3,051 matches
-
(n. 18 ianuarie 1969) este un psihosociolog român. s-a născut în 18 ianuarie 1969, într-o familie cu rădăcini bucovinene (tatăl) și basarabene (mama). A absolvit Facultatea de Sociologie și Psihologie, specializarea: Sociologie, Universitatea de Vest din Timișoara (1998), după ce, în prealabil, a finalizat studii tehnice, la Universitatea Politehnica Timișoara, specializarea Magnetohidrodinamică (1993). După obținerea licenței în sociologie, a parcurs două stagii masterale
Alin Gavreliuc () [Corola-website/Science/314511_a_315840]
-
din Chișinău care, inițial s-a afiliat la jurnalistica liberală, mai târziu devenind o publicație de extremă dreaptă. Acest ziar a fost principalul incitator la Pogromul din Chișinău din aprilie 1903. Din 1905 a devenit organul de presă al secției basarabene al „Uniunii poporului rus”, înființată de către Crușeveanu, sub auspiciile Ohranei. a publicat un almanah al ziarului „Bessarabeț” - primul cotidian din Chișinău, înființat de asemenea la inițiativa sa în 1903, în limba rusă, la Moscova - o monografie privind istoria, geografia, etnografia
Pavel Crușeveanu () [Corola-website/Science/314656_a_315985]
-
Nadia (Nadejda) Russo-Bossie (n. 17 iunie 1901, Tver (Rusia) — d. 22 ianuarie 1988, București) este una dintre pionierele aviației românești. Rusoaică refugiată de revoluția bolșevică, măritată cu un moșier basarabean, își ia brevetul de pilot la vârsta de 35 de ani și începe o cariera remarcabilă de pilot sportiv. În timpul celui de al Doilea Război Mondial a activat ca pilot în „Escadrila Albă”. După război a fost închisă și deportată
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
o Rusie răvășită de revoluție și se refugiază în Basarabia, care se unea atunci cu Regatul României. Câțiva ani mai târziu, în 1925, rudele din Chișinău la care locuia (familia mătușii din partea tatălui, doamna Botezat) o căsătoresc cu un moșier basarabean, Alexandru (Sașa) Russo. , nobil de viță veche, din celebrul neam Russo. Acesta, mult mai în vârsta decât ea, stăpânea întinse proprietăți funciare și ferme de oi karakul. Din 1932 până în 1934, Nadia frecventeaza cursurile pentru surori medicale organizate de Crucea
Nadia Russo () [Corola-website/Science/314661_a_315990]
-
și Estonia, cu 13,6%. Procentul plasează România pe ultimul loc din țările europene la știința de carte. Înaintea României se află Bulgaria, cu o proporție de 51,1% de tineri care nu înțeleg ceea ce citesc. Savantul rus de origine basarabeană, academicianul Serghei Petrovici Kapița, remarca faptul că punctul de vârf al exploziei demografice pe Terra a fost în anii 1950-2000. Din 2001 a început o perioadă de stabilizare, pentru ca din 2020 numărul populației Terrei să fie într-un regres continuu
Analfabetism funcțional () [Corola-website/Science/313608_a_314937]
-
Vasile Vasilache (n. 4 iulie 1926, Unțești, județul interbelic Iași, România, astăzi în raionul Ungheni, Republica Moldova - d. 7 iulie 2008, Chișinău, Republica Moldova) a fost un eseist, jurnalist, nuvelist, pedagog, romancier, scenarist de film și scriitor român basarabean, cavaler al Ordinului Republicii (1992). A debutat în 1962 cu nuvela „Priveghiul mărgineanului”. Este autor al unor excepționale nuvele și romane, („Priveghiul mărgineanului”, „Povestea cu cucoșul roșu”, „Elegie pentru Ana-Maria”, „Surâsul lui Vishnu”), al unor cărți pentru copii („Mama mare
Vasile Vasilache (scriitor) () [Corola-website/Science/313733_a_315062]
-
și al Uniunii Scriitorilor din România, de asemenea membru al Uniunii Jurnaliștilor din Moldova. este un scriitor de la Chișinău, care face parte, conform aprecierilor formulate de academicianul Mihai Cimpoi, din generația "ochiului al treilea", generație care a reabilitat în literatura basarabeană valoarea esteticului. Ion Anton s-a născut în familia țăranilor de origine răzeși Gheorghe și Ileana Anton (născută Donică). În 1958 este înscris elev la Școala de opt ani din satul natal, pe care o absolvă în anul 1966. Își
Ion Anton () [Corola-website/Science/313761_a_315090]
-
Matei Krupensky, serdarului Iordache Vartolomeu), Grădina Publică (azi "Ștefan cel Mare"), o piață alimentară nouă, Spitalul orășenesc și cel Militar; a fost începută construcția Catedrala "Nașterii Domnului". Pe această stradă și-au construit palate și case de locuit elita societății basarabene de atunci: Iorgu Balș, Victor Sinadino, D. Krupensky, Hartingh, Ralli, Dimitrie Russo, Gafencu, V. Hertza, Theodosiu, etc. S-au construit: Catedrala "Nașterea Domnului" cu "Porțile Sfinte", biserica "Luterană", Clubul Nobilimii, Gimnaziul pentru Băieți nr. 2 cu biserica "Sf. Împărați Constantin
Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt din Chișinău () [Corola-website/Science/313839_a_315168]
-
ajungea pământul pentru copiii lor, mulți au decis să plece în Dobrogea. Migrarea germanilor către Dobrogea, s-a făcut în trei faze: Primii coloniști germani din Rusia s-au strămutat în Dobrogea în perioada 1841-1856. Erau familii de țărani germani basarabeni, din Basarabia și de germani transnistreni din regiunea Cherson, plecați din locurile de origine din motive economice. După 30 de ani au început să vină și emigranți originari din provincia sud-germană Suebia. Întrucât Dobrogea era provincie a Imperiului Otoman, colonizarea
Germani dobrogeni () [Corola-website/Science/313887_a_315216]
-
Nistrului în agitatul și înnoitorul an 1917 a decurs sub flamura drapelului tricolor național. Din primăvara anului 1917 tricolorul (numit în documentele epocii: „steagul național”, „steagul românesc”, „drapelul Basarabiei”, „drapelul Republicii Moldovenești” etc.) a fost arborat în satele și orașele basarabene, precum și la Odesa, Kiev, Sevastopol, oriunde se aflau ostașii moldoveni . La 17-18 decembrie 1917 tricolorul a fost arborat de Georghe Mare pe clădirea din Tiraspol, unde se desfășurase Congresul Moldovenilor din Transnistria . După anexare forțată a Basarbiei, de către URSS în
Drapelul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/313920_a_315249]
-
(n. 4 mai 1986 în Chișinău) este un fotbalist basarabean, fost atacant valoros al echipei FC Zimbru. A întârt în lumea fotbalului la vârsta de 6 ani, adus la CPTF Zimbru de către tatăl său. Câștigătorul Cupei Moldovei (2003/2004, 2006/2007) cu Zimbru, vicecampion al Moldovei cu Zimbru (2006-2007). Cel
Maxim Franțuz () [Corola-website/Science/314862_a_316191]
-
de canalizare. Dispune însă de alimentare cu gaz. În prezent, școala medie generală din satul Erdec-Burnu este o școală mixtă cu predare în limbile română și ucraineană . În anul 1994 a fost înființat în sat un ansamblu folcloric intitulat “Dor basarabean” și condus de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate. Ansamblul a fost de câteva ori invitat să dea spectacole și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
un ansamblu folcloric intitulat “Dor basarabean” și condus de Viorel Popescu, profesor de muzică la școala din localitate. Ansamblul a fost de câteva ori invitat să dea spectacole și în România și în Republica Moldova. În ultimii ani, ansamblului folcloric “Dor basarabean” i s-a refuzat sistematic prezența pe scenă în Ucraina, din cauza faptului că membrii săi poartă costume populare cu brâu tricolor, cântă cântece populare românești și dansează “Călușarii”. Conducătorul ansamblului declara următoarele în anul 2009: ""Ni se permite să dansăm
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
decret emis de regele României. La 8 august 1924, Vasil Kolarov și alții au conceput un plan pentru declanșarea unei revoluții comuniste în România, în urma căreia Basarabia să fie anexată de URSS. Autorii planului se bazau pe faptul că țăranii basarabeni erau nemulțumiți de politica agricolă a guvernului român, în special de reforma agrară din 1921. Situația țăranilor se agravase ca urmare a secetei din vara anului 1924, care a cauzat foamete în sudul Basarabiei. În vara anului 1924 au avut
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
a desfășurat o acțiune de înființare a unor comitete revoluționare bolșevice în județele Cahul, Ismail și Cetatea Albă din Bugeac. Au fost răspândite materiale propagandistice (broșuri și manifeste revoluționare) care denunțau ocupația românească a Basarabiei și chemau la unitatea populației basarabene pentru proclamarea unei republici sovietice. S-a format un Comitet Revoluționar, compusă din Andrei Kliușnikov, Iustin Batișcev, Nikita Lisovoi, Ivan Bejan (zis "Kolțov"), Leonte Țurcan, Grigori Cernenko și Andrei Stanțenko. Comitetul urma să declanșeze la Tatarbunar o revoltă armată împotriva
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
populară și Gărzile Roșii. Numărul persoanelor răsculate s-a ridicat la 4.000-6.000 de persoane. Răsculații proveneau din etniile ucraineană, rusă, bulgară, găgăuză etc. Rebeliunea nu a fost susținută de țăranii români (moldoveni) din Basarabia și nici de germanii basarabeni. Comandantul român al postului de jandarmi din Achmanghit a reușit să fugă în satul Sărata, unde a strâns un grup de 40 de voluntari de etnie germană. În dimineața zilei de 16, voluntarii au deschis focul asupra rebelilor conduși de
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
la proces. Cu toate acestea, grupurile socialiste din România au condamnat rebeliunea; liderul Federației Socialiste, Ilie Moscovici, a scris în 1925: "La Tatar Bunar, au fost implicați agenții provocatori ai Internaționalei a III-a, care, jucându-se cu viețile țăranilor basarabeni, au vrut să dovedească Europei că basarabenii sunt în favoarea inexistentei și ridicolei «Republici Moldovenești».<br>Niște țărani din câteva comune izolate nu au putut alunga jandarmii [...] câțiva agenți provocatori asigurându-i că revoluția a început în toată Basarabia sau că
Răscoala de la Tatarbunar () [Corola-website/Science/318414_a_319743]
-
Tuzla a județului Cetatea Albă și în Plasa Chilia-Nouă a județului Ismail. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni, existând și grupuri minoritare importante ale românilor (în partea de vest), bulgarilor (în satul Deljiler, rușilor (în sud) și germanilor basarabeni (în câteva sate mici dintre lacurile Șagani și Alibei). Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a
Raionul Tatarbunar () [Corola-website/Science/318469_a_319798]
-
Nerușai a existat o icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, denumită Nerușaiskaia. Ea a aparținut unei familii de binecredincioși din comuna Nerușai. Într-una din zile din anii care au urmat ocupării Basarabiei de către ruși, icoana ar fi vorbit țăranilor basarabeni care se rugau în biserică, spunându-le credincioșilor: ""Duceți-mă la turci!"". Înțelegând că se referă la Dobrogea care se afla în acea vreme sub ocupație turcească, în anul 1816, un soldat român a luat icoana din satul Nerușai și
Nerușai, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318474_a_319803]
-
de ruși, colectivizarea gospodăriilor individuale țărănești din dreapta Nistrului, lichidarea chiaburimii (țărani înstăriți) ca clasă, deportarea a mii de oameni. Genocidul fizic a fost completat de cel cultural și spiritual: acești ani reprezintă momentul de ruptură al evoluției firești a românilor basarabeni (est-moldoveni) și includerea lor forțată în sistemul statului sovietic (URSS). După 1944 a început lichidarea sistemului educațional existent în Basarabia în 1918-1940 și 1941-1944. În interpretarea bolșevică acest sistem a avut rolul de a "întuneca" și "româniza" populația băștinașă moldovenească
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
ne-băștinași, educați în spiritul șovinismului velicorus, specialiști în deznaționalizarea și rusificarea populației locale. În cadrul Comitetului pentru afacerile instituțiilor cultural educative, din cadrul Consiliului de Miniștri al RSSM, situația era asemănătoare. Scopul suprem al noilor autorități era soluționarea definitivă a "„problemei basarabene”" prin crearea unui tip nou de "„intelectual”" care să trateze cultura drept un domeniu obișnuit al vieții sociale, coordonată și dirijată conform necesităților partidului. Se începe procesul de transformare a populației locale românești într-o minoritate prin mai multe metode
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
cultura drept un domeniu obișnuit al vieții sociale, coordonată și dirijată conform necesităților partidului. Se începe procesul de transformare a populației locale românești într-o minoritate prin mai multe metode: Ion Constantin notează că "„rezistența deosebită la asimilare a țăranilor basarabeni a făcut ca românii din RSS Moldovenească - locuind în cea mai mare parte la țară - să fie printre etniile din imperiul sovietic care au provocat cele mai multe dificultăți regimului de la Moscova”" La fel, și după 1991 până în prezent, românii sunt considerați
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
Sfânt, care a fost realizată de sculptorii Gheorghe Alupoae și Cristian Pântea și turnată la Metamar S.A. Baia Mare în 1995. Tot în curtea bisericii se află și o troiță din lemn, care a fost sculptată de arhimandritul Mina Dobzeu, călugărul basarabean care l-a botezat la 15 martie 1960, într-o pușcărie comunistă, pe Nicolae Steinhardt.
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
h. Principalele joncțiuni feroviare ale Republicii Moldova se află la Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Legăturile externe directe cu Odesa (în Ucraina) la Marea Neagră și cu orașele românești Iași și Galați interconectează rețeaua republicană. În perioada de după 1945, căile ferate basarabene au trecut la ecartament larg (1.524 mm, cu 89 mm mai mare decât cel normal, folosit în majoritatea țărilor lumii), dezvoltarea lor fiind de-a dreptul nesemnificativă, construindu-se doar o serie de secțiuni auxiliare . Prima linie de cale
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]
-
nu mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare individuală, aflată în preajma Vâlcovului și a Peripravei. Granițele aproximative au fost stabilite de către P. P. Panaitescu astfel: în vest Prutul, în nord pădurile basarabene (lăsând astfel lagunele în stăpânirea lui Mircea), în est Marea Neagră (până undeva în zona limanelor Sasic ori Șagani - Albei). În 1388, în timpul conflictului dintre armatele otomane ale lui Ali bei și cele creștine ale țarului Șișman și ale despotului Ivanco
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]