3,162 matches
-
sunt pe terminate. Da, Lizzie. Ea a dăinuit. Orice altă femeie a însemnat mai multă pasiune, dar mai puțină mângâiere: misterioasele, adâncile atracții semioarbe pe care le încearcă ființele omenești unele față de celelalte, tentaculele care palpează cu repeziciune, bâjbâind în beznă; de ce, în chip inexplicabil dar indubitabil, te îndrăgostești de A și rămâi perfect indiferent față de B? Dar cu Lizzie mă simțeam atât de bine, tachineriile ei binevoitoare, inteligente, îmi dădeau o senzație de libertate. Da, întrebarea finală este în ce măsură tânjești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
determinată numai de spargerea vazei urâte. Noaptea trecută s-a întâmplat ceva îngrozitor. Am fost trezit pe la ora cinci și jumătate de o zguduitură puternică, venită de jos. Se luminase de zi, dar holul și scările erau cufundate încă în beznă, așa încât am aprins o luminare. Am coborât - trebuie să mărturisesc că tremuram ca varga - și am descoperit că oglinda mare, ovală, din hol se prăbușise la pământ. Sticla era toată țăndări. Curios apărea însă faptul că și cuiul din perete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
caverna mea e lumină de zi și nu de foc. Poate că este unica lumină adevărată a vieții mele, este cea care revelează adevărul. Nu-i de mirare că mă temeam să nu pierd această lumină și să rămân în beznă pe vecie. Mă stăpânea întreaga frică oarbă a unui copil, frica pe care mama mi-o insuflase de la o vârstă atât de fragedă: teama de sărutul ce-mi va fi răpit, de luminarea ce-mi va fi luată. Hartley, Hartley
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
încețoșat; dacă voi suporta să scriu mai mult în legătură cu ea, atunci poate că voi încerca să îmbunătățesc materialul. Cât de bizară e memoria! De când am început să scriu, au ieșit la iveală o sumedenie de imagini ale ei, îngropate în bezna densă a spiritului meu; gambele lungi, pedalând pe bicicletă, picioarele goale, prăfuite, în sandale. Mișcarea suplă prin care se ridica în picioare, din poziția ghemuită, în perfect echilibru, pe paralele din sala de gimnastică. Senzația mâinilor ei puternice, prin pânza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ușurare. — Deci tu mi-ai spart vaza și oglinda, și tu te-ai strecurat noaptea și te-ai zgâit la mine... — Ți-am spart vaza și oglinda, dar nu m-am strecurat noaptea, n-aș veni până aici pe întuneric beznă. Casa asta îți dă fiori. Dar ai făcut-o, te-ai uitat la mine pe fereastra camerei ăleia interioare. — Nu. Niciodată. Trebuie să fi fost altă stafie. — Ba ai făcut-o, cineva a făcut-o. Cum pătrunzi în casă? — Lași
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sfârșit. Când m-am apropiat de casă, încă nu se întunecase, dar ziua se învăluise în acea lumină blândă, aburită, care, în miezul anotimpului de vară, celebrează apropierea unor amurguri care, cel puțin câteva zile, nu vor atinge nici un moment bezna noptatică. Luceafărul abia de era vizibil, și urma să strălucească solitar, încă multă vreme, în crepusculul prelungit. Marea era mai plată ca oricând, atât de nemișcată, cu valurile strunite de parcă ar fi fost conținută într-un bol imens, gata să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
acestui menaj. Mă simțeam dezgustat de mine însumi, de el, chiar și de ea. Am pornit spre casă, mergând nici repede, nici încet. Mi-am adus aminte să-mi iau jerseul, umezit acum de rouă. Am găsit casa cufundată în beznă. Lumânările căzuseră din nou și se consumaseră până la capăt pe tăblia mesei, lăsând lungi dâre de arsură, care aveau să rămână acolo pentru totdeauna, pentru a-mi aduce aminte de această noapte înfiorătoare. Istorie Capitolul patru Cele ce urmează, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
urca oare pe un scaun ca să se uite în salonul pustiu, iluminat de lună? Încerca, oare, cu precauție, mânerul ușii încuiate, sperând și temându-se, totodată, că va reuși să se furișeze pe scări în jos și să fugă în beznă? M-am întors grăbit în dormitorul meu și am încuiat ușa. M-am așezat pe pat, dârdâind de frică, și m-am uitat la ceas. Era două și jumătate. Ce făceam sau, mai bine-zis, ce se întâmpla cu mine? Mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
o pisă grea, din metal gros, care s-a dovedit a fi capul unui ciocan. Coada sau mânerul, sau cum s-o mai fi chemând bastonul care susține capul, zăcea separat. Am așezat ambele obiecte pe masă. Afară era aproape beznă, pâcla se lăsa mai curând ca un nor, întunecând orice dâră de lumină pe care ar fi putut-o oferi cerul crepuscular. Cădea o ploaie măruntă și cu toate că vântul nu sufla puternic, casa părea să se hurduce, să se zgâlțâie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
mor, la verdele apei de peste creștetul meu, vizibil chiar în lumina tulbure. Și atunci mi-am amintit că numai cu o frântură de secundă înainte de a mi se fi izbit capul de stâncă și de a mă fi cufundat în beznă, văzusem altceva. Văzusem lângă capul meu un alt cap mic și straniu, cu dinți înfiorători, și un gât lung, negru și arcuit. Monstruosul șarpe marin fusese în cazan, cu mine. Mi-am deschis larg ochii și m-am uitat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să stai nici în picioare, nici jos. După un timp brățările au început să strângă, erau prea fixe, au oprit circulația, carnea a început să se ridice... și ne dureau mâinile îngrozitor. Am hotărât să batem în ușă. Era întuneric beznă. Ne-am deplasat către ușă și-am bătut: veneau gardieni, ne înjurau și plecau. Ne amenințau, ne cereau să nu mai batem... noi am continuat să batem și a doua zi dimineața a venit Goiciu, Istrate și încă 3-4 gardieni
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Eram în bluză și în pantaloni scurți... Plus frigul de acolo... Pe jos nu puteai să stai că era ciment, era umed, pereții erau umezi... Deci trebuia numai să te plimbi dintr-un colț în altul pe întuneric, că era beznă... Nu vedeai nimica acolo... Pe tinetă nu puteai să stai, că n-avea capac, și tot timpul numai te plimbai. Și când am fost dus la celulă, la expirarea pedepsei, am făcut hemoptizie, și am început să dau sânge în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
nu mai știu pe ce dată, m-o scos la plimbare... Era un plimbător la Securitate cu sârmă și sus, și cu păreți înalți... Și era un soare puternic... și după ce m-o’ băgat înapoi în celulă o fost întuneric beznă, și n-am mai văzut nimic, că m-o ars soarele ăla tare... Și-apoi o venit comandantul Securității. Era atunci, mi se pare, unu’ Polak, ceva evreu zice c-ar fi fost, cu niște gardieni. Și zice: Cum te
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
istorie de care încercăm încă să ne despărțim nu a știut să îl descifreze, deschizându-i așadar cărțile vei învăța să nu crezi că în urma adevărului rămân culoare pustii. Dacă l-ai deschis deja ai aflat de ce, incapabil să accepte beznele de orice fel de ieri și de azi, cel care ne ajută și acum, în cel mai pur spirit junimist și maiorescian să îl redescoperim pe Creangă ca pe cel mai testicular autor din literatura română, a preferat să-și
Un cruciat al metaforelor. Omagiu poetului Daniel Corbu by Cezar Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83588_a_84913]
-
deșartă și străină / Când viața-n noi cu greu se mai anină.” (N. Labiș) „Jupânul, negustor vechi, care cunoștea cât se-ntinde poimânele cocoanei, zise dulceag.” (I.L. Caragiale) „Azi n-are-nceput deslușit / Și pare o zi de sfârșit.” (T. Arghezi) „Puternicii beznei și răii pădurii / S-au strâns pentru pradă ca furii.” (T. Arghezi) „Glasuri mă strigă cu nume străine M-ați chemat pe mine? Sunt eu cel căutat?” (T. Arghezi) „Cei mai mulți nu știau care e Dăniloiu.” (C. Țoiu), „Cei cu toporul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vlăstar al brazdei românești, geniu reprezentativ al țăranului român, VASILE MILITARU s-a născut în comuna Dobreni-Câmpurelu, plasa Vidra, județul Ilfov, la 19 septembrie 1886 și a fost asasinat de bolșevici prin întemnițare la Ocnele Mari. A murit demn, preferând bezna ocnei pe viață în locul compromisului cu fiar a bolșev ică atee, în ziua de 8 iulie 1959. Bolșevicii nu l-au iertat pentru că, fiu de țărani fiind, cu doar patru clase primare, țăranii plugari și păstori din cele mai izolate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei cu libărci, a păduchilor și guzganilor mișunând prin celulă, a păturii sure, a lanțurilor, a zăbrelelor groase, a rănilor, a ruginei, a vergilor de pe trup și a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de razele lunii care îl aduc acolo pe Iisus. Carcera devine spațiul înălțării prin suferință întru credință, de o frumusețe sublimă, nepământească. Ceea ce sublimează și transformă suferința în ideal este comuniunea și comunicarea dincolo de cuvinte cu Iisus
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce și L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul și îmbărbătarea deținuților din Aiud. Prin el frumosul și spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”. (Lacrimi și sânge)<ref id=18>http://ro.wikipedia. Org/wiki/Radu Gyr</ref> în fața Tribunalului Poporului, în procesul din 1945, Radu Gyr a mărturisit adevărul credinței care i-a ridicat sufletul pe cele mai înalte culmi ale suferinței sufletești
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un personaj născocit. Se pare că Aristotel nu credea în existența istorică a pesonajului. Analiaza poemelor atribuie lui Orfeu o datare mai timpurie decât sec. VI d. Hr. Unii cercetători, studiind etimologia termenului orpheus consideră că derivă din radăcina orph (bezna) deși această etimologie e hazardată, se crede că la origine ar fi fost o divinitate a întunericului sau, dimpotrivă, un eliberator de sub stăpânirea întunericului(sau a ignoranței) prin puterea cântecului său, susținătorii ipotezei referindu-se și la celebrarea în timpul nopții
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
și o viață mai bună. Rousseau se detașează net în familia iluminiștilor ca o figură aparte, care, fără o instruire teoretică deosebită, pornind de la datele experienței și intuițiilor proprii, descoperă semnele și legile "naturale" menite să scoată ființa omenească din bezna obscurantismului și să-i redea adevărata libertate și fericire la care are dreptul. "Îndrăzneala lui Rousseau de a lovi direct, cu o forță morală nebănuită, stîlpii șubrezi ai acestei societăți pline de ratați, de sceptici, de libertini și de ipocriți
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
abrutizantă. Lucrau toată săptămâna în munte și când luau salariile coborau la crâșma lui Selevețchi și o goleau de băuturi. Toamna, oamenii dormeau în niște colibe ca să-și păzească porumbul de urși. Și peste tot satul era un fel de beznă grea. Soarele se zărea câteva ore pe zi. A fost ca un coșmar. C.Ș.: Cât timp ai rămas în sat? A.B.: Am stat acolo aproape un an. Dormeam la școală pe un sac de frunze, deoarece cu 375
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
de aceea ei au trimis-o să domnească ca Regină a Cerurilor. A intrat în conflict cu unul dintre frați și soțul ei, Susonowo, zeul furtunii, și, drept răzbunare, s-a retras într-o peșteră și a lăsat lumea în beznă, producând "marea eclipsă". Celelalte zeități s-au asociat pentru a o ademeni pe zeiță să iasă din peșteră și să redea universului soarele. Doar ilaritatea zeităților provocată de dansul lasciv (de genul stripteasului) al zeiței Ama no Uzume au făcut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Să luăm în considerare următoarele două fragmente, primul care ține de planul non-ambreiat și al doilea de planul ambreiat: Răposatul Minoret, nașul ei, îi apăru în vis și îi făcu semn să îl însoțească; ea se îmbrăcă, îl urmă în beznă până în casa de pe strada Bourgeois unde regăsi toate lucrurile, chiar și pe cele mai mărunte, așa cum se aflau ele în ziua morții doctorului. Bătrânul era îmbrăcat cu hainele pe care le purtase în ajunul morții, avea chipul palid, se mișca
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cuvinte aparțin unei persoane care a suferit enorm în temnițele comuniste, doar pentru vina de a fi gândit liber. Iată cuvintele: "Am intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări de lumină, dar nu asupra realității, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despică întunericul fără a-l risipi); (nebotezat) și ies cu ochii deschiși (botezat); am intrat răsfățat, răzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea; am intrat nervos, supărat, sensibil la fleacuri, ies nepăsător; soarele
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
grația" ori "inițiativa umană înainte de toate", a coincis cu un proces de metanoia, de transformare a făpturii, după cum el însuși mărturisește: ,,Am intrat în închisoare orb (cu vagi străfulgerări de lumină, dar nu asupra realității, ci interioare, străfulgerări autogene ale beznei, care despică întunericul fără a-l risipi): (n.r. nebotezat) și ies cu ochii deschiși (n.r. botezat); am intrat răsfățat, răzgâiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemulțumit, ies cunoscând fericirea; am intrat nervos, supărăcios, sensibil la fleacuri, ies
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]