3,100 matches
-
care diferă în moduri semnificative de subtipurile de fobie socială recunoscute în prezent și care pot avea nevoi nesatisfăcute de programele de tratament existente. STUDIU DE CAZ Cazul 1 Datele pacientului Dna B. este o femeie de 45 de ani, căsătorită, cu doi copii. Ea lucrează cu jumătate de normă, împreună cu soțul ei, la propria lor firmă. Istoricul tulburării Dna B. se plînge de anxietate cînd își primește clienții acasă. Îi place să-și petreacă timpul cu prieteni, dar devine anxioasă
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
remarcat o serie de diferențe, comparînd 26 de pacienți ce prezentau manifestări exclusiv la nivel mental cu 48 de pacienți care prezentau atît obsesii, cît și comportamente repetitive; s-a observat că membrii primului grup erau mai deprimați, procentul celor căsătoriți era mai mare, nivelul de educație era mai scăzut, debutul simptomelor avusese loc mai tîrziu și apelau mai des la medicație decît cei din al doilea grup. S-a descoperit că tipurile de gînduri obsedante și de compulsii sînt asemănătoare
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
iritabilitate sau dificultate de concentrare). Neliniștea și anxietatea de lungă durată pot genera o stare de oboseală permanentă, cefalee, tulburări epigastrice și insomnie. STUDIU DE CAZ Datele pacientului Dna G. este o femeie de 30 și ceva de ani. Este căsătorită și are doi copii de 4, respectiv 7 ani. Prezentarea problemei Dna G. a fost împovărată de griji vreme de mai mulți ani. Afirmă despre sine că s-a născut îngrijorată. De curînd, și-a făcut griji în legătură cu sănătatea membrilor
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
vedere factorii demografici oferă rezultate contradictorii, cu doar cîteva tendințe clare. Cu toate acestea, există dovezi care sugerează că nivelul scăzut al educației și al veniturilor ar putea fi asociat cu un risc ușor crescut de SSPT și că persoanele căsătorite prezintă un risc mai mare decît cele necăsătorite (Kessler et al., 1999b). În prezent, există argumente clare că femeile sînt mai vulnerabile la SSPT decît bărbații în urma expunerii la o traumă (Breslau et al., 1997). Există multe explicații potențiale pentru
Psihoterapia tulburărilor anxioase () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
așa este cazul minorului de 16 ani care poate încheia singur un contract de muncă și dispune de veniturile realizate prin munca proprie). Preluând unele din reglementările anterioare, la care sunt aduse anumite completări, noul Cod civil reglementează situația minorului căsătorit, care "prin căsătorie dobândește capacitate deplină de exercițiu". În cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună-credință la încheierea căsătoriei, păstrează capacitatea de exercițiu anticipată. Articolul 40 din noul Cod civil arată că: "Pentru motive temeinice
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
filme precum Fatal Attraction sau Basic Instincts, portretizează femei de succes, puternice, singure, independente, așezîndu-se într-o lumină extrem de negativă. Femeia malefică din Fatal Attraction (1986), o editoare de succes, necăsătorită, numită Alex (interpretată de Glenn Close), seduce un bărbat căsătorit, Dan Gallagher (interpretat de Michael Douglas), începînd apoi să îl urmărească obsesiv, continînd să-i distrugă căsnicia și să-l țină doar pentru ea. Faludi subliniază că filmul a fost inițial conceput ca o prezentare plină de înțelegere a dilemelor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acest sens, se pot remarca populații foarte tinere, tinere, medii, îmbătrânite, foarte îmbătrânite); b) structura populației pe sexe (se pot evidenția tipuri de populație cu pronunțată reprezentare feminină, masculină sau populație echilibrată); c) structura populației în funcție de starea civilă (populație necăsătorită, căsătorită, văduvă, divorțată); d) structura populației după nivelul de instruire (primar, gimnazial, liceal, superior); e) structura populației având în vedere gradul de participare la activitățile utile societății (populație activă, ocupată, populație aflată în șomaj); f) structura populației pe medii de rezidență
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
în vârstă, copiii și adolescenții sunt mai puțin tentați să economisească, sunt mai receptivi la inovații și au o sensibilitate ridicată la semnificația mărcilor. La fel, s-a constatat că cei necăsătoriți acordă mai multă atenție produselor vestimentare, în timp ce tinerii căsătoriți alocă o parte mai mare a bugetului lor pentru echipamentele electrocasnice, mobilă etc. De asemenea, persoanele din mediul urban resimt anumite nevoi, diferite de cei din mediul rural, iar persoanele cu un nivel de educație mai ridicat sunt atrase în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
române, familia reprezintă forma socială de bază, întemeiată prin căsătorie și care constă din soț, soție și din descendenții acestora. În mod tradițional, în societățile dezvoltate, există trei tipuri dominante de familii<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 166. footnote>: cuplurile căsătorite, familia nucleară și familia extinsă. Cuplul căsătorit este reprezentat în general de tinerii căsătoriți care încă nu au copii și de cuplurile mai în vârstă care, deși au copii, locuiesc singuri, deoarece aceștia din urmă sunt plecați la casele lor
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
întemeiată prin căsătorie și care constă din soț, soție și din descendenții acestora. În mod tradițional, în societățile dezvoltate, există trei tipuri dominante de familii<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 166. footnote>: cuplurile căsătorite, familia nucleară și familia extinsă. Cuplul căsătorit este reprezentat în general de tinerii căsătoriți care încă nu au copii și de cuplurile mai în vârstă care, deși au copii, locuiesc singuri, deoarece aceștia din urmă sunt plecați la casele lor. Familia nucleară reprezintă grupul format din tată
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
soț, soție și din descendenții acestora. În mod tradițional, în societățile dezvoltate, există trei tipuri dominante de familii<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 166. footnote>: cuplurile căsătorite, familia nucleară și familia extinsă. Cuplul căsătorit este reprezentat în general de tinerii căsătoriți care încă nu au copii și de cuplurile mai în vârstă care, deși au copii, locuiesc singuri, deoarece aceștia din urmă sunt plecați la casele lor. Familia nucleară reprezintă grupul format din tată, mamă și copiii acestora, toți trăind în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Fiind la începutul carierei profesionale, aceste persoane au venituri reduse, pe care le cheltuiesc mai ales pentru cumpărarea mobilierului de bază, pentru haine, pentru băuturi alcoolice și mâncare servite în altă parte decât acasă, pentru petrecerea timpului liber etc. Tineri căsătoriți, fără copii Au de obicei un venit mai mare (două salarii), cheltuind o sumă substanțială din acesta pe automobile, îmbrăcăminte, vacanțe. De asemenea, aceste familii reprezintă segmente țintă pentru firmele care produc și comercializează mobilă și bunuri de folosință îndelungată
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
la Institutul „Notre Dame” din Timișoara, apoi tot aici Liceul „Carmen Sylva”, absolvit în 1934, și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1934-1938). Își susține licența în sociologie (cu Dimitrie Gusti) și în filologie (germană și franceză). Căsătorită, în 1939, cu Mihai Șora, pleacă împreună la Paris, pentru continuarea studiilor, ca bursieri ai statului francez. În 1940 obține, la Sorbona, diploma în limba și literatura franceză, iar în timpul războiului, la Grenoble, frecventează cursuri și seminarii practice în vederea unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
șade bine întipărită în memorie, nu știu de ce! Piesa se numea Asta-i ciudat! Și fusese montată, în orașul de pe malul Dunării, de un regizor fără strălucire, dar cu un destin spectaculos (grec fugit din patria natală și, printre altele, căsătorit, prin deceniul șapte, cu văduva lui... Lucrețiu Pătrășcanu!). După reprezentație, a urmat masa, la restaurantul de pe colț: eram cel mai tînăr invitat! MRP, la final, a trecut printre noi și, însoțit de nevastă (care nota), după ce ne privea, dicta: "Cutare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Spitze (1988), zonele principale ale acestor intercondiționări ar fi: modul cum afectează existența copiilor calitatea (fericirea) mariajului părinților și satisfacția lor generală în viață; impactul copiilor asupra statutului economic al părinților; modul cum afectează copiii statutul marital al părinților (necăsătorit, căsătorit, divorțat, recăsătorit); efectele situației economice a părinților asupra copiilor. La acestea, cercetări ulterioare au adăugat subiecte de mare relevanță și actualitate: presiunea grupurilor de similaritate (peer groups) asupra părinților și familiei, particularitățile relației părinți-copii în cazul migranților, bunica drept substitut
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ipoteză - în terminologia limbajului curent, ea s-ar numi „a plictiselii” -, dar alte date sunt însă nonsuportive. Dintre cercetările sistematice ce atestă efectul suprasaturației de stimuli, două sunt mai relevante. Y. Talmon (1964), studiind un număr de 125 de cupluri căsătorite provenite din kibbutzuri evreiești, a constatat că nici unul nu era format din parteneri crescuți în același kibbutz. Crescut în același kibbutz însemna - așa cum s-a mai arătat în secvența dedicată definirii familiei -, că stăteau puține ore cu părinții, majoritatea interacțiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
populații, e adevărat că foarte puține, unde inclusiv desfășurarea căsătoriei este un prilej de ceartă și ostilitate fizică. La gusii din Kenya, familiile mirelui și miresei, rivale cu mult înaintea evenimentului, se jignesc și se bat chiar lângă patul noilor căsătoriți, inclusiv când aceștia sunt în toiul coitului (LeVine, LeVine, 1963). Ceremoniile însoțite de tensiuni și conflicte sunt caracteristice grupurilor care, deși inamice, practică totuși căsătoriile între ele, datorită unor condiții tehnoenvironmentale specifice (Harris, 1975a). Componenta economică prezintă următoarele variante: cumpărarea
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de cifre
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încă relevant, deși el a pierdut din importanță. Într-o anchetă efectuată în Franța, în 1977, 26% dintre cuplurile interogate au declarat că soțul și soția s-au născut în aceeași comună, iar 71% în același departament, în timp ce copiii lor (căsătoriți) dau pentru prima situație 18%, iar pentru cea de-a doua, 55% (apud Segalen, 1987). Să reținem că proximitatea spațială are o mare valoare în încheierea unei căsătorii, deoarece ea cumulează și alte criterii homogamice (etnic, statut socioprofesional, religios, de
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copii; bărbatul, având „natural” o înclinație mult mai pronunțată față de știință și cunoaștere, va aloca un timp mai mare cititului, televizorului, iar nevasta, treburilor casnice. S-a constatat că mariajul tradițional (în care bărbatul lucrează, iar femeia nu) face bărbații căsătoriți mai sănătoși fizic și mental decât cei necăsătoriți, în timp ce la femeie situația este inversă. Diferențele prin stereotipie afectează și indirect viața în familie, mai ales în ceea ce privește puterea într-un cuplu conjugal, aceasta fiind legată direct de câștigul financiar pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Thevenot, 1977). În SUA, între 1960 și 1997, numărul femeilor angajate în câmpul muncii aproape s-a triplat, ajungând la 63 de milioane. În 1960, dintre femeile apte de muncă, 37,7% lucrau, iar în 1997, 59,8%. Numărul femeilor căsătorite care aveau un loc de muncă a crescut mai mult în aceeași perioadă, de la 31,9% în 1960 la 61,6% în 1997 (apud Bryjak, Soroka, 2001). În fostele țări comuniste, acest fenomen are particularități marcante datorită economiei de comandă
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
psihic și al satisfacției între bărbați și femei în cuplurile maritale. Diferențe și mai pronunțate apar însă între soțiile care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care lucrează și cele casnice. Astfel, deși există rezultate empirice divergente, cercetările din SUA au arătat că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai mare măsură de depresie decât bărbații de aceeași vârstă, în vreme ce femeile de vârstă mijlocie necăsătorite sau care lucrează nu
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
că femeile necăsătorite și cele căsătorite care au un loc de muncă sunt fizic și psihic mult mai sănătoase decât cele casnice, pe când bărbații căsătoriți (în principiu și cu slujbă) apar mai sănătoși decât cei necăsătoriți. Femeile de vârstă mijlocie căsătorite, dar casnice suferă în mai mare măsură de depresie decât bărbații de aceeași vârstă, în vreme ce femeile de vârstă mijlocie necăsătorite sau care lucrează nu prezintă diferențe în gradul de depresie față de bărbați. Explicația ar fi dată de faptul că bărbații
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin cealaltă, ceea ce nu se întâmplă în cazul femeilor casnice. În plus, acestea din urmă ocupându-se „doar” de gospodărie și de copii au un statut social mai scăzut chiar în fața membrilor propriului grup familial. Interesant este că femeile casnice căsătorite declară în proporție mai mare decât cele necăsătorite sau căsătorite, dar având un loc de muncă, faptul că sunt fericite (Bernard, 1972). S-ar părea că este în joc conformarea la așteptările tradiționale de rol feminin ale modelului cultural american
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]