3,144 matches
-
Rădăuți a avut loc un simpozion dedicat Unirii Bucovinei cu România, la care au susținut comunicări lector dr. Vlad Gafița, prof. dr. Daniel Hrenciuc, cernăuțeanul Petru Grior, ing. Mircea Irimescu (deputat în Parlamentul României) și viceprimarul Simion Sticleț. Pe soclul bustului este amplasată o placă de marmură neagră pe care este scris: ""Iancu Flondor. 1865-1924. Eroul Unirii Bucovinei cu România"".
Bustul lui Iancu Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/320522_a_321851]
-
Călimani) a fost un învățător român, căzut eroic în primul război mondial. În semn de prețuire pentru activitatea sa în folosul ridicării nivelului de educație al locuitorilor din satul Baia (județul Suceava), în anul 1937 i s-a ridicat un bust în centrul comunei, lângă clădirea primăriei. Născut într-o familie de țărani, a urmat școala primară în satul natal, avându-l ca învățător pe fratele mamei sale, Grigore Gheorghiu. A absolvit Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași în 1898, fiind
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
numit într-un articol din „Neamul Românesc” din 23 septembrie 1917 cu apelativul de "„organizator al țărănimii”". În semn de prețuire a memoriei sale, în colțul de sud-est al Parcului comunei Baia, s-a dezvelit la 29 iunie 1937 un bust al învățătorului erou Nicolae Stoleru. La baza soclului se află un medalion-basorelief în care este reprezentată soția sa, învățătoarea Maria Stoleru. În februarie 1997, Școala nr. 1 din satul Baia a primit numele de Școala de Arte și Meserii "Nicolae
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România în 1985 pentru lucrarea sa etnomuzicologică, "Motivul premioritic în lumea colindelor", un studiu asupra variantelor "colinzii păcurarului" care reprezintă stadiul arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor 60 de ani de la înființare (1946). O copie a bustului a fost instalată în 2008 la sediul filarmonicii din Arad, la Palatul Culturii, la
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
arhaic al baladei populare românești "Miorița". În 2006 a fost inaugurat în foyerul operei, bustul realizat de sculptorul timișorean Aurel-Gheorghe Ardeleanu, în prezența lui Corneliu Murgu, directorul instituției, cu ocazia celor 60 de ani de la înființare (1946). O copie a bustului a fost instalată în 2008 la sediul filarmonicii din Arad, la Palatul Culturii, la inițiativa conducerii, cu ocazia sărbătoririi a celor 60 de ani de la etatizare (1948). Tot cu această ocazie s-a decernat titlul de membru de onoare post-mortem
Nicolae Boboc () [Corola-website/Science/320651_a_321980]
-
cu Ordinul Steaua României. A murit la 12 iulie 1916 în urma unei septicemii, fiind înmormantat la Novaci. Între anii 1936 -1948, în localitatea Novaci a existat o statuie a lui Dumitru Brezulescu, realizată de Ion Jalea. În prezent există un bust în aceeași localitate.
Dumitru Brezulescu () [Corola-website/Science/321545_a_322874]
-
o alee circulară cu raza de aproximativ 30 de metri; în mijloc, se află un rond de gazon al cărui centru e marcat de un vas ornamental de lut ce seamănă cu un chiup antic. Sunt așezate în jurul cercului 12 busturi de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
de marmură la distanțe egale, pe postamente identice, paralelipipedice, de 2,40 metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
metri înălțime tăiate în piatră de Muscel, reprezentând 12 scriitori și oameni de cultură români. Fiecare nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
nume de scriitor e însoțit de numele sculptorului, inscripționat discret în lateralul busturilor: La inaugurare, pe locul ocupat acum de Ion Creangă se afla bustul lui Octavian Goga, dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
dăltuit de Ion Jalea. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună (Goga a fost prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
prim-ministru între decembrie 1937 și februarie 1938), astfel că, după ce într-o noapte a fost mutilat cu ciocanul, bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
el bustul lui Ion Creangă. Pe socluri este înscris numele celui reprezentat și anii între care a trăit. Mai toți scriitorii sunt înfățișați frontal și simetric, într-o manieră realist-convențională. O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
O unică tentativă, nu foarte accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
accentuată, de idealizare simbolică prezintă bustul lui Eminescu. Singurul care iese din tipic, este Caragiale, pe care Oscar Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Späthe l-a reprezentat purtând căciulă, cu capul întors spre stânga și cu privirea îndreptată în sus. Bustul lui Eminescu este singurul bust care a fost mutilat, de un "inteligent", având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2351-2362.. În enumerarea de mai jos, fiecare bust apare însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
având o ciobitură vizibilă pe bărbie (actualmente este remediată). Toate busturile din rotondă au fost declarate monument istoric de for public și înscrise în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2351-2362.. În enumerarea de mai jos, fiecare bust apare însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic a prezentat în rotondă un spectacolul de sunet și lumină, intitulat "„Cântăm România de astăzi“". Au fost citite pagini din operele unor scriitori ale
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
însoțit de codul LMI atribuit: Ziarul Scânteia din 18 iulie 1989 relata că Teatrul Mic a prezentat în rotondă un spectacolul de sunet și lumină, intitulat "„Cântăm România de astăzi“". Au fost citite pagini din operele unor scriitori ale căror busturi se află în rotondă, selectate de scenaristul și regizorul Constantin Dinescu. Olga Tudorache, Leopoldina Bălănuță, Mariana Cercel, Maria Ploae, Dan Condurache, Mitică Popescu și Vistrian Roman au recitat versuri de poezie contemporană. S-au difuzat cântece despre "„munca eroică a
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
au recitat versuri de poezie contemporană. S-au difuzat cântece despre "„munca eroică a constructorilor socialismului“", selectate de Andrei Ghiorghiu. Mai există o rotondă a scriitorilor și în Parcul Municipal din Roman, realizată prin Fondul Plastic Iași, constituită din 10 busturi, reprezentându-i pe Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
din 10 busturi, reprezentându-i pe Miron Costin, Mihail Kogălniceanu, Alecsandri, Caragiale, Vlahuță, Coșbuc, Sadoveanu, Creangă, Eminescu, Enescu, la care se adaugă monumentul lui Ion Ionescu de la Brad. În Canada, la Hamilton, Ontario, există „Rotonda scriitorilor români din exil”, cu busturile lui Aron Cotruș, George Donev, Vasile Posteucă, Mircea Eliade și Vintilă Horia, realizate de sculptorul Nicăpetre.
Rotonda scriitorilor () [Corola-website/Science/321614_a_322943]
-
Tonitza, influența celor doi maeștri resimțindu-se mai târziu în opera să. Atras de sculptură, lucrează, ca student, în anii trei și patru, în afară programului de studiu, în atelierul de sculptură al profesorului Ion Mateescu.Aici concepe și realizează bustul profesorului universitar Vasile Todicescu și al învățătorului Neculai Stoleru din Baia, lucrări apreciate de specialiști. Din 1935, îmbrățișând carieră didactica, (în primul an ca profesor la Liceul "A.T.Laurian" din Botoșani, apoi timp de 37 ani la Liceul "Ștefan
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]
-
Șerbăuți (județul Suceava). Ea a fost sfințită în anul 1805. La această biserică a slujit ca dascăl Vasile Eminovici, bunicul poetului Mihai Eminescu (1850-1889). În cimitirul bisericii a fost amenajată o casă memorială a familiei Eminovici, având în față un bust al marelui poet român. Până la construirea actualei biserici, în satul Călinești-Cuparencu a existat o biserică de lemn. Între anii 1791-1798, mazilul Mihalachi Cuparencu a construit o biserică de piatră cu hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". În anul 1798, când
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
În duminica de 19 iunie 2005, biserica satului a fost renovată și resfințită de către un sobor de preoți în frunte cu arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților, după două sute de ani de la momentul primei târnosiri. Înaltul ierarh a dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, amplasat în curtea bisericii, realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu, și a sfințit Casa documentară Vasile Eminovici. În acel an, satul Călinești-Cuparencu a fost inclus în circuitul Festivalului Literar „Mihai Eminescu”. Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
memorială a fost dotată treptat cu câteva piese de mobilier și obiecte de epocă. La această casă memorială se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața casei a fost amplasat un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu. În semn de apreciere, la 15 ianuarie 2006, Primăria comunei Șerbăuți și revista literară „Țara Fagilor” au acordat diplome
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]
-
epocă. La această casă memorială se poate ajunge fie de la stradă, pe o alee străjuită de meri, fie din curtea bisericii. În fața casei a fost amplasat un bust din bronz al poetului Mihai Eminescu, pe un bloc masiv de andezit; bustul a fost realizat de sculptorul botoșănean Marcel Mănăstireanu. În semn de apreciere, la 15 ianuarie 2006, Primăria comunei Șerbăuți și revista literară „Țara Fagilor” au acordat diplome de excelență sculptorului Marcel Mănăstireanu „pentru realizarea bustului poetului Mihai Eminescu” și inginerului
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Călinești-Cuparencu () [Corola-website/Science/321682_a_323011]