14,936 matches
-
de azi retrăiește uimirile, bucuriile și durerile de ieri ale bunicii sale. Deși toate se schimbă lumea rămâne aceeași, dacă știi cum să o privești. Totul este altfel și totul se repetă, într-o horă a timpului care face ca bunica să redevină fetiță, iar copila să-și simtă propria îmbătrânire:,Rămân alături dispărându-mi,/ Mă sfarm și totuși sunt întreagă,/ Parcă acum aș fi pământul/ Pe care de demult bunica/ Îl mângâia chemându-și mama/ În pâlpâirea lumânării./ Pe când îmbrățișa
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
se repetă, într-o horă a timpului care face ca bunica să redevină fetiță, iar copila să-și simtă propria îmbătrânire:,Rămân alături dispărându-mi,/ Mă sfarm și totuși sunt întreagă,/ Parcă acum aș fi pământul/ Pe care de demult bunica/ Îl mângâia chemându-și mama/ În pâlpâirea lumânării./ Pe când îmbrățișa mormântul,/ Ea se vedea din nou fetiță/ și degetele ei sfioase/ Cuminte netezeau țărâna,/ Iar eu, copil, privindu-i mâna/ Mă învecheam veghind absența." (p. 130) Este lesne de observat
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
în nișe valorice distincte. Scriitoare de calibru (Hortensia Papadat-Bengescu, Henriette-Yvonne Stahl, Georgeta Mircea Cancicov, Dana Dumitriu, Ileana Vulpescu), promisiuni literare interbelice deturnate de instalarea comunismului (Ioana Postelnicu, Lucia Demetrius, Cella Serghi) și autoare, așa zicând, înduioșătoare ca Sofia Nădejde, venerabilă ,bunică a literaturii feminine de la noi". Ce strânge la un loc aceste nume, care este firul conducător urmat și expus de cercetătoare? Materia volumului iese de fapt dintr-un curs universitar ținut de Elena Zaharia-Filipaș, profesoară eminentă la Facultatea de Litere
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
-n suflet și stelele în os/ și să dezmint zăpada pierdut în piruetă.// Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă țin/ chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,/ această putrezire mă-mbată ca un vin/ căci simt curgând printr-însa bunicile și unchii.// Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,/ oricât mi-ai spune, timpul nu își ascute gheara/ deși arcașii ceții spre mine își reped/ săgețile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!" (Sunt tânăr, Doamnă...). Venite după valul liric
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
excepție Pussy, cel din Titanic Vals, care stîrnește oroarea comică a soacrei perfecte Chiriachița. Aici Mușatescu reliefează prin atitudinea față de cîini diferența între generații. Tînăra Miza vede în Pussy, căruia îi face baie, un semn exterior al ascensiunii sociale, în timp ce bunica ei, cu prejudecăți provinciale-anacronice nu vrea să asiste la baia "jigodiei", ba dimpotrivă: Cînd i-oi da un hap, atunci să mă chemi". Expert în teatru, Mușatescu nu aduce "jigodia" pe scenă, personajele umane doar se referă la ea. În
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
a cumpărat casă de la Glăvile, unde au copilărit cei trei frați Anania și unde locuiește în prezent Valeriu, prietenul meu din copilărie, nepotul de sora al lui IPS Bartolomeu. Tânți Lenuța, fusese căsătorită cu un "nemernic" (cum ziceau mama și bunica mea), profesor pe undeva, într-o comună peste dealuri, care a părăsito pentru altă femeie, iar mama mea a divorțat de tatăl meu când eu aveam numai un an. Deci ...două femei fără bărbați, speriate de viitorul sumbru care se
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cititorului e nevoie de multă varietate, mobilitate, inteligență proiectiva. Evenimențialul e doar un punct de plecare, un dat motivațional, fiind când abolit, cănd absorbit, spre a lăsa drum liber doar metaforei: „Viețuiesc precum moneda înnodata în colțul batiștei cu care bunica își ștergea fruntea mai înainte de-a îngenunchea la strana. /Albastre sunt cearcănele genunchiului meu și este luni, apoi... marți, miercuri, tot zile imposibil de trecut în pomelnicul pe care il repet pe banda magnetică./ În rochie prelunga de seară
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
sex nu vă drogați/ fiți metafizici/ nu vă sinucideți/ nu vă ucideți părinții (...)" Atitudinea celei mai tinere generații de poeți români seamănă, pînă la un punct cu cea a generației flower-power din anii '60. Ca și celebrii hippies, deveniți astăzi bunici, Elena Vlădăreanu și colegii săi de generație se revoltă împotriva realității sociale și politice, scuipă pe regulile și convențiile ipocrite care guvernează societatea și strivesc libertatea individului. Dacă însă hipioții și-au găsit salvarea în astăzi atât de celebrele comunități
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
știu". Abandonați de părinți, lipsiți de idealuri, absenți din viața socială, tinerii României duc o existență înnegurată, orientată mereu spre sine fără ieșire spre lumea exterioară. Nimic nu mai are consistență în indiferența generală, iar principala amintire legată de moartea bunicii este o violentă masturbare: ,în dimineața cînd a murit mamaia/ m-am masturbat pînă cînd dintre picioarele mele/ a țîșnit sîngele. fierbinte și negru/ sexul meu se zbătea ca o găină tăiată/ mama strînsese din casă/ începeau să vină vecinii
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
germinațiile subconștientului se bucură de cel mai propice mediu, unde scînteierile dicteului automat joacă rolul unor revelații. Suprarealismul reprezintă o rețetă de supraviețuire, de (in)adaptare, de mîntuire în răspăr: "pălind, strălucirea ei creștea. cerul se strîngea în jurul buricului ei/ bunica nu știa să fie bătrînă. o luam la palme ca pe o bucată de plastilină și/ făceam din ea figurine. o spălam și o ștergeam de praf. avea țîțele lungi din/ care ieșea un fum alb. avea degete lungi cu
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
părul în șuvițe. avea ochi adînci în care mă lăsa să mă scufund. împleteam în patru/ pănușile fragede de porumb și îi înveleam oasele. estul i se scurgea prin tibii ca o măduvă. (...) dumnezeu îi urca pe bărbați pe umerii bunicăi și apoi îi lăsa să alunece în/ pîntecele ei. eroii se lasă mîncați de hagiografi. într-o castitate mult mai/ subtilă, bunica vomita. lacurile se strîngeau în jurul peștilor, cerul în jurul buricului ei,. într-un astfel de registru poeta mizează pe
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
înveleam oasele. estul i se scurgea prin tibii ca o măduvă. (...) dumnezeu îi urca pe bărbați pe umerii bunicăi și apoi îi lăsa să alunece în/ pîntecele ei. eroii se lasă mîncați de hagiografi. într-o castitate mult mai/ subtilă, bunica vomita. lacurile se strîngeau în jurul peștilor, cerul în jurul buricului ei,. într-un astfel de registru poeta mizează pe o frenezie a materializării, pe un imaginar inflamat, sieși suficient. Nimic nu iese în afara acestei sfere implozive, a acestei magme ce se
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
ci abia după ce, cu greu, se naște, la vîrsta de șapte ani. Atunci ,avea deja dinți, avea voință, avea păr, avea tupeu și avea să scrie la 49 de ani." Murindu-i, cît de curînd, mama, rămîne să iubească o bunică tinerică, pierdută-n amintirile altei femei, care tot ea o să fie, o moșiereasă de 80 de ani, dezmierdînd bijuuri de familie (nici o legătură cu Sofia Cozianu...). Dar uite că m-apuc să povestesc o biografie care numai de-asta n-
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
în cădere o veveriță grăbită din cauza furtunii, ce-i trecuse ca o nălucă prin dreptul botului și se ascunsese iute într-o scorbură cu vedere centrală proprie." Pe lîngă meșteșugul pe care-l pune în strunirea calabalîcului personajelor lui (mame, bunici, soți, angajați cu veleități de slugoi, păsăret de curte, demoni de casă), Florin Toma ia cu el, în roman, o teribilă pică pe cuvinte. Pe vorbele, moștenite, ale limbii române. Le întoarce, le siluiește, le scoate coarne, se joacă-n
Sporul casei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10924_a_12249]
-
telenovelă sud-americană la care majoritatea membrilor familiei noastre plâng, în frunte cu soacra lui Haralampy. Doamne, ce jale, ce momente trăim și ce viață încărcată de dramatism avem în familii datorită televiziunii! ...Era spre toamnă, veniseră în vizită la noi bunica dinspre tată a Coryntinei, împreună cu o soră a ei care, luând o supradoză din această jale-narcotic, s-a așezat pe fotoliu, a dat ochii peste cap și ne-a zis: - Dragii mei, eu cre'că fac un infract... Fiind văduvă
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
din telenovelă, când a întrebat-o nevastă-mea dacă n-are de gând să plece acasă deoarece la noi nu avea unde să doarmă, ea plecase deja dintre noi - viii. A urmat un episod de bocete sfâșietoare, soră-sa, adică bunica Parmenia, chiar vrând să-și smulgă părul din cap, dar când a dat de o biată șuviță-meșă de culoare stacojie - cât îi mai rămăsese de la bătălia cu o vecină la emisiunea ,Folclorul contraatacă" de pe Antena 1, și pentru un pensionar
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
ca de hrean deshidratat, s-a răzgândit... Ah, pensionarii, acești inși cu chip de înțelepți, unii chiar de înger și cu suflet atât de plin de înțelepciuni că noi, tinerii, neînțelegându-i mai niciodată, îi numim cu seninătate senili... ...Surorii bunicii i-am pus în sicriu o casetă video cu telenovela respectivă și un videoplayer, iar în cavoul de marmură furată de la Rușchița, o masă, și un scaun... - ...Las'să mai vadă și ea din când în când, sărmana, a zis
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
i-am pus în sicriu o casetă video cu telenovela respectivă și un videoplayer, iar în cavoul de marmură furată de la Rușchița, o masă, și un scaun... - ...Las'să mai vadă și ea din când în când, sărmana, a zis bunica printre hohote de plâns, că tare i-au mai plăcut telenovelele... Da, așa e. De-aceea, mă gândeam să scriu, în memoria ei... Și voi începe cu o posibilă propunere de decor... Deci: e o seară de ianuarie semănând a
Haralampy: "- La toți mai moare câte-o rudă..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10975_a_12300]
-
înființase un seminar de cercetare a limbii și literaturii române. Unul dintre cei mai importanți corespondenți ai lui Jan Urban Jarnik a fost Ioan Slavici, care pe atunci era directorul ziarului ,Tribuna" din Sibiu. Acesta îi publică în foileton povestirea Bunica de Bozena Némcová, tradusă în românește și apoi în volum separat, în 1885. Jarnik îi va rămâne recunoscător: ,Fără sprijinul D-tale niciodată n-aș fi cutezat să mă înfățoșez înaintea publicului român cu o lucrare scrisă în limba lui
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
pe compozitorul Iacob Mureșeanu, pe memorandistul Vasile Lucaciu, pe ,îndrăznețul aeronaut Vlaicu", pe Caragiale și Coșbuc. La București se bucurase de ,o primire caldă și ospitalieră" din partea lui Titu Maiorescu. Poate și de aceea intenționa ca versiunea românească a povestirii Bunica să o dedice Liviei Maiorescu. Se răzgândește și o dedică ,Tinerimii române". O altă secvență profund semnificativă a corespondenței lui Jan Urban Jarnik este aceea care se referă la prezența sa neobosită în mijlocul ostașilor români răniți aflați în lazaretele din
Cehi și români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10981_a_12306]
-
către nicăieri. Umorul filmului are mereu un subtext melancolic, fiecare personaj păcătuind prin mici reacții disproporționate, care înduioșează publicul: o adolescentă sparge ușa unui muzeu pentru că îi e frig, tatăl ei, librar de felul lui, îl face imbecil pe Kierkegaard, bunica îl trezește pe Noi cu împușcături, tatăl lui interpretează cât de des poate melodia lui Elvis In the Ghetto. Restul coloanei sonore e opera trupei lui Kari, Slowblow. Ceea ce e perfect în ton cu stilul de filmare (camera se mișcă
Trilogie de psihologie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11039_a_12364]
-
semnele cerului. Viața ți-o faci singur! Clipa de față naște clipa care urmează! Asta a învățat de când a rămas o orfană și încă se juca în țărână, cu Andrei, fiul arendașului cu care se încurcase stăpâna. Conița Olga Sâmbure, bunica mea Olga Sâmbure, nevasta generalului... O figură! De ce mi-am amintit, taman acum și aici, de ea, o bătrână cu Alzheimer? Doar am conștiința împăcată. I-am lăsat conacul, cea mai mare parte din moșia recuperată de la comuniști, lada plină
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de data asta, îi sare țandăra, și cum nu are cu cine să se confrunte, trage curelușa poșetei peste umăr până când simte cum aceasta îi sapă în carne. Durerea fizică îi priește. O dezmeticește. Gândul că și-a părăsit bunica nu o mai doare. S-a dezlipit și de dalele, pe care părea a fi înmărmurită. Reface drumul în arc de cerc, se prelinge ca o dâră de culoare incertă, de la un exponat la alt exponat... A făcut deja de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
evoluează întrun univers existențial realist. Totul se află acum sub semnul destrămării ordinii bine stabilite și al abuzurilor. Liniștea de până atunci este tulburată, casa, până acum un loc mirific, se transformă într-un spațiu nefast. Bunicul este arestat, iar bunica trece în neființă: „Rămăsesem singură în casă, în grija unei mătuși care locuia într-o casă alături de cea a noastră”, spune Laura. „... aveam să aflu mult mai târziu...” Un alt moment important în roman este acela al plecării Laurei spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
unei mătuși care locuia într-o casă alături de cea a noastră”, spune Laura. „... aveam să aflu mult mai târziu...” Un alt moment important în roman este acela al plecării Laurei spre România, spre țara mamă: „Nu apucasem să-i fac bunicii toate parastasele, ajutată bineînțeles de vecini și rude, că s-a și anunțat din nou ocupația sovietică. Basarabia și Bucovina de Nord deveneau din nou teritoriul sovietic. România Mare, visul de sute de ani al neamului, sa prăbușit din nou
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]