3,579 matches
-
nedrept, dar totodată încrezătoare și optimistă de speranțele unui viitor, demn de sacrificiile de sânge ale unui neam ce visa la o Românie Mare. Enescu simțea apăsarea vremelnică a Capitalei Țării de către cotropitorii germani și încerca să îmbărbăteze confrații de breaslă alungați de acasă, grupați într-o formație simfonică inedită prin elementele artistice eterogene (profesioniști, amatori și profesori, lăutari, conservatoriști, muzicanți și militari), ocrotiți de umbrela Cartierului General al Armatei, din care apoi (1918) și-a clădit ansamblul orchestral ce i-
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
alte nume în fața sau în spatele cor tinei. Uneori operăm cu judecăți atât de înguste, încât or bim la cea mai mică lumină înfiptă sub ochi. Declar din acest motiv că Antoaneta Ralian este actrița ro mână care a nimerit în breasla traducătorilor mai degrabă din neatenție sau dintr-un accident organi zatoric. Am văzut-o jucând roluri grele, compuse din sudori, frustrări, bombăneli, mustăceli excedate, trasee sisifice și chibzuințe nocturne. Am văzut-o ieșind în fața publi cului fără repetiții generale și
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
pe omul Antoaneta Ralian. Mă debarasasem de tămâieri, dar în același timp tăiasem o felie din tortul vieții din care gus tasem numai glazura profesiei. Identificasem în Antoaneta Ralian doar un robot performant și rezistent, un doborâtor de recorduri în breaslă, un traducător capabil să umple trei-patru rafturi. Nimic mai mult. Omul dispăruse în conturul și în respirația meseriașului. Strachina plesnise sub călcătura mea voinicească. Nu numai că mă simțeam vinovat, dar nici măcar nu știam cum aș fi putut drege busuiocul
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
s-a părut. Dimpotrivă, am perceput-o ca pe o imagine reușită. Și, pentru că tot am pătruns în domeniul acesta al traducătorilor, în care o să mai facem câțiva pași spre finalul cărții noastre, îmi aduc aminte că un coleg de breaslă, Jean Grosu, care s-a stins în 2007, a mărturisit cândva: „Cehoslovacia este a doua mea patrie.“ Ați des coperit, la rându-vă, o a doua patrie în geografia dum neavoastră afectivă? Și, dacă da, care ar fi această patrie
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
nu emblematic acest episod, acest comportament pentru o întreagă pătură. R.P. Nu știu dacă e emblematic, dar simptomatic e, cu siguranță. De pildă, am la rândul meu o cunoștință, comentator - e-adevărat, comentator sportiv -, care se laudă printre colegii de breaslă că n-a citit în viața lui o carte. Și chiar pare fălos, încântat de performanță. Acum, se presupune despre un om pe care-l auzi la microfon că are un nivel, un orizont, un bagaj, o mobilare interioară. Or
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
spune englezul, it takes all sorts to make a world. Tot soiul de ciudați compun o lume. Dacă-mi amintesc bine, parcă vă rugasem să-mi spuneți și în ce raporturi vă aflați cu ceilalți traducători. A.R. Colegii de breaslă, parcă asta era formula consacrată. R.P. Dacă vânați un clișeu de presă, acesta era. I-ați înfipt săgeata în spate. A.R. Încă am mâna sigură. Am... din păcate, trebuie să vorbesc la trecut... am avut un adevărat cult pentru
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
da seama aici de ceea ce înseamnă colectivizarea, cât de larg e viitorul oamenilor porniți pe calea cea nouă, orice om cinstit vede limpede, dincolo de cifre și cuvinte, transformarea adâncă a istoriei!... Întrunirea de la Constanța trebuie să se răsfrângă și asupra breslei scriitoricești; trebuie să ne adunăm gândurile și puterile de creație, să săvârșim și noi cotitura trebuincioasă spre a oglindi cât mai credincios cotitura săvârșită de temerarii care au avut de lepădat 20 de secole de prejudecăți, înainte de a-și schimba
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
10 februarie 1960) MĂRGINEAN Viorel, vice președinte al Uniunii Artiștilor Plastici „Suntem convinși că urmând directivele Congresului educației politice și culturii socialiste, prețioasele indicații ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, activitatea de creație a plasticienilor noștri, viața de breaslă a Uniunii Artiștilor Plastici se vor îmbogăți prin noi acțiuni și manifestări, care comportă un strâns contact de lucru, dezbateri și analize în care etica socialistă să fie mereu prezentă.“ (Scînteia, 3 iunie 1977) „Răspunzând îndemnurilor adresate de secretarul general
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai puternic drumul națiunii până departe, în comunism.“ (România pitorească, ianuarie 1973) „Am înțeles mai clar, mai acut, mai responsabil, toate aceste comandamente ale vocației scriitoricești din recentul dialog angajat de președintele țării tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu membri ai conducerii breslei noastre, din chemarea și sarcinile pe care secretarul general al partidului ni le adresează pentru a crea lucrări cu adevărat valoroase, care să dureze în timp și în conștiințe, pentru a participa mai deplin la viața poporului, pentru a ne
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
clarificări de la Dan Andronic, dar emisiunea n-a mai apărut și de atunci nici n-am mai auzit vorbindu-se de ea. Și multă vreme după aceea nici de realizator. Presa n-a suflat un cuvânt; un om curajos din cadrul breslei era lăsat singur, era lăsat de izbeliște în ceea ce privește un aspect de importanță excepțională pentru cetățenii țării. Am scris despre aceasta în următorul număr din ,,ziar” în ideea că poate cei din presă n-au urmărit emisiunea în cauză. - Nimic, nici o
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Dumitru Dascălu a rostit câteva cuvinte pornite din inima sa care a bătut și a vibrat pentru școală și pentru elevi, și le-a făcut mărturisirea că în ultimii ani a împărtășit experiența sa didactică și de viață colegilor de breaslă prin cele câteva cărți pe care le-a scris. Cu sufletul răvășit de trăirile afective intense și contradictorii din cele două ore petrecute împreună cu foștii săi elevi, Dumitru Dascălu refuză să accepte realitatea că în visteria vârstei sale s-au
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
scrisului nu este un fapt conjunctural sau aleator. Când m-am decis să aștern pe hârtie gândurile, trăirile afective, amintirile, idei și învățăminte din experiența profesională și de viață am dat curs îndemnului interior, dorinței de a împărtăși colegilor de breaslă și tuturor celor interesați de fascinantul domeniu al educației o parte din zestrea spirituală tezaurizată, aspecte semnificative din activitatea didactico-educativă, gânduri și concluzii cristalizate în memoria unui dascăl de-a lungul unei jumătăți de veac. Din multele noastre convorbiri anterioare
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
susținut de un suflet împătimit pentru ceea ce face. A scos 17 volume de poezie și proză pe cheltuială proprie, dintr-o pensie modestă, pe care le oferea cu o dărnicie și dragoste greu de imaginat: rudelor, instituțiilor culturale, colegilor de breaslă, foștilor elevi, prietenilor, cunoscuților, consătenilor, tututor celor ce doreau să-i cunoască opera, scrisă cu har și înțelepciune. Am fost martor la multe asemenea acte de binefacere și îi apreciam gestul. În condițiile în care cartea a devenit greu vandabilă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
stat până la ora 12 fără 10 minute, când am plecat spre Pitești, unde trebuia să ajung la ora 13 și 15 minute. Ajungând la destinație, mi-a făcut mare plăcere, ca de fiecare dată, să mă întâlnesc cu colegii de breaslă, mai mulți pictori naivi din toată țara. M-am cazat la hotelul Argeș, un hotel de două stele unde erau făcute rezervările, la camera 414, cameră cu un pat. Imediat după ce mi-am lăsat bagajul în cameră am ieșit pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cofetărie din Pitești și am depănat amintiri, ne-am distrat, dar am și făcut planuri de viitor. Am ajuns înapoi la hotel seara pe la ora 23 și pe holul de la etajul 3 ne-am întâlnit și cu alți colegi de breaslă. Aici am mai stat încă pe la ora 2 noaptea, discutând din nou despre ceea ce se dorea a fi viitoarea Uniune a Artiștilor Plastici Naivi din România. Eu am credința că o vom realiza și că vom avea satisfacții mari, numai
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
făcut asta, dar nu m-a deranjat absolut de loc. El trăia în lumea lui, iar eu în lumea mea, și am început să filozofez în mintea mea, uite cum cartea scrisă de mine și de ceilalți doi colegi de breaslă mi-a adus o sută de mii de la un tânăr din tren, iar suta asta am dat-o mai departe pe o pizza, din care a mâncat un om necăjit, șchiop și mut din gara de nord. Cam asta a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Deliu Petroiu). La întoarcerea spre casă, în tren, fiind un drum ce depășea 12 ore de mers, am avut timp berechet ca să-l pot răsfoi în liniște, citindu-l din scoarță în scoarță. Studiind, cu atenție toate cv-urile colegilor de breaslă am putut să remarc de ce Ion Măric, de exemplu, era socotit a fi cel mai bun artist naiv al momentului, cu toate că pe simezele expoziției cele mai atrăgătoare lucrări erau ale lui Valentin Boța, dovada fiind și marele premiu „First” acordat
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
de regret. Am zâmbit ușor, privind-o, spunându-mi în sinea mea, că nu e sănătoasă, ce crede ea că o dădeam cu câțiva lei, ridicându-mă în același timp că îmi amorțiseră picioarele. Apropiindu-mă de o colegă de breaslă ce expunea în dreapta mea, îi povestesc pe scurt mica întâmplare cu cumpărătorul ce dorea să-mi ia lucrarea. Colega mea pe care o cunoșteam doar de câteva ceasuri, fiind în apropierea mea, aflasem despre ea doar atât cât scria pe
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
mituri fondatoare, la care indivizii se raportează dând ochii peste cap cu evlavie. Există precursori (unii dintre ei sunt încă în viață) ale căror nume fac săi umple de respect pe jurnaliști. Sunt profesioniștii cu majusculă, înainte-mergătorii și întâi stătătorii breslei, de la care orice jurnalist onest e bine să se revendice. Gândițivă, de exemplu, la felul cum cei din TVR îl invocă pe Tudor Vornicu. Tudor Vornicu a făcut televiziune adevărată, de calitate, el nea învățat meserie, suntem cu toții formați la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Că de fapt așa e o mare parte din presa românească - ipocrită, șantajistă și coruptă. Bogdan Chirieac e doar partea vizibilă a aisbergului. Un om care a avut neșansa să fie dat de gol și pe care acum colegii de breaslă se grăbesc să l reabiliteze, gândinduse că sar fi putut să fie ei înșiși în locul lui. (2011) Încruntătura de succes Întruna dintre emisiunile lui recente, Radu Moraru povestea că el ar fi nășit cariera televizuală a lui Cristian Tudor Popescu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
dr. Florin Gheorghe Șerban va rămâne una din figurile proeminente ale lumii medicale ieșene și românești. ȘIMANSCHI, LEON (1938-2005) ISTORIC Reputat specialist în domeniul medievisticii românești, editor de izvoare istorice, Leon Șimanschi a ilustrat cu devoțiune și rafinament apartenența la breasla istoricilor ieșeni din ultimele patru decenii. Născut la 19 august 1938, în satul Temeleuți, comuna Văscăuți, jud. Soroca, pe malul Nistrului, Republica Moldova, a trebuit să se refugieze, cu întreaga familie, datorită vicisitudinilor vremii. După peregrinări prin Muntenia, Oltenia și Transilvania
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
n-am înțeles de ce n-au fost incluse câteva nume relativ noi, cu o experiență deja îndelungată și verificată, cum ar fi Alexandra Olivotto sau Angelo Mitchievici. în fine, am fost întristat să constat că nume de autoritate din interiorul breslei (Cristina Corciovescu, Magda Mihăilescu sau Valerian Sava) au ieșit pe ultimele poziții, probabil din același motiv menționat mai sus (faptul că nu apar pe sticlă)... Asta arată cum spuneam că totul e relativ. Desigur, sunt flatat că am ieșit pe
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Faptul că ele nu merg la public, nici o pagubă : tot publicul le plătește, câtă vreme casele de filme care le scot sunt subvenționate ! Cât despre părerea criticilor, aceștia pot fi înlocuiți cu tot ridicolul aferent de regizorii înșiși (colegi de breaslă, amici, prieteni ), care vor spune despre catastrofele în chestiune ceea ce criticii nu sunt lăsați să spună (și pe bună dreptate : nu criticii vor face următoarele filme, ci tot colegii, amicii, prietenii regizorilor astăzi lăudați !...). ̨ n aceste condiții, singura nelămurire
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de faptul că nici măcar lui nu i-au fost admise decât două : unul la ficțiune, iar altul la documentar ?) Și mai există o chestiune, pe care am obosit să o repet : este evident că nu există transfer de know-how între bresle ! Oamenii talentați ai unei bresle nu știu cine sunt oamenii talentați ai alteia. După toate aparențele, talentatul prozator (din noua generație) Lucian Dan Teodorovici nu știe ce a mai făcut Marius Th. Barna. îi spun eu : a făcut un singur film (scurtmetraj
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
nu i-au fost admise decât două : unul la ficțiune, iar altul la documentar ?) Și mai există o chestiune, pe care am obosit să o repet : este evident că nu există transfer de know-how între bresle ! Oamenii talentați ai unei bresle nu știu cine sunt oamenii talentați ai alteia. După toate aparențele, talentatul prozator (din noua generație) Lucian Dan Teodorovici nu știe ce a mai făcut Marius Th. Barna. îi spun eu : a făcut un singur film (scurtmetraj) valabil, Mail Life (cu Maia
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]