15,206 matches
-
să-l citez pe Henri Focilllon care, spunea despre marele nostru Grigorescu: "Nicolae Grigorescu este român cu tot sufletul și în toată opera sa... Prietenia cu artiștii francezi nu a reușit să-l smulgă meditației românești, amintirii doinelor, imaginii întinsei câmpii dunărene, argintate de pulbere, acestei dulci țări de coline, cu vii și căsuțe acoperite cu șindrilă. ...El rămâne poet, iar arta sa este un cântec de pasăre. El este român prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
Norii-au început să cearnă Din cămările de gheață Fulgii albi...steluțe reci Ce se-așează pe poteci Mângâindu-ne pe față... Din văzduhu-ncețoșat Fulgii vin...sunt mii și mii Așternând covor pufos De un alb maiestuos Peste dealuri și câmpii... Câțiva fulgi mai năzdrăvani S-au oprit în părul meu... Oare-s fulgi sau albe fire Ce de-acum îmi dau de știre C-am trecut de apogeu? Cât de minunat e totul... Albul pur ce mă-nconjoară... Dar ascunsă-adânc
OMAGIU DIVIN 6 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1448 din 18 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349687_a_351016]
-
fost și transformarea patriei noastre comuniste în piață de desfacere pentru produsele de proastă calitate din Occident. Alte interese au vizat obținerea de spații pentru deversarea deșeurilor chimice, bacteriologice și nucleare, lucru care deja s-a realizat în multe din câmpiile, pădurile și apele României, deasemeni se are în vedere epurarea etnică a populației autohtone prin desființarea locurilor de muncă, lipsa salariilor, a pensiilor și a medicamentelor. Aici intră și înființatea jocurilor de tip mafiot, cum ar fi la noi Caritasul
ROMÂNIA ȘI NOUA ORDINE MONDIALĂ de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350273_a_351602]
-
cu jelile omului, o minune de grind dobrogean prin care-i colindătoare soarta după prăzi, bogăția ca și neajunsul dobrogenilor. Frumoasa și vechea Dobroge, Delta mirifică, marea imensă, albastră, Dunărea călătoare eternă, pe sub cer, pe sub stele, prin umbrele pădurilor, prin câmpii și printre coloși muntoși, sfârtecați de lucrările mileniilor și apei, se însoțesc în cântecele Elenei Plătică, în armonioasă legătură cu omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
zis așa? Las ceața din istorie să-i învăluie enigma și plăcerea istoricilor lingviști să o scormonească. Eu doar plutesc pe aripi de vis prin ea. Pustiurile sale misterioase, cu ierburi înalte și cu mirajul depărtărilor vaste, creat de netezimea câmpiei, au provocat și fascinat pe toți cei care s-au încumetat să-i pătrundă și să-i străbată sălbăticia. Darnicul Timp a fost generos cu Bărăganul, ascunzându-i prin tufișuri atâtea vietăți, fapt care l-a determinat pe Alexandru Odobescu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
pete de culoare, schimbate magic de lunile anului, de la albul orbitor al întinderilor de nea, la curcubeul culorilor crude ale primăverii, răsărite din cafeniul arăturilor și până la romanticele nuanțe ale toamnei, de galben, portocaliu și ruginiu. În acele vremuri, mănoasa câmpie și-a revendicat titlul de „grânar al țării”, revărsând cu mândrie-n zare „galbenul de Bărăgan”,devenit culoare de stindard. Uriașele sale pete de culoare au fost punctate din loc în loc cu tot mai multe siluete negre ale ciudatelor păsări
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
sunt oameni din țara sufletului meu, care vor reface sistemul de irigații, apoi se vor strădui să aducă în arterele Bărăganului și apele Siretului unite cu ale Buzăului ce vor fi reunite aici cu apele Dunării. Așa va deveni această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
când se lăcomea la un banchet oarecare - cu resturi culinare demobilizate în pubele igienice în ecou de antice vase. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Viitor din ce este Prezent din ce-a fost Armăsari nemișcați pe câmpiile artei ecvestre Urme de file-ostenite Noi cataloage și mărci Adrese gratis de brașoave umflate Negustori de himere Costume de carnaval și vorbe mobile Gondole pe canale-mpuțite Gesturi și țipete mute Din mers echipaje Din carete-n drum Armăsarii din
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
urmărind cum se-ncinge planeta de pălăvrăgeală și zero acțiune Stăteau în jurul mesei la mijloc tot mai străini în tăcerea din casă. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Străbătând puhoiu-n canoe ca să hăituie somonul la deal Străbătând câmpia-n șa ca să hăituie copite-n ierburi Străbătând codrii pe jos ca să-nfrunte ursu-n hățiș Străbătând potecile la Soare-răsare ca să-ntâmpine cărările la Soare-apune Străbătând mereu... străbătând mereu... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May În ceruri răposații
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
un nume de femeie, pierdut în aerul acru, ca borșul coclit Natalia... Natalia... Oameni cu și fără bilete treceau indiferenți cu privirile șterse pe lângă bătrânul atins de trenul rapid prea fragil să se smulgă din ghearele azilului de bătrâni în Câmpia Bărăganului scuturat de furtună Iorgu Bugan fugi încet... fugi încet... picioare de salcie ... tălpi timide... dincolo de ceruri fără nori moșia furată cu forța pământuri duse pe apa sâmbetei conacul lui dus pe apa sâmbetei sufletul lui înghețat în negură lumina
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Acasă > Poeme > Sentiment > FIE SUFLETUL TĂU SFÂNT!... Autor: Elenă Spiridon Publicat în: Ediția nr. 1671 din 29 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Azi, măicuța,-i ziua ta,, Soarele mă ia de mână. Pe câmpie, că aș vrea, Ca să-ți împletesc cunună, Nu de flori, ci doar de spice, Să-ți mlădie vântul dor, Ca esti bună, cum s-ar zice, “Pâine scoasă din cuptor”.... Nu ți-o-așez, mama, pe cap, Fata să nu ți-o
FIE SUFLETUL TAU SFÂNT!... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350356_a_351685]
-
că eu, printr-un cânt, descânt, pot să ascund în gând, o poveste, un basm, multe aventuri și peripeții, împletite pentru voi copii într-un curcubeu sublim, înmănuncheate într-un film! Toată lumea-ncape aici, cu eroi pentru pitici, munți și câmpii și tot ce avem se desfac curgând ca dintr-un ghem râzând”. Personajele folosite de autoare sunt: REC, Becul, Blitz-ul, Trepiedul, Luna... Apoi, alte personaje: Ardetot, Crăiasa Jucăriilor, Calul Troian din lemn de Tisa, Păpușa Credo, Păpușa Info, Soldatul
AVENTURILE LUI BOBIŢĂ CINEASTUL, DE MARIA MÂNZALĂ, CRONICĂ DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349017_a_350346]
-
și înălțându-ne mereu prin splendoarea operei sale fără egal. Dar, pentru că și minunile trebuie să aibă un sfârșit, Maestrul a obosit într-un sfârșit și a... plecat puțin, sâmbătă, 29 octombrie 2005, să se odihnească pe pajiștile verzi ale Câmpiilor Elizee. Așa e datul, cei mai buni se duc, pe ei Dumnezeu îi iubește mai mult. Rămânem mai săraci, cu nostalgia doar, a „zăpezilor de altădată”. Fiecare subiect al Marianei Cristescu este o fărâmă de actualitate pe care autoarea îl
PAŞI DE ISTORIE INSTANT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348972_a_350301]
-
ale lor și ale poeților, albe cât cuprinzi. Din ele iarna răpea mereu zile... acele zile croite din îngemănarea anotimpului care pleca și anotimpului care venea... ivit din timp, din zare în zare cu palme albe de zăpadă împrăștiate pe câmpii, cu ghiocei albi, cu broderii de stele albe, cu lumini albe, cu berze albe... toate, albe ca doctorițele. Anotimpul înmlădiat din primăvară și vară, e alb, pur și frumos ca o doctoriță...! Prin gând, cărările fără pulbere trec una pe lângă
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
afirma că: „Ținutul Odorheiului este atât de maghiar, încât și pasărea ciripește în ungurește”. Într-un alt capitol intitulat „Dezrădăcinarea”, Menuț Maximinian prezintă aspecte istorice în ce privește națiunea maghiară și evoluția ei în timp. Este prezentată venirea și stabilirea ungurilor în Câmpia Panonică și ocuparea treptată a Transilvaniei de către aceștia, precum și creștinarea lor în ritul ortodox (bizantin). Autorul arată etapele cuceririi Transilvaniei de către unguri arătând că prezența românilor în Transilvania a fost în mod continuu constantă, iar ponderea lor numerică - în comparație cu celelalte
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
mai sus, înspre varfu-i; drept pentru care, se și sfâșie între ei și sunt cu totul nefericiți (nemulțumiți)... Pe când, dimpotrivă, dacă ar crește și s-ar împlini în chip firesc, dacă s-ar dezvolta că și spicul de grâu pe câmpie, fiecare ar fi ceea ce trebuie să fie, sau ce ar putea fi... • Toate dilemele se rezolvă prin unificarea contrariilor. • Îmi este cu mult mai ușor să prind rădăcini și să fac să crească în mine forme noi, decât să le
CITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349085_a_350414]
-
între magic și profan 10:00-10:15 Mihai ZAMFIR: Săgețile dacilor 10:15-10:30 Crina BOCȘAN: Prietenul lui Traian de Iulia Hașdeu 10:30-10:45 Victor DENCIU: Psihoarheologie juridică - obiceiuri geto-dace 10:45-11:00 Luca MANTĂ: O ipoteză - Atlantida în câmpia Timișoarei 11:00-11:15 Valeriu POPOVICI-URSU (Franța): Adevărată obârșie a poporului român 11:15-11:30 Nicolae GROSU: 2 iulie - Ștefan cel Mare 11:30-11:45 Mihai SPORIS: Am picat din cer sau altfel despre continuitate în Dacia străbuna 11:45-12
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
de refugiat politic ci de „antreprenor” că eu între timp mi-am înregistrat o firmă „Idex International Inc”, care avea ca obiectiv fabricarea de chimicale foto și comercializarea de film de raze X. Am domnule o boală, încep să bat câmpii și deviez de la subiect. Deci „pașol nazat” la Michell Turcott securistul canadian. Am aterizat în Canada în noiembrie 1982, ca să fiu precis, în Winnipeg (polul frigului în Canada) la „pretenul meu Gioni Vidoni, cu care intenționam să facem o companie
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
că prin intermediul cronicilor, recenziilor, articolelor, se exprimă și se dezvoltă opinii personale asupra unor opere literare sau de artă, ce pot căpăta valori de referențial. Izvorâtă dintr-o necesitate firească, aceea de a-și prezenta rodul anilor de muncă pe câmpia culturii române, cartea de față întocmește un tablou a ceea ce a scris autoarea în decursul perioadei 1992-2010. Astfel, sunt antologate materiale ce au fost publicate în reviste și gazete precum: “Mesagerul Olteniei”, Revista “Lamura”, Revista “Luceafărul Românesc”, “Cuvântul Libertății”, “Universul
“NELINIŞTI PRIN TIMP” SAU “UN UNIVERS ÎNCĂRCAT DE SENSURILE PRECISE ŞI SENSIBILITATEA ARTEI SCRISULUI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349156_a_350485]
-
-om colo-n rai Cine te iubește drept Te-așteaptă, o aștept! Dintr-o floare cea aleasă Mândra mea-i, cea mai frumoasă Făuri-vom casa noastră Porumbița mea albastră! Eu ți-s drag, tu dragă mie? Ești narcisul pe câmpie Tu gazela mea te-aștept Să te-apropii de-al meu piept. Elena Buldum foto: internet Referință Bibliografică: Acum... Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Buldum
ACUM... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349207_a_350536]
-
pe-un ultim izvor, ca pe-un ultim însemn Sunt un glonț de măceș într-un sânge văratic, prin tranșee de dor, într-o cârjă de lemn. Mi-am legat de genunchi tot pământul cu lanuri, M-am ținut de câmpii, m-am târât, dar in van Între noi am legat vântul serii de ramuri Să nu-mi smulgă, furiș, răsuflarea pe geam Când treceai ca un fum, vișiniu de frumoasă, îmbrăcată în jar, dogorită de flori, când treceai ca un
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
de ea nu e dor dacă are jilț, dorul de ea e dor dacă are vultur, deoarece cântecul Ionelei Prodan e sus unde bradul taie vântul și norul, scurgându-ne rar câte o ploaie de melancolie, pe când sufletele noastre sunt câmpie crăpată de setea de cântec alinător, glăsuit de Ionela Prodan! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ionela Prodan. Rar câte o ploaie de melancolie / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
Ele-s a noastre margini de-nceputuri ; Să ia din a lor fapte mărire...”; inversiuni de cuvinte, imagini sugestive, comparații, metafore, repetiții ș.a. Orice figură de stil ar folosi autorul, poezia curge lin și cât se poate de limpede pe câmpia paginii. În poezia : Rădăcini el face o trecere în revistă a numelor glorioase care au slujit țara cu sceptrul în mână, în marile bătălii pentru neatârnare. De te-ntrebi, cumva, vreodată, dacă ai o rădăcină, / Te coboară cât se poate
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
emblema tuturor celor care și-au pierdut numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
numele și viețile pe câmpurile de luptă, în poezii ca: “Mai vino, Ștefane!”; “Eroul”; “Datorie”; “Mărite Ștefane”; “Moșia”; “O vorbă de-mbărbătare”; “Moartea Viteazului”; “Iancu”; “Eroului necunoscut”; ș.a. Oarba de Mureș, Stalingrad, Blajul, Câmpia Libertății - o adevărată “cruce de istorii”, câmpia sfântă și Mecca românilor care e numită “Roma luminată” - sunt cântate de poet cu fervoare și înflăcărare muiată-n lacrimi, atunci când le calcă pământul sfânt, amintindu-și de ilustrele nume care le-au dat strălucire: “Așa gândit-au Crăișorul / Și
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]