3,117 matches
-
pornește. - Biletul, vă rog, spune conductorul care, de la un geam privise toată scena. - Nu am bilet. Ce trebuie să fac? - Nimic. Aveți un suflet mare și mi-i deajuns. De la est la est Revelionul din 1931 l-am făcut la cârciuma lui Tudose din Cișmele. Au fost fete și băieți, masă mare și mâncare, chef de dans, de muzică și...chef. În zori ne-am fotografiat. Nu-i așa că arătam bine? Iată-ne: în picioare, de la stânga la dreapta Grigore Boiangiu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Toate craniile erau sparte, probabil că fusese vre-un cimitir de război acolo. și câte seminții o fi amestecat pământul acesta românesc mereu strecurat printre degetele orgoliilor și puterii?! Primarul, Atanase Demirov, un om foarte bogat și foarte rău, avea cârciumă, peste o mie de oi, 500 hectare de pământ pentru izlaz și foarte mult pământ. Noi aveam o scroafă pe care o așteptam să facă purcei însă la îndemnul primarului vecina Caramaci a tăiat scroafa. Nu m-am putut abține
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
la judecătorie la Bolgrad și a trebuit să mă împac cu femeia Caramaci că altfel judecătorul, bulgar și el, mă condamna. Pe judecător îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara de cîrciuma lui Demirov mai era cârciuma lui Diacov, unde sâmbăta ne duceam la el la crama din vie. Beam, mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a trebuit să mă împac cu femeia Caramaci că altfel judecătorul, bulgar și el, mă condamna. Pe judecător îl chema Corini și nu ținea cont nici de martori nici de dreptate. În comună, în afara de cîrciuma lui Demirov mai era cârciuma lui Diacov, unde sâmbăta ne duceam la el la crama din vie. Beam, mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă a doua zi trebuia să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
că străinii au avut Întotdeauna dreptul de a dobândi imobile urbane și că În convenție au fost introduse toate restricțiunile care existau față de străini: „oprirea de a dobândi pământ rural, așezarea În comună cu Îngăduința autorităților locale, reglementând și chestiunea cârciumilor”. Kogălniceanu susținea că România oferea mult prea mult monarhiei austro-ungare, deoarece, În primul rând, Convenția nu ținea cont de situația industriei românești, care era la Începuturile ei. Critica și faptul că la Încheierea acesteia nu au fost consultate Camerele de
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară care avea să se Încheie cu devastarea sinagogii, a cărei construcție nu fusese Încă terminată. Atitudinea regelui a fost Însă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aprobarea consiliilor comunale, iar la sate În nici un fel, nici măcar provizoriu. Li se interzicea evreilor obținerea de imobile la sate și orașe, orice act de vânzare - cumpărare fiind declarat nul și neavenit. Se interzicea evreilor arendarea sau exploatarea moșiilor, viilor, cârciumilor, morilor, produselor etc. Pentru exercitarea comerțului aveau nevoie de un certificat eliberat de consiliul comunal; alimentele și băuturilor puteau fi vândute numai mozaicilor, nu și creștinilor. Adoptată, legea urma să aibă putere retroactivă, abrogându-se toate legile și regulamentele contrare
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Început În urma unei circulare trimisă de Brătianu la toate prefecturile de județ În care se propunea „oprirea israeliților de a fi arendași de moșie, de a se opri israeliților așezarea prin comunele rurale, de a se face Întreprinzători de hanuri, cârciumi și arendași de moșie...Acea circulară, atunci aplicată de toți prefecții, a produs În Europa o senzație destul de neplăcută. Pe atunci aveam onoarea a Înfățișa România la Paris am fost, prin urmare, În stare a ști și a aprecia impresiunea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
o țară mică cum e a noastră”. Carp merge mai departe și prezentă situația reală a evreilor din Moldova, după celebrele circulare date de ministru, spunând: „Există o dispozițiune la noi prin care se oprește cineva a fi posesor de cârciume dacă nu va avea o garanție care să stabilească faptul că acel care voiește a fi posesor nu e om fără căpătâi. Obișnuit, asemenea garanții se dau de către săteni. Ei bine, prefecții interveneau pe lângă comune, Îndemnând pe săteni a retrage
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
petrecuse Într-o seară la Iași, când În cadrul societății Junimea se discuta problema evreilor: „ieșind de la acea ședință, care se prelungise până la orele trei din noapte, am văzut un evreu care lucra la un tablou de Rembrandt, iar dintr-o cârciumă de alături ieșeau trei lucrători români, cântând cântece patriotice și plini de vin”, subliniind contrastul dintre preocupările unor români și cele ale evreilor, arătându-le care ar fi rezolvarea: „Voiți să concurați În mod biruitor cu evreii, fiți muncitori, fiți
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
acea țară este pierdută de mai Înainte cu sau fără jidani”, remarcând că nu era vina evreilor că erau stăpâni În sate declarând că „atunci a venit legea rurală, bazându-se pe un principiu de egalitate, care a declarat că cârciumile nu mai sunt un monopol”, s-a Întâmplat ca „În loc de o cârciumă s-au ivit În fiecare comună șapte, și În loc de o familie ovreiască, au venit șapte”. Răul este deci serios, „astăzi evreii sunt stăpâni pe producțiunea noastră economică și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
că nu era vina evreilor că erau stăpâni În sate declarând că „atunci a venit legea rurală, bazându-se pe un principiu de egalitate, care a declarat că cârciumile nu mai sunt un monopol”, s-a Întâmplat ca „În loc de o cârciumă s-au ivit În fiecare comună șapte, și În loc de o familie ovreiască, au venit șapte”. Răul este deci serios, „astăzi evreii sunt stăpâni pe producțiunea noastră economică și oricare ar fi măsurile represive ce veți lua astăzi, nu prin ele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
profesional. Mi-a cerut să-l duc cu mașina într-un sat oarecare, unde se știa că se născuse Vasile. Era o sâmbătă de toamnă târzie, zi în care, ajungând acolo, am hotărât să ne informăm, pe cât era posibil, la cârciuma satului, situată la șosea. Un local care este, desigur, "Bar", într-o baracă improvizată. Erau destui bărbați acolo, bând votcă. Intrarea noastră a produs oarecare neliniște, mai ales că eu aveam un aer cam "oficial" din cauza unui impermeabil militar. Repede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
ca aureolată de cei ce au trăit-o pe punțile corăbiilor, măcinați de boli, de marginalizare și de spectrul sărăciei, cu plăcerea riscului, tensiunea luptei, bucuria câștigului și resemnarea înfrângerii. Bogăția căutată în calele corăbiilor, pentru a fi cheltuită în cârciumi, investită personal, trimisă iubitelor sau îngropată pe vreo insulă nu le-a dăruit o Epocă de Aur, dimpotrivă. Cei mai mulți au murit de boli, de bătrânețe sau epuizare, alții, puțini, au sfârșit condamnați de autorități sau pedepsiți de proprii tovarăși. Nu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
alcool și promiscuitate. Silver, însă, era ceea ce și-ar fi dorit orice pirat care a avut ceva noroc cu prăzi bogate și a scăpat de brațul legii : un mic afacerist în retragere. Cu un cont în bancă, a deschis o cârciumă prosperă, pe chei, căci păstrase banii din activitățile de tinerețe și îi investise. Era căsătorit cu o femeie de culoare, adulmeca obsesiv mirosul de apă sărată, era vizitat mereu de foștii camarazi de punte, era aureolat de eroismul sub comanda
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
penurie) ; un ceas spaniol ; bijuterii ; busole montate în alamă (toate, capturi din jafuri) ; scoici exotice (semne ale călătoriilor îndepărtate și ale nestatorniciei). Corăbiile pomenite în roman sunt, de asemenea, specifice secolului al XVIII-lea. Pirații care scăpaseră din confruntarea de la cârciuma Admiral Benbow au fugit cu un cutter sau cu un lugger, conform terminologiei originale din roman, o ambarcațiune mică, ușoară, cu un singur catarg și velatură mixtă, asimilabilă unui sloop, corabia clasică a piraților din GAP11. Hispaniola era un schooner
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
viața să facă declarații despre scena la care a asistat și, mai apoi, s-a sinucis. Zizi Munteanu a dispărut în străinătate, imediat după moartea lui Labiș. Chiar în ziua accidentului, „Țumpi” - cum era alintat Labiș de către prieteni - cântase în cârciumă „Trăiască Regele”. Deschid aici o paranteză - n.n.M.T. - : în ochii regimului acest fapt constituia o crimă. În 1948 însuși Labiș a fost revoltat când un coleg din Fălticeni cântase în clasă imnul regal. Prin anii ’60, un coleg de facultate al
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pentru acești artiști, pescuitul în iaz constituia o adevărată ocupație. Ștefan Cuciureanu nu făcea excepție. Cu partenerii purta discuții interesante. - Ai prins ceva? - Da, un c...t. - Ei, tot ai de-un borș. Celebritatea profesorului consta în deasa frecventare a cârciumilor. Când se apropia ora de închidere, le lua la rând, una câte una. Uneori accesul îi era permis și după această oră, fiind un client cunoscut. Periplul îl încheia în gară, unde cârciuma era deschisă până în zori. Odată a intrat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Celebritatea profesorului consta în deasa frecventare a cârciumilor. Când se apropia ora de închidere, le lua la rând, una câte una. Uneori accesul îi era permis și după această oră, fiind un client cunoscut. Periplul îl încheia în gară, unde cârciuma era deschisă până în zori. Odată a intrat la catedră cu mâna înfășurată în bandaje. Colegilor le-a explicat: - Aseară, pe la trei, când, ca tot omul cumsecade, mă întorceam acasă, un a-nimal, un dobitoc, m-a călcat pe mână... Altădată, cu
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
le țină în întregimea lor. Din cele douăzeci și nouă de prelegeri anunțate la început de an, preda vreo opt-nouă. La examene, pe studenți îi apuca groaza când nea Fane nu mai apărea. Băieții făceau atunci echipe care scotoceau prin cârciumi. Acolo unde îl găseau, îl arestau și-l aduceau la catedră. Ajuns aici, împărțea note mari cu dărnicie. E adevărat, era o plăcere să înveți după cursurile lui concise, dar bogate în exemple. În „căpșorul lui îmbibat cu rachiu”, cum
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-și propriul punct de lucru într-o cameră îngustă, la poalele scării de la intrarea în locuința sa. Era un om simplu și blând, iubitor al muncii și al familiei sale. Singurele distracții inocente se limitau la frecventarea ocazională a unei cârciumi dincolo de Porta Vescovo, în localitatea Quattro Stagioni. Juca cărți cu prietenii și bea un pahar de vin. Adesea era auzit îngânând cântece populare pe ritmul loviturilor de ciocan vibrate pe tălpile papucilor cărora le schimba pingelele. Nu se avea o
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
duminicală a parohului. Această pasiune religioasă și memorie solidă i-au pricinuit și unele consecințe triste, dat fiind că anumite experiențe neplăcute i-au rămas imprimate în minte pentru toată viața. Duminica după-amiaza, tatăl Luigi îl ducea cu el la cârciumă, în localitatea Quattro Stagioni. Cumva în glumă și oarecum, poate, din cauza efectului țigărilor și a alcoolului, își lua fiul de subsuori și îl urca pe masa tavernei: «Curaj, Giovannino, fă o predică acestor ticăloși bețivi!», îi spunea. Micuțul repeta din
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
erau învelite în pânză; partea interioară se numea «suflet»). O glumă de prost gust, care a lăsat o impresie negativă în sufletul delicat al copilului. Fiind acum preot și înaintat în vârstă, când i se întâmpla să treacă prin preajma acelei cârciumi, don Calabria își reamintea acea peripeție dezgustătoare. Și spunea: «Să nu răspundeți niciodată cu anumite replici copiilor! Le zăpăcesc inocența și lasă într-înșii o impresie proas tă!». Odată, fără nici o ezitare, a luat foarfecele și și-a tăiat părul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ajuta să-și recupereze puterile. Terminându-se zilele de permisie, s-a reîntors la spital însoțit de fratele său Gaetano. Don Calabria ne spune că fratele său, înainte de a reintra în cazarmă, l-a convins să tragă o fugă până la cârciumă pentru a bea împreună un pahar de vin. «Un pahar de vin genuin e mai bun decât o mulțime de medicamente: ucide microbii și alungă bolile», spuse râzând Gaetano. Soldatul Calabria s-a prezentat la cazarmă mult mai reîmprospătat și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
la pachet. Terminându-se masa frugală, băieții au roit-o îndată spre pajiște. Don Calabria, cu un semn al mâinii, i-a reținut pe don Diodato și Gigio. I-a invitat să se răcorească cu o bere, sub umbrarul unei cârciumi de țară. Un tablou de viață simplă, departe de oraș și de pălăvrăgelile sale. După o primă înghițitură de bere, timid, don Calabria spuse: «Aș vrea să vă citesc câteva gânduri pe care le-am scris în aceste zile. Sunt
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]