11,767 matches
-
pe lângă sine un diac, dar nu și o cancelarie, care să asigure valabilitatea unor privilegii date în această cancelarie. Ca să nu mai amintim că la 2 februarie 1503, Iurie Cupcici dăruia Putnei, la moartea sa, și satul cu curtea și cancelaria bunicului, dacă o fi existat așa ceva, plus alte două sate care formează temeiul, ocina de la care pornise formarea domeniului său. Dar chiar în anul în care începe numărătoarea noastră, la 14 octombrie 1473, are loc un proces în care Petrea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în 1516 se împarte între fiicele sale, Felina și Drăghina, soția dregătorului Cozma Șarpe. Este menționată și întărirea de către Ștefan cel Mare a unei moșii alcătuită din opt sate, moșia boierului Mihul medelnicer. Din listele alcătuite pentru documentele emise de cancelaria domnească, între 1457 și 1504, și din menționările de după 1504, reiese că numărul cel mai mare de privilegii s-a dat pentru moșii de o jumătate de sat, 64 de privilegii, pentru moșii de un sat, 302 privilegii și pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sale. Dacă ținem seama de faptul că locuitorii satelor care fac parte din domeniul bisericesc sunt obligați să meargă la oaste, la chemarea domnului, înțelegem mai bine care era relația dintre domn și biserică. Țăranii liberi. Din documentele emise de cancelaria domnească, în secolul al XV-lea, avem informații bogate despre țăranii dependenți, pe care îi găsim în satele stăpânite de boieri - sate boierești -, în satele mânăstirești sau episcopale și în satele domnești, care se aflau în ocoalele stăpânite de domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a Moldovei în secolul al XV-lea. O dovadă că toți bărbații valizi erau obligați să meargă la oaste o constituie scutirile, pe care domnul le dă unor sate. În Țara Românească, o asemenea scutire apare în primul document al cancelariei domnești, din 1374, când satul Jidoștița al mânăstirii Vodița este scutit de toate dările și slujbele datorate domniei, inclusiv de a merge la oaste. Pentru Țara Românească există mai multe documente din care rezultă că țăranii aserviți erau datori să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
căreia, în secolul al XIV-lea și prima jumătate a secolului al XV-lea, “Dregătorii ocupau în general o poziție mai puțin importantă în Sfatul Domnesc decât marii boieri care nu aveau dregătorii”. Dar, așa cum remarca C. C. Giurescu, actele de cancelarie nu pomeneau și dregătoria pe care o avea un boier din Sfatul Domnesc. Lăsând la o parte speculațiile în legătură cu Sfatul Domnesc în perioada fărâmițării feudale și cel din timpul centralizării, dregătoriile au apărut în funcție de nevoile guvernării țării. Iar când a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a acestuia. Anumite expresii se regăsesc în locuri diferite - cum este relatarea bătăliei de la Războieni în Letopiseț și de pe pisania bisericii ridicată de domn pe locul bătăliei: același stil, aceași logică, aceași formulare lapidară. Dar și din primele documente ale cancelariei domnești se simte personalitatea domnului. Salvconductele, date fostului logofăt Mihul de a se întoarce în țară, ni-l arată pe domn concesiv, dispus să uite conflictele trecute, promițându-i logofătului că îi va restitui toată moșia. Nerăspunzând chemării domnului, acesta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nici obraz, nici rușine și nici frică de Dumnezeu. În iarna când stam la Zaharian, a venit un flăcău din Dorna și c-o fată. Frumos era flăcăul, dar fata era și mai frumoasă. Și când a venit protopopu în cancelarie, flăcăul i-a spus lui: "Părinte noi ne-am căsători amândoi și suntem cam neamuri și am venit să ne dați aprobare". Și protopopul i-a înjurat de sufletul mâni-sa și i-a dat afară zicând: "Sunteți câni!" Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
câni!" Și flăcăul avea subsuoară o fășcuță 23. S-au dus până în stradă și cineva i-a învățat ca să dea fășcuța cu 18 kilograme de unt protopopului și are să se poată. După cum a și făcut. Și au venit iar în cancelarie cei doi tineri. Și protopopul i-a spus diaconului Grigore Niculescu care e secretarul protopopiei: " Diacone, pune mâna pe condei și scrie: "Înalt Prea Sfințite Stăpâne, etc". Atunci am aflat eu cum te adresezi Mitropolitului. Și protopopul le-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
pentru aparatul de lucru, precum și de mai multe telefoane operative și "scurte" adică posibilități de comunicare rapidă în toată țara cu oficialități foste sau recent instalate, cu toate ambasadele României din capitalele statelor participante la Tratatul de la Varșovia și cu cancelariile de partid din respectivele capitale, începând cu Kremlinul. Comunicarea rapidă și bine ferită de accesul oamenilor de rând era în acele vremuri mai importantă pentru evenimentele de la București decât orice alianță promisă sau poate chiar posibilă. Din acel moment, mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
acțiuni militare pentru ocuparea Constantinopolului, dacă Imperiul Otoman se destramă, precum și proiectul unui program de acțiune pentru “a rezolva problema Strâmtorilor”, proiecte care au căpătat aprobarea țarului. Un document de interes deosebit este Memorandumul alcătuit pentru țar de Bazili, vice-directorul Cancelariei ministrului de Externe, document intitulat Considerații preliminare în problemele maritime în regiunea Mării Negre. Propunând luarea unor măsuri urgente pentru întărirea forțelor navale ruse, în special în regiunea Mării Negre, Memorandumul preciza: “Problema noastră istorică în ceea ce privește Strâmtorile este aceea de a pune
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în slăbirea forței otomane: feldmareșalul Rumianțev a sprijinit cererile Vienei în schimbul unor consistente cadouri. Rusia, care-și asumase rolul de a „proteja” Principatele, nu numai că nu a făcut-o, dar a dat o mână de ajutor Austriei. La fel, cancelariile de la Paris și Londra s-au plasat de partea Austriei. Ciocnirile de interese în Balcani și Europa Centrală între Rusia și Imperiile austriac și german s-au acutizat în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Moldova și Țara Românească
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de conjunctură și ocupă cu armele Valahia. Convenția ruso-turcă de la Balta-Liman (1 mai 1849) întărește poziția Rusiei în Principate. Abuzurile rusești încep să fie cunoscute în Apus, unde revoluționarii români, refugiați după înăbușirea mișcării, bat tot mai insistent la ușile Cancelariilor. În 1850, Ion Heliade Rădulescu înmânează Guvernului englez un Memorandum asupra scopurilor ocupației rusești în Principate, arătând că este vorba, de fapt, de o anexare. Asemenea memorii și proteste sunt răspândite de pașoptiști la Paris, la Viena, în Turcia etc.
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
are un corespondent perfect în motivația - formulată de U.R.S.S. peste aproape șapte decenii - a menținerii coridorului românesc pentru legătura cu trupele sovietice din Austria... România a protestat contra acestor abuzuri ale „aliatului” său din războiul contra Porții otomane. Răspunsul Cancelariei imperiale ne amintește din nou vremuri apropiate zilelor noastre: dacă România nu e de acord cu hotărârile țarului, „Majestatea Sa va ordona ocuparea țării și dezarmarea armatei române”!: se întâmpla la 2 aprilie 1878. Regele Carol I a răspuns atunci
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
rog a-1 pune să-mi scrie dacă s-a depus în contul meu diurna de senator și dacă mi s-a acordat concediu. În caz contrar, îl rog a se adresa d-lui C. Cociaș sau, în lipsa lui, la Cancelaria Senatului, la directorul Murgulescu sau Protopopescu Argeș. Asemenea, a se repeta la Paris, scrisoarea pentru credit la Creditul Lyonez, pentru suma de 30.000 ruble, care aici nu a primit nimeni și am rămas fără bani; și mai sânt încă
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
PROCES-VERBAL Noi subsemnații M. Zaremba, director general al Casei de Stat de Depuneri și Împrumuturi din Moscova, și dl. Levițski, directorul Secțiunii de Depuneri de la sus-numita Casă de Stat, în virtutea dispozițiilor Ministerului de Finanțe al Rusiei enunțate în telegramele directorului Cancelariei Speciale de Credit, din 12 ianuarie și 25 iulie 1917, și reprezentanții Casei de Depuneri și Consemnațiuni a Regatului României, conform Protocolului întocmit la Iași la 27 iulie/9 august 1917, anexat aici în copie, și semnat de domnul Poklewski
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
octombrie 1916, subsemnatul, delegat al Marelui Cartier General al Armatei, prin Înaltul Ordin No. 30 din 11 octombrie 1916, împuternicit a transporta Tezaurul Mănăstirilor, m-am prezentat la Sf. Episcopie a Râmnicului Noului Severin, unde, asistat de părintele director al Cancelariei Episcopale, econom P. Partenie, și pr. intendent al Palatului Episcopal, Carion Popescu, am primit de la prea cuviosul arhimadrit și mare eclesiarh al Sf. Episcopii, Glicherie a Lungulesei, următoarele odăjdii și odoare care urmează a fi scoase din inventarul respectiv: 1
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de argint aurit din 1751 (7259). 5.Una cruce de argint în parte aurit, fără scaun din 7179 (1671). 6.Una anaforniță de argint aurit, inv. nr. 95. Drept care s-a formulat prezentul Proces-verbal în trei exemplare, unul rămânând în Cancelaria Sf. Episcopii. Delegatul Marelui Cartier, ss. Al. Tzigara-Samurcaș Predător, ss. Arh. Glicherie Asistenți, ss. Ic. P. Partenie ss. Ierom. Carion Popescu PROCES-VERBAL Nr. 13 Astăzi, 24 octombrie 1916, subsemnatul delegat al Marelui Cartier, împuternicit prin Înaltul Ordin nr. 30 din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Toate aceste lăzi, fără a se deschide, au fost depuse în vechea biserică Sf. Gheorghe și date în păstrarea marelui eclesiarh al Mitropoliei. Drept care s-a dresat acest jurnal în 4 exemplare, din care unul se va păstra în arhiva Cancelariei Mitropolitane, altul se va înainta Ministerului de Culte A.C.B., iar două s-au încredințat d-lui Al. Tzigara-Samurcaș. Directorul Cancelariei Mitropolitane, ss. indescifrabil Mare Eclesiarh, ss. Protosinghel Policarp Leca LADA I TREI IERARHI 1.Tetraevanghel slav, ferecat. 2.Evanghelie
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
al Mitropoliei. Drept care s-a dresat acest jurnal în 4 exemplare, din care unul se va păstra în arhiva Cancelariei Mitropolitane, altul se va înainta Ministerului de Culte A.C.B., iar două s-au încredințat d-lui Al. Tzigara-Samurcaș. Directorul Cancelariei Mitropolitane, ss. indescifrabil Mare Eclesiarh, ss. Protosinghel Policarp Leca LADA I TREI IERARHI 1.Tetraevanghel slav, ferecat. 2.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1799, ferecată. 3.Evanghelie gr., tipărită Veneția, 1793, ferecată. 4.Evanghelie slavă, tipărită Pecersca, 1697, legată pluș și
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
său de către Comisariatul Poporului pentru Afacerile Străine din Moscova și mă cred dator de a vă asigura că valorile statului român, depuse acolo, vor rămâne neatinse în conformitate cu procesele-verbale ce la aveți. Comisar pentru Afacerile Străine ss. V. Fritsche Șef al Cancelariei ss. B. Besonov Pentru traducere conformă Interpret jurat ss. Chebap 63 1918 martie 8, Moscova. Raport al consulului Franței la Moscova, Labonne, către Ambasada Franței la Petrograd Republica Franceză Moscova, 8/21 martie 1918 Consulatul General al Franței la Moscova
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
la dispoziție vagonul militar și însoțitorii pentru Iași, unde, grație numai acestor ajutoare, am putut ajunge în ziua fixată. Aci noi complicații: măruntul, nu numai la trup, mitropolitul Pimen, nu voia să primească lăzile deoarece sosise după ora șase, când cancelariile sunt închise. Numai prin intervenția înțelegătorului prefect de Iași Kilimoglu, reușii, după lungi discuții, să obțin de la protosinghelul Policarp, mare eclesiarh al Mitropoliei, adeverință de depunere a șapte lăzi, legate cu cercuri de fier și sigilate, de la Muzeul din București
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
detaliatei inventarieri începute. Grație vagonului pus la dispoziție de Ministerul de Război, în ziua de 3 noiembrie, cele „șapte lăzi legate cu cercuri de fier și sigilate, cuprinzând comorile artistice din Moldova și Oltenia” au fost predate de mine directorului Cancelariei Metropolitane din Iași. Dovadă: Jurnalul-adeverință al Mitropoliei Moldovei și Sucevei, nr. 2415/3.XI. 1916. La 8/21 noiembrie, am înaintat șefului Stat Majorului General al armatei, din ordinul căruia lucrasem, cât și Ministerului Cultelor, câte un dosar de 35
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
învață directorul ăsta de la Banca Națională cu ce se ocupă Banca !”. Apoi prim-ministrul l-a luat de braț pe guvernator și i-a spus: ”Tovarășei nu trebuie să-i răspundeți așa !”. În câteva zile a venit la Bancă adresa Cancelariei prin care se transmitea sarcina. Am organizat un colectiv de specialiști pentru a ne conforma sarcinii primite. Ținând seama de prețul aurului preluat de Banca Națională de la I.M.M.N. Baia-Mare, cursul de revenire al materiei prime pentru bijuterii al aurului fin
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
unde i-am cunoscut însă pe Lucian Strochi și Viorel Buruiană (prozatorul Vladimir Tescanu), cu care m-am împrietenit pierzând nopțile în discuții și lecturi literare. Într-o zi de iarnă, fiind în pauza mare, un coleg a anunțat în cancelarie că doi tineri îl caută "pe poetul Dumitru Chioaru". Unul dintre ei erai tu, dragă Adrian, sper că-ți mai aduci-aminte. A fost o zi norocoasă, căci întâlnirea cu tine a reactivat boema creatoare de la Echinox, cu interminabile discuții și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
datând din 8 februarie 1897, se preciza textual: „Noi, Primarul comunei Iași, constatăm că a expirat termenul de zece zile prevăzut de art. 5 din legea de expropriere din 20 octombrie 1864, de când Direcția Generală a Căilor Ferate Române a depus în cancelaria acestei comune conform art. 4 din mencionata lege planurile și tabelele parcelare pentru exproprierile ce se fac în această comună de către Direcțiunea privitoare la exproprierea terenurilor necesare la construirea atelierelor de la Iași și Drumul de acces, în care timp nu
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]