5,404 matches
-
Îngădui orice, inclusiv dreptul de a insulta și de a batjocori pe oricine, el fiind Iovi, iar ceilalți oameni bovi, Întocmai ca În sentința „Quod licet Iovi non licet bovi” (adică: Ce este permis lui Jupiter nu este permis și boului). Când Mișcarea Legionară a Îndrăznit să-i răspundă lui Iorga cu aceeași monedă sarcastică, atunci mulți tineri În frunte cu Căpitanul, au fost aruncați după gratii, fiind apoi uciși În chipul cel mai mișelesc. Numai Dumnezeu știe câți dintre martirii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
acces la internet, de aceea foarte târziu, abia În martie 2013, aflai de la un consătean că Paul Goma, În urmă cu mulți ani, s-a referit la mine, În „Jurnalul” său, postat pe internet, spunând „Legionar Derdena gândește ca un bou”. Pesemne că s-a simțit, pe drept, vizat de ceea ce scrisesem la sfârșitul articolului „Falsa profeție”, scriere publicată În mensualul „Cuvântul Românesc” din Hamilton-Canada, la care am colaborat lunar În perioada noiembrie 1992decembrie 2005. Iată acea Încheiere de articol al
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se prezintă deosebit de agramat și, totodată, ignorant În istoria Mișcării Legionare. Este agramat pentru că nu știe că subiectul gramatical „legionar” trebuie să fie articulat În acest context. Așadar, forma corectă a aceleiași propoziții ar fi „Legionarul Derdena gândește ca un bou.” Și, de-ar fi avut, măcar, puține cunoștințe de istorie a României interbelice, tot ar fi știut că Legiunea Arhanghelul Mihail, Înființată În 24 Iunie 1927 și numită, apoi, Mișcarea Legionară, a atins apogeul Între 6 septembrie 1940 și 20
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
intrase În P.C.R., În august 1968, odată cu Alexandru Ivasiuc, Mariana Costescu, Aurel-Dragoș Munteanu și Adrian Păunescu), nu putea să nu-și Însușească și limbajul de lemn, specific activiștilor, cadriștilor și securiștilor. Putea foarte bine să spună „Derdena gândește ca un bou” (chiar dacă acest animal domestic nu raționează), care Îi tot un enunț lemnos, pe care nici porcii nu l-ar Înghiți, Însă scriind și determinantul negramatical „Legionar”, limba de lemn a unui securist este desăvârșită (stil În care este redactat, mai
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
o măciucă În cap, și cu coada Între picioare, ca și cum aș fi fost chemată la cancelarie și directoarea școlii mi-ar fi tras o săpuneală strașnică și mi-ar fi spus că e mai ușor să treacă un car cu boi prin urechea acului decât eu clasa. Nu bănuisem nici o clipă până atunci că Încă din momentul În care venisem pe lume purtam cu mine stigmatul și păcatele unui lung șir de oameni care se născuseră Înaintea mea. mă dusesem cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
cu pârnaie, ci cu un banal ospiciu. Nu. m-au emoționat tinerețea și naivitatea lui nemărginită de a fi ambițios În lupta cu răul. răul e o apă adâncă și vicleană și nu te poți bate cu el ca un bou. Sau ca o maimuță care dă cu laba ca să șteargă luna de pe oglinda apei. răul există. E Înduioșător de primitiv să-l delimitezi, să-l izolezi, să-l arăți cu degetul, să-l huiduiești cu ipocrizie, să-i arăți fața
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
o măciucă în cap, și cu coada între picioare, ca și cum aș fi fost chemată la cancelarie și directoarea școlii mi-ar fi tras o săpuneală strașnică și mi-ar fi spus că e mai ușor să treacă un car cu boi prin urechea acului decât eu clasa. Nu bănuisem nici o clipă până atunci că încă din momentul în care venisem pe lume purtam cu mine stigmatul și păcatele unui lung șir de oameni care se născuseră înaintea mea. Mă dusesem cu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu pârnaie, ci cu un banal ospiciu. Nu. M-au emoționat tinerețea și naivitatea lui nemărginită de a fi ambițios în lupta cu răul. Răul e o apă adâncă și vicleană și nu te poți bate cu el ca un bou. Sau ca o maimuță care dă cu laba ca să șteargă luna de pe oglinda apei. Răul există. E înduioșător de primitiv să-l delimitezi, să-l izolezi, să-l arăți cu degetul, să-l huiduiești cu ipocrizie, să-i arăți fața
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
spus: știu ca iti curg balele după pizda mea <sabina>: daca mă despărți în trei zile, în a patra sunt la tine în pat <sabina>: te fut cum nu te-a futut nimeni în viața ta! <sabina>: așa a fost. Boul de soțul meu a plecat în State. <sabina>: Puteam merge cu el, dacă vroiam să plec <sabina>: asta ți-o spun ție, ca să nu crezi că de aceea vorbesc cu tine <sabina>: tot ce vreau în viața asta este puțină
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
În interesul lor, ajutîndu-i astfel pe aceștia fără să-și dea seama, să obțină drepturi care de fapt i s-ar fi cuvenit lui. Înțelepciunea populară a descris sugestiv situația prin proverbul pe care Îl cunoaștem cu toții atît de bine: boii ară și caii mănîncă! Când omul valoros va Încerca Într-un tîrziu să cîștige ceea ce de drept i se cuvine, cei care au reușit un timp ca din interes sau invidie să-l mențină la un anumit nivel, vor depune
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
să-i tragă chiloții, când Mia îl trase de păr, țipând la el: - Bă, nenorocitule! Tu nu vezi că nu ai cu cine, bă? Las-o dracului de proastă că ai cu cine te... distra. Ne reclamă asta la decan, boule! - Așa este, bă, dobitocule! se auzi mai puternică și vocea Monicăi, din spatele Miei. Ne faci nouă necazuri, nu ție. Relu intenționă să le răspundă și să le împingă, dar fetele, ceva mai iuți în mișcări și mai hotărâte, îl traseră
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
personal îmi propun să scriu un articol, chiar o scrisoare de protest în jurul acestei situații de orbire generală și să o trimit peste tot... Voi, oamenii, sunteți niște legume... niște... niște... Ce faci, GUȚĂ ? mă oprești ? ! mă tai ? mă cenzurezi ? Boule ! 54. seria de „sinucideri literare” petrecute în românia la sfîrșitul celui de-al doilea deceniu al secolului al XXI-lea s-a bucurat de un ecou mediatic internațional limitat. aș spune chiar că românia, încă o dată, fu lipsită de noroc
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care l-am început. GUȚĂ ? Uite, recunosc în scris că îmi pare rău. îmi pare rău că am ridicat tonul. îmi pare rău că te-am contrazis, că te-am bruscat, că te-am insultat. nu trebuia să te fac bou. trebuie să mă crezi că nu știu nici eu cum s-a putut întîmpla acest lucru. Și îți jur că am regretat enorm această ieșire chiar în momentul în care se producea. Chiar în momentul cînd pronunțam vocativul Boule !, mi-
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
fac bou. trebuie să mă crezi că nu știu nici eu cum s-a putut întîmpla acest lucru. Și îți jur că am regretat enorm această ieșire chiar în momentul în care se producea. Chiar în momentul cînd pronunțam vocativul Boule !, mi-am dat seama de imensa greșeală comisă. De altfel ai observant că imediat circuitele mele s-au blocat. De fapt, sunt astfel concepută încît, în momentul în care mă apropii de Zona roșie, mă blochez imediat. GUȚĂ ? te rog
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
căi că venise, după atâta interogatoriu, deși o ciudată mulțumire o cuprindea să se vadă luată în serios, îmbrățișată într-o familie, sărutată pe obraz. Juca o piesă inedită. Titi zise cu posomorârea aceea care era prevestirea unei încăpățînări de bou și pe care Aglae o cunoștea așa de bine: - Mamă, eu vreau s-o iau pe domnișoara Georgeta. - Dragă, zise Aglae, nu eu mă mărit, el se însoară. Îi placi,treaba lui. Să fiți fericiți, asta e esențialul. Nu întreb
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Păi, o cană nu-i altceva decât locul unde se odihnește, după ce s-a trudit, băutura. Și cu cât are mai mult loc să se odihnească, cu atât încape mai multă drojdeală în cană... Iar pentru că a vișinie - cana, boule! - are pe tot fundul smalțul sărit, obligat încape în ea, cu un deget, mai multă drojdeală... - ... - Că n-ai vrea tu să fie aici a vișinie!... Care să dea pe-afară de frecțioară. Și care să-ți zică: "Bruță, astăzi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
înșiruiți și numărați în bucătărioară... îți toarnă fermecătoarea! Într-o cană de tablă... Țuică... Vișinată, frecție galenică, rachiu ori... din care nenorocire vrei tu... Cel în raglan se opri ultragiat pe zid. Dacă era adevărat, devenea extrem de nedrept, ca tot boul ăsta să primească, pe de-a moaca, ceea ce el obținea numai după ce-și scuipa din bojoci. - Pe muianul tău de dentist, boangă Bruță... că-ți toarnă ție fermecătoarea galenică, de-a moaca... Numai ca să-i împrăștii... prin domiciliu, cu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
aleasa inimii lui, să se retragă la casa lor, să se căsătorească... 190 DANIEL BĂNULESCU director. Domnul străin era foarte înalt - să fi avut vreo doi metri -, mătăhălos, ocarină borcănată, mustăți în furculiță, o uitătură de parcă i se furaseră boii de la bicicletă, părul albit. Complicii mei se ghemotociseră sub o masă și nu l-au văzut. Am discutat lângă fereastră, convingîndu-mă de trei ori că tot ceea ce dorise dumnealui era să ne spună era noapte bună. Am tras de aici
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ciuboțica cucului și izmă creață ale cartierului. Cercetă cronometrul și, când se lămuri că să se făcuse deja 4,30 dimineața, părul de pe piept și de pe șira spinării i se zburli. Anti-botezatul din seara aceasta se dovedise a fi un bou. Putea să-i pună și el nenorocitului ăla de Spiridon un nume mai scurt! Pescui, ca pe un os de pește, din gâtlejul Dulcelui Doru, un dosărel de cadre. Bagă geana în acel dosărel și răsfoi niște partituri. Își trase
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țigare. Mai pipăia, pe tăblia noptierei, după un medicamentul de întremare. - Ce-am scris, fă, eu, pe pământul ăsta... Ca să vii tu croită, în limbă, la mine?!... În vreme ce al tău, poetul, stă acasă. Și muncește, poate și-un secol, ca boul, la o rimă. Despre frumusețile și nerușinările tale. Ferm convins că și ție îți place literatura romînă?!!... Se înfierbînta și neglija faptul că nu toți inițiații scriau în ritm și în rimă. Pe de altă parte, nici iubitele nu știau
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
așa a transmis? Cuvânt cu cuvînt? Bărbatul al cărui bunic se chema Onofrei își abandonă, pentru o clipă, atitudinea războinică și se interesă aproape cu compasiune. - Ai văzut ce-ai făcut?!... Ce-o să cânți și ce-o să doinești tu, mă, boule? - Culmea e că, dintre atâtea realizări reale, oftă Predoleanu și-și depuse ceșcuța pe-o bulbucătură a trotuarului, cu eleganța cu care ar fi așezat-o pe florile cizelate ale unei tăvi de argint, singura comunicare ce-a deșteptat încîntarea
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
psihologice! - Copile, nu știu cum te vei acomoda dumneata... înmuie vocea, bingănind, tartorul profilor. Dar, dacă inspirația ta dă greș, nouă, forurile superioare ne vor pisa capetele, ca pe boabele de piper. - Dă-l, mă, în mă-sa, cu metafora ta! Bă, boule!... - Cătăline! La ce concluzie am ajuns noi în tramvai? - C-a fost născut pe-un rahat, d-aia are atât noroc!... În altă conjunctură, Onofrei, doar să-ți fi scos tu un sfert de șosetă neîncălțată în stradă, și erai
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
lingă poartă gâfâia un porc creț. Casa, albă, spoită cu var și împodobită cu preșuri, totul lună, să nu te-atingi! La început fură stingheriți și unii, și alții. Aglaia vorbea pentru toți: c-o fi, c-o păți, că boul bălții. Se vedea bine că mai cununase oameni. - Da fata pe unde e? se miră ea prefăcută. - Dincolo, e cam sperioasă, nedusă-n lume, s-a rușinat, zise dogarul, și strigă la ea: Lino, ia vin, tată... De alături se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
parlagiii și măcelarii. Aceștia ședeau împrejurul țarcului pe scaune de lemn cu trei picioare, înjurau toți în același timp, se tocmeau tare, câte doi-trei, se băteau aproape pentru o vită în timp ce ăilalți râdeau nepăsători și plecau deoparte, târând după ei boii supuși, cu ochii mari și blânzi, neadăpați de cu dimineața. Mai erau și curioși căscând gura, copii desculți, hoți de armăsari, cu cuțite lungi la carâmbi, mirosind a drojdie, cu ochii-n patru, stăpâni de herghelii și polițai cu șepci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu cuțite lungi la carâmbi, mirosind a drojdie, cu ochii-n patru, stăpâni de herghelii și polițai cu șepci înalte, băuți, cu obrajii ca para focului, gata dup-un bacșiș, ce se plimbau fără scop, prefăcîndu-se că știu totul. Târgul boilor se întețea la urmă. Gheorghe se dădu lângă geambași și bouari și întrebă ce prețuri erau în ziua aia. Unii îl cunoșteau și strigau: - Ai ieșit la treabă, bă, păzea buzunarele! Glasurile se pierdeau în larma tocmelilor și codoșul ocolea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]