KorAP: Find »[drukola/base=balcanic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...222 >

5,546 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

amestecul în treburile interne în favoarea minorităților. În aceeași zi, 10 decembrie 1919, România a semnat și Tratatul de Pace cu Bulgaria, la Neuilly-sur-Seine, care a stabilit granița dintre cele două țări așa cum fusese hotărâtă în 1913, după al doilea război balcanic. Unirea Transilvaniei cu România a fost recunoscută prin tratatul de pace cu Ungaria, parafat la 4 iunie 1920 la Trianon, însă și acesta conținea clauza specială privind protecția exagerată a minorităților. În timpul negocierilor, guvernul comunist de la Budapesta, de comun acord

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
capitala Austriei, devenită un „adevărat Quartier General de Război” prin activitatea extradiplomatică depusă în Balcani și, mai ales, în România. O dată cu numirea lui Mihail Levitzki în fruntea misiunii, aceasta s-a transformat într-un oficiu de spionaj politico-militar asupra statelor balcanice, încălcând toate normele diplomației. Agenții D.P.S.G. au documentat activitatea organelor informative sovietice și încadrarea acestora cu personal. Secțiunea de propagandă de la Viena se ocupa de România, exceptând Basarabia, care era condusă direct de la Moscova. Datorită distanței dintre Viena și București

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cea mai importantă și „cea mai grea”, era considerată cea care se ocupa de Orientul Apropiat (Balcani) și Orientul Îndepărtat. Sârbul Tuscovici conducea problematica Orientului Apropiat, acesta fiind „sfetnicul cel mai bun și mai credincios” al lui Cicerin în problemele balcanice. Până la data respectivă, cele mai bine organizate birouri erau cele pentru Turcia, Bulgaria și Iugoslavia, cu mențiunea că ultimele două lucrau în strânsă colaborare. La rândul său, oficiul se afla în legătură permanentă cu Viena, unde se afla Asen, însărcinatul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cele mai bine organizate birouri erau cele pentru Turcia, Bulgaria și Iugoslavia, cu mențiunea că ultimele două lucrau în strânsă colaborare. La rândul său, oficiul se afla în legătură permanentă cu Viena, unde se afla Asen, însărcinatul exclusiv cu problemele balcanice. În capitala Austriei se colectau datele și informațiile despre ce se întâmplă în țările balcanice și, în fiecare seară, un buletin informativ pe această temă era expediat la Moscova. Una din direcțiile principale de acțiune ale U.R.S.S. a fost

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ultimele două lucrau în strânsă colaborare. La rândul său, oficiul se afla în legătură permanentă cu Viena, unde se afla Asen, însărcinatul exclusiv cu problemele balcanice. În capitala Austriei se colectau datele și informațiile despre ce se întâmplă în țările balcanice și, în fiecare seară, un buletin informativ pe această temă era expediat la Moscova. Una din direcțiile principale de acțiune ale U.R.S.S. a fost restabilirea relațiilor diplomatice cu Bulgaria și Iugoslavia. Pentru atingerea acestui deziderat, presa sovietică nu a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comunist în Europa. Interesul primordial al României era reprezentat de cunoașterea intențiilor subversive sovietice la adresa destabilizării țării, prin propagandă, terorism, sabotaj, acțiuni civice etc. La începutul anului 1927, biroul din Viena a comunicat la București modificările survenite în rândul „grupurilor balcanice comuniste”. Agenții D.P.S.G. au reușit să se infiltreze și să intercepteze instrucțiunile Comitetului Executiv al Internaționalei a III-a către ambasadorul sovietic din Austria, prin care întreaga activitate comunistă balcanică era reorganizată și centralizată, fiind pusă sub controlul direct al

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Viena a comunicat la București modificările survenite în rândul „grupurilor balcanice comuniste”. Agenții D.P.S.G. au reușit să se infiltreze și să intercepteze instrucțiunile Comitetului Executiv al Internaționalei a III-a către ambasadorul sovietic din Austria, prin care întreaga activitate comunistă balcanică era reorganizată și centralizată, fiind pusă sub controlul direct al guvernului de la Moscova și structurată în două secțiuni: Secția Politică și Secția Militară. Secția Politică reprezenta o sucursală a G.P.U.-ului care se ocupa cu conducerea acțiunilor balcanice ale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
comunistă balcanică era reorganizată și centralizată, fiind pusă sub controlul direct al guvernului de la Moscova și structurată în două secțiuni: Secția Politică și Secția Militară. Secția Politică reprezenta o sucursală a G.P.U.-ului care se ocupa cu conducerea acțiunilor balcanice ale Kominternului, ale Federației Balcanice, ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
centralizată, fiind pusă sub controlul direct al guvernului de la Moscova și structurată în două secțiuni: Secția Politică și Secția Militară. Secția Politică reprezenta o sucursală a G.P.U.-ului care se ocupa cu conducerea acțiunilor balcanice ale Kominternului, ale Federației Balcanice, ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
al guvernului de la Moscova și structurată în două secțiuni: Secția Politică și Secția Militară. Secția Politică reprezenta o sucursală a G.P.U.-ului care se ocupa cu conducerea acțiunilor balcanice ale Kominternului, ale Federației Balcanice, ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Politică reprezenta o sucursală a G.P.U.-ului care se ocupa cu conducerea acțiunilor balcanice ale Kominternului, ale Federației Balcanice, ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri speciale revoluționare balcanice, pentru fiecare țară în parte, și tipărea revista „Fédération Balcanique” la Viena

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ale partidelor comuniste din Peninsula Balcanică, precum și cu coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri speciale revoluționare balcanice, pentru fiecare țară în parte, și tipărea revista „Fédération Balcanique” la Viena în limbile germană, franceză și în cele balcanice. Biroul revoluționar al Partidului Comunist bulgar era condus de Gavril Gerov și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
coordonarea birourilor revoluționare comuniste din Cehoslovacia, România și Ungaria. În urma reorganizării, secțiunea balcanică a Kominternului, cu sediul la Viena, avea în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri speciale revoluționare balcanice, pentru fiecare țară în parte, și tipărea revista „Fédération Balcanique” la Viena în limbile germană, franceză și în cele balcanice. Biroul revoluționar al Partidului Comunist bulgar era condus de Gavril Gerov și Georgi Minajlov (primul, reprezentantul Ajutorului Roșu Internațional, iar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în sarcină propaganda prin literatură, legăturile de informații și legăturile conspirative. Federația Balcanică a fost împărțită în birouri speciale revoluționare balcanice, pentru fiecare țară în parte, și tipărea revista „Fédération Balcanique” la Viena în limbile germană, franceză și în cele balcanice. Biroul revoluționar al Partidului Comunist bulgar era condus de Gavril Gerov și Georgi Minajlov (primul, reprezentantul Ajutorului Roșu Internațional, iar al doilea al Sindicatelor Internaționale Roșii), cel din Grecia îi avea în frunte pe T. Graciduis și G. Peri (cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Vladislav Linin (conspirativ Kiklin), care se structura în mai multe subbirouri: cel macedonean (condus de G. Zancov și P. Schatev), cel albanez (Al. Bosnjak) și cel al croaților, mahomedanilor, slovenilor și muntenegrenilor (Lazăr Perhovici, Pavel Bastajic și Mustafa Golubovici). Secțiunile balcanice ale Kominternului se aflau în fiecare țară, de obicei în capitala țării, dar mai puteau fi și în alte orașe. Ce pare surprinzător, este că biroul dintr-o țară nu se ocupă de țara respectivă, ci de cele aflate la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fiecare țară, de obicei în capitala țării, dar mai puteau fi și în alte orașe. Ce pare surprinzător, este că biroul dintr-o țară nu se ocupă de țara respectivă, ci de cele aflate la graniță cu aceasta. Biroul Secțiunii balcanice din Praga a primit un nou șef - Constantin Suvorin - și el trebuia să se ocupe de propaganda contra României și Ungariei, ajutat fiind de N. Genek, R. Kohn, P. Kluis și I. Kovacs. Biroul de la Budapesta, condus de Boris Nikolajk

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Kominternului și tocmai de aceea exista un birou la Belgrad ( H. Bojevic) și un subbirou la Zagreb ( G. Cvijic și V. Agarijev), care aveau atribuții contra Bulgariei, României și Macedoniei, respectiv împotriva Serbiei și Croației. Un alt birou al secțiunii balcanice se afla la Triest (Al. Liukevic), alte două subbirouri fiind deschise la Ljiubljana (Garkic) și Bari (L. Schavikin), ele fiind îndreptate contra Albaniei, Sloveniei și Dalmației. Agenții D.P.S.G. au descoperit că portul Salonic, unde funcționa un alt birou, condus de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
întreprinse de Emigrațiunea Comuniștilor Revoluționari din Bulgaria, România, Iugoslavia și Ungaria, avându-l în frunte pe Podvojskerin (conspirativ Dolin). Prin infiltrările inițiate în cadrul mișcării comuniste din Viena, agenții D.P.S.G. au identificat și membrii din conducerea acestor structuri comuniste. Astfel, secțiunea balcanică era condusă de Koplarov și Mazutin, iar Federația Balcanică de Gh. Dimitrov, I. Luganovski și alți nouă membri. Biroul revoluționar cehoslovac era o filială a secțiunii centrale comuniste din Berlin, se afla subordonat G.P.U.-ului din Viena, și era

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și Ungaria, avându-l în frunte pe Podvojskerin (conspirativ Dolin). Prin infiltrările inițiate în cadrul mișcării comuniste din Viena, agenții D.P.S.G. au identificat și membrii din conducerea acestor structuri comuniste. Astfel, secțiunea balcanică era condusă de Koplarov și Mazutin, iar Federația Balcanică de Gh. Dimitrov, I. Luganovski și alți nouă membri. Biroul revoluționar cehoslovac era o filială a secțiunii centrale comuniste din Berlin, se afla subordonat G.P.U.-ului din Viena, și era împărțit în două subbirouri. Primul, al minorității germane îl

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
muncitori, țărani, socialiști, partide de stânga și republicane, de a trimite la Moscova delegați din diferite straturi sociale (sindicaliști, studenți, literați, scriitori) cu scopul de „a cunoaște Rusia mai de aproape” și de a cere eliberarea deținuților politici din statele balcanice. Unul dintre obiectivele biroului merită puțină atenție. Este vorba despre misiunea de a atrage ofițeri din statele balcanice către mișcarea comunistă și de a-i trimite în U.R.S.S. unde să urmeze diferite școli militare după care „vor intra în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sindicaliști, studenți, literați, scriitori) cu scopul de „a cunoaște Rusia mai de aproape” și de a cere eliberarea deținuților politici din statele balcanice. Unul dintre obiectivele biroului merită puțină atenție. Este vorba despre misiunea de a atrage ofițeri din statele balcanice către mișcarea comunistă și de a-i trimite în U.R.S.S. unde să urmeze diferite școli militare după care „vor intra în serviciul armatei roșii”. Nu este exclus ca din această categorie să fi făcut parte și Emil Bodnăraș. La fel de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sediu în str. Pietății nr. 5); 2. Serviciul de informații referitor la U.R.S.S. și contrainformații privind refugiații sovietici, condus de Victor Bogomoletz (sediu în str. Gl. Lahovary nr. 6); 3. Serviciul de informații referitor la activitatea comunistă din Peninsula Balcanică. Partenerii români au apreciat că Intelligence Service este „foarte bine organizat”, iar Victor Bogomoletz, care se recomanda corespondent de presă, „are aerul că se ocupă de cele ce se petrec în Rusia”, însă și-a canalizat eforturile și asupra unor

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
prin adoptarea Pactului de reorganizare al Micii Înțelegeri, care a prevăzut înființarea unui Consiliu Permanent, a unui Consiliu Economic și a unui Secretariat al Consiliului Permanent. Un succes al diplomației de la București în această perioadă a fost închegarea Pactului Înțelegerii Balcanice, la 9 februarie 1934, cu rolul de a menține statu-quo-ului teritorial existent și la care au aderat România, Iugoslavia, Grecia și Turcia. În pofida declarațiilor de a deveni „o asigurare «elastică» a status-quo-ului în regiune”, utilitatea practică a acestei alianțe a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și modul în care au fost primiți titularii legațiilor acreditate la București. În primul rând au fost primiți reprezentanții Franței, Cehoslovaciei și Iugoslaviei, ca aliați, apoi Komarovski („ca șeful ad-interim al Legației sovietice”) și ministrul Turciei, ca reprezentant al Înțelegerii Balcanice. În sfârșit, pe pozițiile următoare s-au situat miniștrii Marii Britanii, Germaniei și Italiei, urmați de reprezentanții altor state. În încheiere, însărcinatul cu afaceri al U.R.S.S. a afirmat că, după plecarea lui Nicolae Titulescu din funcția deținută, în relațiile dintre

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Centrele europene ale G.P.U. au fost identificate în Paris, Stockholm, Salonic, Praga, Amsterdam, Luxemburg, Zürich, Geneva și Viena. Trei dintre acestea reprezentau centre de spionaj pentru țări sau regiuni aflate în vecinătate: Helsinki pentru țările baltice, Salonic pentru Peninsula Balcanică și Praga pentru Polonia, Ungaria România și Italia. Sarcinile primite de agenții sovietici au vizat atât supravegherea propriilor reprezentanțe diplomatice, cât și combaterea dușmanilor U.R.S.S. în străinătate. Printre cei din urmă se numărau emigranții ruși și relațiile acestora cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]