lucrări ample de renovare a bisericii de lemn, din loc în loc fiind adăugați stâlpi montanți de legătură între bârne. Vechea tindă a fost înglobată naosului pentru a mări spațiul, o noua tindă, poligonală, fiind adăugată spre vest. Totodată, a fost înlocuit acoperișul din șindrilă cu unul de tablă, în trepte. Pereții au fost repictați (tot în 1883), acea pictură
Biserica de lemn din Căpâlna, Bihor () [Corola-website/Science/318076_a_319405]
-
află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Buna Vestire"". Biserica de lemn „Buna Vestire" din Ogești a fost construită în anul 1826. Pe temelia din pietre de râu se ridică pereții din cununi orizontale de bârne. Laturile nordice și sudice ale altarului sunt puțin oblice în raport cu cele ale navei. Deasupra tindei se ridică turnul cu baza căptușită cu scânduri de brad. Coiful piramidal se continuă cu bulbul de influență barocă. În anul 1925 biserica a fost
Biserica de lemn din Ogești () [Corola-website/Science/318198_a_319527]
-
lemn din localitatea Groșeni, Arad, probabil cea mai veche din această zonă, dacă se ia în considerare anul 1724 citit de istoricul Coriolan Petreanu, undeva la intrarea în Pronaos. Aceasta a fost -la început- o constructie cu pereți alcătuiți din bârne orizontale, împrejmuită de un brâu sculptat cu motivul funiei și având un turn înalt pe pronaos. Planul era un dreptunghi, terminat printr-o absidă decroșată, sprijinită pe trei laturi ale unui octogon. În decursul timpului biserica a suferit câteva modificari
Biserica de lemn din Groșeni () [Corola-website/Science/318233_a_319562]
-
Sâmbăta, județul Bihor, datează din secolul XIX (1810). Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica de lemn „Sf. Nicolae" este construită în stil ardelenesc, în formă de corabie, pereți din bârne de stejar, acoperiș din tablă zincată. A fost ridicată probabil în primul deceniu al secolului al XIX-lea, iar în anul 1932 a fost renovată. Inițial turnul avea coiful piramidal, continuat cu o săgeată ascuțită, marcată la bază de un
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]