2,818 matches
-
Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 25-29. Giurescu, Dinu (2004), ""Declarația" din aprilie 1964", în Dosarele Istoriei, nr. 4, pp. 14-17. Golubovschi, R. (1949), "Clica lui Tito a făcut din Partidul Comunist Iugoslav un aparat polițienesc", în Luptătorul bănățean, 5 septembrie, p. 2. Ignat, Petru (1987), "Permanența spiritului revoluționar. Normă de viață, de gândire, de acțiune", Almanah Pentru Patrie, pp. 15-17. Iordache, Monica (2004), "Ceaușescu raport la al XIV-lea Congres al PCR", Jurnalul național, 17 noiembrie, ediția online
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
1956), 5 noiembrie, nr. 3745. Sitariu, Mihaela (2006), "Revoltă, supunere, reprimare: starea de spirit din vestul României, în toamna lui 1956", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 48-54. Slansky, Rudolf (1949), "Titoiști, slugi ale imperialismului", în Luptătorul bănățean, 7 septembrie, p. 4. Stoica, Adrian Claudiu (2006), "Regimul de la București față în față cu revoluția din Ungaria", în Dosarele Istoriei, nr. 10 (122), an XI, pp. 42-47. Șebănescu Ilie (1974a), "Noua ordine internațională alternativă necesară și posibilă", în Lumea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Grecia. Debutează la „Dimineața copiilor” în 1924 și publică mult timp versuri în „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul liber”, „Cruciada românismului”, „Curentul magazin”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), mai târziu în „Flacăra”, „Gazeta literară”, „Iașul literar”, „Luceafărul”, „Scrisul bănățean”, „Tribuna”, „Viața românească” ș.a. În 1935 îi apare primul volum, Pași spre lumină, ulterior devine membru al grupării poetice Adonis, care îi editează câteva plachete. Statutul de militant socialist și condiția proletară îi aduc anumite privilegii după război, când, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
1919, apreciată ca unul dintre cele mai înălțătoare momente din istoria neamului românesc. În discursul rostit cu acest prilej, N. Iorga, președintele Adunării Deputaților sublinia măreția evenimentului, atunci când „Basarabia și Bucovina, țările smulse vechii Moldove, și acele mândre părți ardelene, bănățene, crișane și maramureșene... au proclamat pe rând reintrarea lor în România deplină”. Într-o atmosferă entuziastă, prin îndelungi aclamații, Parlamentul a adoptat cele trei proiecte. Raportorul proiectului de lege pentru Basarabia, Vasile Stroescu, ridicându-și ochii spre cer, declara: „Să
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost membru în consiliul județului Caraș-Severin și în comitetul Partidului Național Român. S-a pronunțat pentru pasivitatea politică a românilor din Austro-Ungaria, crezând în avantajele pe care ei le-ar putea obține astfel din partea Austriei. A colaborat la gazetele bănățene, semnând, uneori, Coriolan Briceagă, Nips, Spin. Caius Brediceanu, ministru, diplomat, și compozitorul Tiberiu Brediceanu au fost fiii lui, iar una dintre fiice, Cornelia, a devenit soția lui Lucian Blaga. B. s-a afirmat ca un remarcabil animator cultural. A făcut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
Lecuit, publicată mai întâi în „Familia”), precum și monologuri (Niță Panjăn, Barbu Lăutaru). El este și autorul a două nuvele mai întinse, Fira (1886) și Piatra credinței (1894). Prima, o „nuvelă din popor”, expune practici magice și superstiții din mediul sătesc bănățean. Piatra credinței narează un moment din trecutul Lugojului, oraș care, supus de turci, reușește să-și recâștige independența cu sprijinul Austriei și, mai ales, prin vitejia, dorul de libertate, credința și omenia unor eroi, idealizați, din rândurile românilor. Povestirea este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285878_a_287207]
-
Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. Din 1990 este redactor la revista „Orizont”, redactor-șef și director al Editurii de Vest (până în 1993), numărându-se printre fondatorii ziarului „Timișoara” (1990). Redactor-șef al Departamentului de cultură al cotidianului „Realitatea bănățeană”, este și consilier editorial la Editura Marineasa din Timișoara. Întregind echipa timișoreană a optzeciștilor, M. vine cu un mare atașament față de valorile promoției și ale grupului local. Mai în vârstă decât ceilalți comilitoni, el debutează cu o poezie semnată Voilav
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
al romanului anterior, Litera albă), compune un roman în care sunt făcute trimiteri explicite la proza lui Sorin Titel sau la Franz Kafka. Cu acesta din urmă, Ciucurel are lecturi comune din antropozoful Rudolf Steiner. M. se prenumeră printre intelectualii bănățeni care păstrează deschise vămile Banatului spre un dincolo integrator, al Europei (Centrale) și al tropismelor ei. În toate ipostazele în care el o proiectează, lumea exemplară a Banatului se naște și există numai pe măsură ce este racordată la rețeaua, virtual infinită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Pași în bibliotecă, O, 1985, 13; Radu Călin Cristea, La drumul mare al prozei scurte, F, 1985, 5; Monica Spiridon, O figură a discursului critic - textualismul, CRC, 1987, 4; Mircea Mihăieș, Anchetatorul apatic, O, 1988, 23; Cristian Moraru, Un Macondo bănățean, T, 1988, 10; Tudorel Urian, Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
10; Tudorel Urian, Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 86-89; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 7-10; Popa, Ist. lit., II, 805. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Alexandru Nemoianu se referă, atunci cînd vorbește despre emigranții de la Începutul secolului XX, la cei din provinciile aflate sub stăpînire străină, nu și la cei din România. Oricum, „comportamentul” exilaților din România ocupată de Moscova, care nu erau țărani transilvăneni, bănățeni sau bucovineni, ci oameni educați, care realizau exact situația În care se aflau, nu avea decît Întîmplătoare puncte comune cu emigranții de la Începutul secolului, care nu știau ce Îi aștepta, ce vor face și nici nu intenționau, În cele mai multe cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de istorie orală sînt circumscrise mult mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă În cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat În alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării BÎrsei este doar orientativ, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Lingvistică din Cluj, în colectivul de lexicografie, trecând apoi la secția de literatură, de unde se va pensiona în 1985. Este doctor în filologie al Universității din Iași, cu teza Poezia lui Eminescu în Transilvania (1969). Debutează în 1956, la „Scrisul bănățean”, cu articolul Limba și stilul lui Liviu Rebreanu în romanul „Ion” . Studii și articole de istorie literară îi apar în „Cercetări de lingvistică”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Tribuna”, „Iașul literar”, „Nyelvés irodalomtudományi kőzlemények” ș.a. Participă la elaborarea unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
secretar al Revizoratului școlar din Lugoj, funcționar al Inspectoratului școlar regional Timișoara. Descoperind încă din școală, prin Nichifor Crainic, poezia „șesurilor natale”, începe să scrie. Debutează în „Semenicul”, în 1930. Va colabora la numeroase publicații din Lugoj („Răsunetul”, „Acțiunea”, „Învățătorul bănățean”, „Conștiința națională”), Timișoara („Vestul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Colț de țară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul român”, „Îndreptarea”), Arad („Hotarul”, „Înnoirea”, „Litera”, „Românul”, unde a fost și redactor responsabil), Oravița („Generația de mâine”), Mediaș („Lanuri”), Cluj („Societatea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
strâns o parte din producția lui poetică. O piesă de teatru sătesc, Baba Floarea, i s-a publicat în 1943. După război, pentru orientarea sa de dreapta, nu mai poate să apară în presă până în 1956, când revine în „Scrisul bănățean”. Versuri din ultimii ani intră în volumul postum Cântecele mele (1980). Raliat tradiționalismului gândirist, B. a văzut în autohtonism un criteriu al valorii literare, recomandând „evadarea în autohton”, în acele straturi arhaice ce s-au întruchipat și se relevă prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
deplină (Însemnări despre poezie, Lumina ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
ce nu se stinge, Despre folclor și însemnătatea lui, Literatură și spirit autohton). A fost un susținător al „localismului creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
creator” și pleda pentru dinamizarea energiilor provinciei. De unde aspectul de cronică regională din publicistica sa (Figuri bănățene, Contribuții la istoria literaturii bănățene, Lugojul și Universitatea Banatului), folosirea, în linia satirică a lui Victor Vlad Delamarina ori pentru culoare, a graiului bănățean în poezie (Prăstă deal la nana-n vale), ca și transcrierile similifolclorice (Florile satului). În ciuda acestor experiențe, a scris într-o limbă curată, mânuind, cvasimanierist, vocabule abstract-simbolice și enumerații metaforice în cascadă. Virtuozitatea de meșteșugar al versului e vizibilă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
și viziunea unui destin glorios hărăzit românilor nu acoperă nici tezismul concepției, nici convenționalismul artizanal al autorului. SCRIERI: Simfonia rustică, Timișoara, 1935; Cântece de seară, Timișoara, 1936; Cântarea dragostei, Timișoara, 1937; Prăstă deal la nana-n vale. Poezii în grai bănățean, Timișoara, 1937; Florile satului. Poezii în formă populară, Lugoj, 1937; Amiaz liniștit, Lugoj, 1939; Împăratul, Lugoj, 1939; Baba Floarea, Timișoara, 1943; [Versuri], în Ano, Ano! Lugojano!, îngr. și pref. Gabriel Țepelea, Timișoara, 1974, 92-102; Cântecele mele, pref. Dim. Rachici, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
elev, cu proza poematică Iarna rădăuțeană la revista „Suceava”, iar editorial în 1940 cu placheta Muguri, intitulată după numele cenaclului literar al liceului. De-a lungul anilor va mai colabora la „Bucovina literară”, „Revista Bucovinei”, „Universul literar”, „Miorița”, „Națiunea”, „Scrisul bănățean”, „Tânărul scriitor”, „Scânteia tineretului”, „Iașul nou”, „Iașul literar”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Flacăra”, „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Familia”, „Contemporanul” ș.a. După război se dedică romanului: Valea Fierului (1953; Premiul de Stat), În munții de miază-noapte (1959
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
68; Ion Scurtu, „Viața și operele maestrului Caragiale”, „Seara”, 1912, 725; I.I. Nedelescu, „Gogu”, „Gazeta cărților”, 1922, 6; Perpessicius, Opere, XII, 286, 501-502, 546; Al. Dima, Un semănător al luminii, „Calendarul săteanului”, 1937, 70-71; Horia Petra-Petrescu, în Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, îngr. și pref. I. Breazu, Cluj, 1937, 229-233; Șerban Cioculescu, Caragiale și ardelenii, UVR, 1939, 34; Predescu, Encicl., 650; Gh. Preda, Activitatea Astrei în 25 de ani de la Unire, Sibiu, 1944, passim; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
normalului"; * să lămurească masele populare asupra "adevărului ascuns de guvern, prin cenzură "; * să informeze poporul asupra problemelor zilei și situației generale interne și externe; * să realizeze o apropiere între popor și fruntașii partidului 183. Într-adevăr, la Timișoara, președintele organizației bănățene georgiste, Iuliu Coste, aprecia că participarea masivă a membrilor și simpatizanților se datora legăturii strânse pe care conducerea o păstra cu satele, contactului nemijlocit cu "nevoile și durerile familiei mari a poporului"184. Pe lângă reprezentanții organizațiilor din județele Timiș-Torontal, Caraș
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au înscris în partidul condus de Gheorghe Brătianu, alți reprezentanți ai acestei etnii 231. La începutul anului 1935, "Mișcarea Bănatului" semnala trecerea unora din organizațiile comunale ale vechiului Partid Național Liberal, în componența PNL-Gheorghe Brătianu. Se pare că numărul liberalilor bănățeni trecuți la georgiști cu această ocazie s-a apropiat de 750 de persoane 232. Alte adeziuni individuale, consemnate pe parcursul anului 1935 au fost cele ale lui C. G. Constandaky, care în scurt timp va fi semnalat în fruntea organizației județului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea religiei baptiste printre români, Ana Borbély despre studiile filologice din Ungaria, Maria Berényi despre Personalități de frunte ale iluminismului bănățean, Elena Muntean despre Motivul casei în „Povești” și „Amintiri din copilărie”. Numărul 2 găzduiește o anchetă cu titlul „Problema minorităților revine la rampă”, articole despre pamfletul românesc (Cornel Munteanu), despre Bălcescu la Seghedin (Mihai Cosma), despre obiceiurile din Cenadul Unguresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
reia programul revistei „Banatul” din 1926-1930, în sensul promovării tradiției culturale și publicistice locale, dincolo, însă, de un provincialism îngust, tradiție căreia caută să-i păstreze specificul. În acest sens, sunt publicate cele mai importante studii despre Banat și mentalitatea bănățeană apărute între cele două războaie mondiale în presa vremii, în special în revista omonimă: Lucian Blaga, Barocul etnografiei românești, G. Călinescu, Opinii fugare și libere despre Banat sau Țară, Camil Petrescu, Bocșa Montană. Semnează articole și literatură originală Olga Neagu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285597_a_286926]