2,820 matches
-
unități teritoriale administrative. Armata urma să fie împărțită în tot atâtea divizii descentralizate, iar pe timp de pace să fie folosită la construcția de obiective civile. S-a stins din viață în anul 1928, la București. Bibliografie Păiușan, Radu - Generalul bănățean - luptător pentru independență și unitate națională, Editura Eurostampa, Timișoara 2002 ISBN 973-687-093-6
Ștefan Stoika () [Corola-website/Science/335463_a_336792]
-
cu proza poematică „Iarna rădăuțeană” în revista "Suceava", iar editorial în 1940 cu volumul de versuri "Muguri", intitulat după numele cenaclului literar al liceului. A colaborat în decursul timpului la revistele "Bucovina literară", "Revista Bucovinei", "Universul literar", "Miorița", "Națiunea", "Scrisul bănățean", "Tânărul scriitor", "Scânteia tineretului", "Iașul nou", "Iașul literar", "Gazeta literară", "România literară", "Flacăra", "Convorbiri literare", "Viața românească", "Steaua", "Luceafărul", "Tribuna", "Argeș", "Familia", "Contemporanul" etc. A devenit un scriitor extrem de prolific după război, publicând volume de versuri ("Reportaj liric", "Poem în
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (2008
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
(n. Ionel Iacob, 18 decembrie 1940, satul Bencecu de Jos, comuna Pișchia, județul Timiș) este un epigramist, poet, prozator, pamfletar, publicist, poet dialectal bănățean, realizator de emisiuni radio în grai bănățean, președintele "Cenaclului de Satiră și Umor ”Ridendo”" Timișoara, membru fondator și Membru de Onoare al Uniunii Epigramiștilor din România, membru în Uniunea Scriitorilor din România (2009), membru în Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova (2008) și "Cetățean de Onoare" al comunei Pișchia
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
membru/președinte în juriile multor manifestări de gen sau ca organizator al secțiunilor. După peste cinci decenii de activitate literar-artistică, are 15 volume de autor și apare în peste 80 de culegeri/antologii de umor. Un nume proeminent pentru graiul bănățean, continuă drumul deschis de Victor Vlad Delamarina, Tata Oancea sau Marius Munteanu. Activitatea sa de scriitor dialectal este consolidată de aparițiile radio în "Cenaclul Radiofonic ”Gura Satului”", demarat în 1991. Este invitat la festivaluri și concursuri în grai bănățean din
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
graiul bănățean, continuă drumul deschis de Victor Vlad Delamarina, Tata Oancea sau Marius Munteanu. Activitatea sa de scriitor dialectal este consolidată de aparițiile radio în "Cenaclul Radiofonic ”Gura Satului”", demarat în 1991. Este invitat la festivaluri și concursuri în grai bănățean din Banatul sârbesc, cu care are o colaborare permanentă. Pe versurile lui Ionel Iacob-Bencei, Mircea Aurel Ciugudean a compus „Valsul Timișoarei”. În timp colaborează cu diferite publicații, printre care "Orizont", "Urzica", "Perpetuum comic", "Renașterea bănățeană", "Tăt Banatu-i fruncea," ”"Merci, Pardon
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
festivaluri și concursuri în grai bănățean din Banatul sârbesc, cu care are o colaborare permanentă. Pe versurile lui Ionel Iacob-Bencei, Mircea Aurel Ciugudean a compus „Valsul Timișoarei”. În timp colaborează cu diferite publicații, printre care "Orizont", "Urzica", "Perpetuum comic", "Renașterea bănățeană", "Tăt Banatu-i fruncea," ”"Merci, Pardon, Scuzați"”, "Redeșteptarea", "Epigrama", "AG pe rime", "Viața Buzăului" etc. De-a lungul carierei i-au fost conferite peste 100 de distincții și premii, printre care: Marius Munteanu, Mircea Șerbănescu, Eugen Dorcescu, George Corbu, Vasile Bogdan
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
născuți în Ardeal, care s-au întors în locurile natale: frații Fekete (Negrulea) din Oradea, Carol Pleșa din Cluj, Arnold Chencinski (Burgo Prund) din Bistrița și Iosif Bene. Separat de cele două categorii a mai existat una, cea a creatorilor bănățeni că Iulius Podlipny, Giorgio Bărbieri, Tiberiu Bottlik, Aurel Ciupe și Eremia Profeta, care erau un fel de rătăcitori între Ardeal, București și Banat. În această perioadă plină de evenimente tulburătoare, Banatul a reprezentat o soluție ultimativa, un ținut populat cu
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]
-
a fost un pictor român (Petroșani 1907-1944 pe front). S‑a format în ambianța bănățeană, unde l‑a avut profesor pe Podlipny. În spiritul acestuia, a pictat și el, la început, dezmoșteniți ai sorții cu care fraternizează tandru deși, paradoxal, departe de a‑i idealiza, îi ironizează, ce‑i drept, cu simpatie și blândețe, ca
Leon Alex () [Corola-website/Science/334185_a_335514]
-
potcoavă ("Rhinolophus hipposideros hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); Reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele de apă ("Natrix tessellata"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima longissima"), vipera cu corn bănățeană ("Vipera ammodytes ammodytes"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
din care fac parte acestea. Astfel, pentru limba română, Gheorghe Ivănescu susținea existența în secolul al XVI-lea a cinci „dialecte literare”, după cum le numește, care s-au redus la patru în secolul al XVIII-lea: muntenesc, moldovenesc, ardelenesc și bănățean. În general, baza limbii literare unice este unul dintre dialectele literare, cu aporturi și din celelalte. În cazul românei, baza a fost dialectul literar muntenesc. Fenomene asemănătoare au avut loc și în cazul altor limbi. După ce au existat literaturi în
Limbă literară () [Corola-website/Science/335230_a_336559]
-
Timișoara este primul ziar privat înființat după Revoluția din 1989, la Timișoara, în ianuarie 1990, prin preluarea ziarului „Luptătorul bănățean”, denumire atribuită la Revoluție fostului oficios al PCR Timiș, „Drapelul roșu” care în noua ipostază a îndeplinit rolul de organ de presă al "Societății Timișoara". Primul număr al ziarului Timișoara a apărut pe piață la 23 ianuarie 1990, tipărit în
Timișoara (ziar) () [Corola-website/Science/331600_a_332929]
-
al Timișoarei. provenea dintr-o veche familie română de grăniceri din Banat, tatăl său, Iancu din Petnic mama, Ana, dintr-o familie din Globurău. Tatăl avea gradul de caporal în compania a V-a din Mehadia a regimentului de graniță bănățean. Tânărul Gheorghe a frecventat școala elementară din Orșova, apoi o școală reală militară inferioară din Eisenstadt și școala reală militară superioară din Biserica Albă, pe care a absolvit-o cu epitetul de „eminent”. Cu ajutorul generalului Traian Doda a fost primit
Gheorghe Domășnean () [Corola-website/Science/331805_a_333134]
-
Philipp" edițiile 2006, 2008, 2011, în colaborare cu Filarmonica de Stat "Banatul" din Timișoara, primul de acest fel de la noi din țară. Între anii 2000-2004 urmează Școala doctorală din cadrul Academiei de Muzică "“Gheorghe Dima”" din Cluj-Napoca cu teza “"Școala pianistică bănățeană și contribuția creației bănățene la edificarea ei"," conducător științific, prof. univ. dr. Eduard Terenyi. Prezentă în cadrul mai multor sesiuni de comunicări științifice sau simpozioane se regăsesc în jur de 40 de studii, analize, medalioane, lucrări de metodica pianului între care
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
2011, în colaborare cu Filarmonica de Stat "Banatul" din Timișoara, primul de acest fel de la noi din țară. Între anii 2000-2004 urmează Școala doctorală din cadrul Academiei de Muzică "“Gheorghe Dima”" din Cluj-Napoca cu teza “"Școala pianistică bănățeană și contribuția creației bănățene la edificarea ei"," conducător științific, prof. univ. dr. Eduard Terenyi. Prezentă în cadrul mai multor sesiuni de comunicări științifice sau simpozioane se regăsesc în jur de 40 de studii, analize, medalioane, lucrări de metodica pianului între care: Particularități psiho-pedagogice la învățământul
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
de comunicări științifice sau simpozioane se regăsesc în jur de 40 de studii, analize, medalioane, lucrări de metodica pianului între care: Particularități psiho-pedagogice la învățământul pianistic al claselor IX-XII; Creația pianistică a compozitorului Eugen Cuteanu; Încadrarea literaturii pianistice a compozitorilor bănățeni contemporani în repertoriul manifestărilor artistice (1960-1996); Formarea priceperilor și deprinderilor pianistice (lucrare științifică pentru acordarea gradului didactic I); Locul și rolul acompaniamentului, corepetiției și muzicii de cameră în formarea pianiștilor; Curs de metodică pianistică (uz intern); Probleme de tehnică instrumentală
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
științifică pentru acordarea gradului didactic I); Locul și rolul acompaniamentului, corepetiției și muzicii de cameră în formarea pianiștilor; Curs de metodică pianistică (uz intern); Probleme de tehnică instrumentală legate de interpretarea Clavecinului bine temperat de Johann Sebastian Bach; Creația pianistică bănățeană în a II-a jumătate a secolului XX; Începuturile învățământului pianistic în Timișoara; Studiul unor creații bănățene pentru pian: "Hedonisme" de Vasile Ijac, "Dans diabolic" de Eugen Cuteanu, Preludiu, Interludiu și Tocatta de Remus Georgescu; "100 de ani de învățământ
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
pianiștilor; Curs de metodică pianistică (uz intern); Probleme de tehnică instrumentală legate de interpretarea Clavecinului bine temperat de Johann Sebastian Bach; Creația pianistică bănățeană în a II-a jumătate a secolului XX; Începuturile învățământului pianistic în Timișoara; Studiul unor creații bănățene pentru pian: "Hedonisme" de Vasile Ijac, "Dans diabolic" de Eugen Cuteanu, Preludiu, Interludiu și Tocatta de Remus Georgescu; "100 de ani de învățământ muzical instituționalizat în Timișoara", prezentare și sesiune științifică Jubiliară, noiembrie 2006; Integrarea în viața artistică a tânărului
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
cu șvabi dunăreni (regiunea Sopron). Între 1711 și 1780 coloniștii germani au imigrat în regiunile din sudul Ungariei, în mare parte în comitatele Banat, Bács-Bodrog, Baranya și Tolna, care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
și Tolna, care rămăseseră subdezvoltate și depopulate în urma administrației otomane. Principalul oraș al șvabilor bănățeni a fost Timișoara. La sfârșitul secolului al XVIII-lea în Regatul Ungariei trăiau peste un milion de locuitori vorbitori de limbă germană (șvabi dunăreni, șvabi bănățeni, șvabi sătmăreni, sași transilvăneni, sași din Zips etc.).
Germanii din Ungaria () [Corola-website/Science/332540_a_333869]
-
Ion s-a născut într-o familie de grăniceri, fiu al sublocotenentului de clasa 1-a Drăgan (Dragu) Iovescu (d. după 1864) în regimentul de graniță bănățean român nr. 13. A urmat școala primară în comuna Bozovici și a intrat tânăr in regimentul tatălui. La 1 noiembrie 1871 a devenit cadet în regimentul de infanterie Ludovic al II-lea al Bavariei Nr. 5. și avansat in acest
Ion Iovescu () [Corola-website/Science/332952_a_334281]
-
(n. 22 februarie 1973, Timișoara) este un muzician, chitarist și compozitor român. A absolvit Liceul de Filologie - Istorie din Timișoara (actualul Colegiu Național Bănățean) și, apoi, Facultatea de Litere, secția Istorie - Engleză. Adevărata sa vocație rămâne, însă, muzica, la care nu renunță niciodată, indiferent de traseul pe care l-a condus viața. Biciclist pasionat, iubitor al drumețiilor pe munte și timișorean convins, este astăzi
Horea Crișovan () [Corola-website/Science/333798_a_335127]
-
gândaci, scoici, melci, libelule, fluturi): croitorul mare al stejarulu ("Cerambyx cerdo"), rădașcă ("Lucanus cervus"), scoică-mică-de-râu ("Unio crassus", specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie și inclusă în lista roșie a IUCN)), melcul acvatic dungat ("Theodoxus transversalis"), melcul cerenat bănățean ("Chilostoma banaticum"), melcul cu cârlig ("Anisus vorticulus"), melcul de vie ("Helix pomatia"), două libelule din speciile "Ophiogomphus cecilia" și "Coenagrion ornatum" (albilița portocalie); precum și două specii de fluturi: "Euphydryas maturna" și "Eriogaster catax" (fluturele de noapte). În arealul sitului este
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
meșteșugarilor care le-au construit. Se păstrează influența germană, maghiară și sârbă. Clădirile au o arhitectură impresionantă, sunt viu colorate și foarte bogat ornate. În cartiere precum Mehala, Iosefin și Freidorf se mențin trăsăturile tipice ale satelor tradiționale de șvabi bănățeni: case mari cu front stradal, frumos ornate și cu spații verzi în fața caselor. Dacă principala canava a cetății datează din secolele amintite, Art Nouveau sau Secessionul marchează atât centrul istoric, cât și cartierele Fabric, Elisabetin și Josefin. Influențele ungurului Lechner
Timișoara și Oradea: “Un alt stil Liberty” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105815_a_107107]
-
băieșilor este peste tot româna. În România o vorbesc în varianta regională a românilor din zonă, cu mici deosebiri, de exemplu în Oltenia cu [ʃʲ] ([ʃ] palatalizat în loc de [t͡ʃ] din româna standard ([ʃʲinʃʲ] în loc de „cinci”), pronunțare specifică subdialectului bănățean al românei, și au posibilitatea de a beneficia prin școlarizare de cultivarea limbii în varianta standard. În afara României se vorbesc multe variante locale, băieșii emigrând în grupuri relativ mici din regiuni diferite ale României actuale, fiind răspândiți pe un teritoriu
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]