3,764 matches
-
bisericii; se caută un nou amplasament (idee la care se va renunța); se duc tratative cu mai mulți arhitecți renumiți, pentru întocmirea planurilor. 1938, aprilie-decembrie - se demolează vechea biserică (construită în anul 1886 și mărită în 1898, pe locul primei capele care data din 1869) și se construiește actuala bazilică. 1938, iunie 19 - I.P.S. Alexandru Theodor Cisar, Arhiepiscop - Mitropolit de București, împreună cu un sobor de preoți, cu mare solemnitate sfințește piatra fundamentală a bisericii. 1938, advent / după 12 decembrie - după o
Biserica Sfântul Anton de Padova din Constanța () [Corola-website/Science/309355_a_310684]
-
Ludovic, coloanele din galeria Casei Cavalerilor erau formate din trei trunchiuri și capitelurile corespunzătoare. Numai fundațiile existau pentru piesa de bază a complexului palatului: un donjon de 90 de metri înălțime planificat în curtea de sus sprijinindu-se pe o capelă cu trei nave. Acestea nu au fost realizate, și o aripă de legătură între clădirile de la poartă și budoar au avut aceeași soartă. Planuri pentru o grădină a castelului, cu terase și o fântână, la vest de palat au fost
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
cancelarului Rolin"" îl înfățișează pe Nicolas Rolin, consilierul lui Filip cel Bun, cancelar al Burgundiei și Brabantului, îngenuchiat în fața copilului Iisus, pe care îl ține în brațe Madona așezată pe tron. Probabil, pictura a fost comandată de către fiul acestuia, pentru capela familiei. Unul dintre elementele cele mai originale ale tabloului este priveliștea orașului și peisajul care se desfășoară în fundal, printre două coloane splendide. Arta peisagisticii este aici însușită la perfecție, van Eyck zugrăvește realitățile orașului cu o minuțiozitate incredibilă: trecători
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
Capela Sfânta Ecaterina (în , în ) a fost un lăcaș catolic din Brașov, menționat prima dată în 1388 și demolat în 1559, plasat în imediata vecinătate a Bisericii Negre. Capela făcea parte dintr-o mănăstire de călugărițe premonstratense, mai apoi cisterciene. Deși prima mențiune sigură a construcției datează din 26 iulie 1388, când se afla sub ascultarea rectorului Ioan și aparținea de ordinul cistercian, Paul Binder și alți cercetători sunt
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
bisericilor din curțile beghinelor era Sf. Ecaterina, ctitorii acestora au fost premonstratenși. Toate mănăstirile înființate de cistercieni au ca hram exclusiv pe Sf. Maria”". Cercetătoarea Dana Jenei conchide: "„Cistercian sau la origine premonstratens și preluat după declinul ordinului [...], așezământul de pe lângă capela Sf. Ecaterina din Brașov a fost fondat foarte probabil în prima perioadă de existență a orașului Corona, în paralel cu înființarea localității de către coloniștii germani catolici”." Până la descoperirea capelei pe calea săpăturilor arheologice, aceasta fusese situată cu aproximație în sudul
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
sau la origine premonstratens și preluat după declinul ordinului [...], așezământul de pe lângă capela Sf. Ecaterina din Brașov a fost fondat foarte probabil în prima perioadă de existență a orașului Corona, în paralel cu înființarea localității de către coloniștii germani catolici”." Până la descoperirea capelei pe calea săpăturilor arheologice, aceasta fusese situată cu aproximație în sudul Bisericii Negre, fiind luată în considerare și vechea denumire a străzii Paul Richter („Katharinen Hoff”). Aceasta a fost considerată ca limită vestică a așezării. În 1976 au fost efectuate
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Katharinen Hoff”). Aceasta a fost considerată ca limită vestică a așezării. În 1976 au fost efectuate niște lucrări de reparații și întreținere la subsolul corpului C al liceului „Johannes Honterus”, aflat în aceeași zonă, în urma cărora au fost descoperite fundațiile capelei. În momentul ființării ei, capela se afla în mijlocul orașului, aproape de piața centrală - Piața Sfatului. În vecinătatea ei se regăseau școala (situată în Curtea Johannes Honterus nr. 8) și casa parohială (Curtea Johannes Honterus nr. 2). Lăcașele de cult situate în
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
considerată ca limită vestică a așezării. În 1976 au fost efectuate niște lucrări de reparații și întreținere la subsolul corpului C al liceului „Johannes Honterus”, aflat în aceeași zonă, în urma cărora au fost descoperite fundațiile capelei. În momentul ființării ei, capela se afla în mijlocul orașului, aproape de piața centrală - Piața Sfatului. În vecinătatea ei se regăseau școala (situată în Curtea Johannes Honterus nr. 8) și casa parohială (Curtea Johannes Honterus nr. 2). Lăcașele de cult situate în apropiere erau Biserica Sf. Maria
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
În vecinătatea ei se regăseau școala (situată în Curtea Johannes Honterus nr. 8) și casa parohială (Curtea Johannes Honterus nr. 2). Lăcașele de cult situate în apropiere erau Biserica Sf. Maria, reconstruită în stil gotic târziu între 1383 și 1477, capelele Corporis Christi, capela Sf. Laurențiu și a Tuturor Sfinților, conventul dominican Sf. Petru și Pavel, și mănăstirea de călugărițe clarise, grupată în jurul bisericii Sf. Ioan. Arhitectura capelei a fost stabilită în urma săpăturilor arheologice din 1976, precum și a altora, de dată
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
se regăseau școala (situată în Curtea Johannes Honterus nr. 8) și casa parohială (Curtea Johannes Honterus nr. 2). Lăcașele de cult situate în apropiere erau Biserica Sf. Maria, reconstruită în stil gotic târziu între 1383 și 1477, capelele Corporis Christi, capela Sf. Laurențiu și a Tuturor Sfinților, conventul dominican Sf. Petru și Pavel, și mănăstirea de călugărițe clarise, grupată în jurul bisericii Sf. Ioan. Arhitectura capelei a fost stabilită în urma săpăturilor arheologice din 1976, precum și a altora, de dată mai recentă (2003-2004
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
erau Biserica Sf. Maria, reconstruită în stil gotic târziu între 1383 și 1477, capelele Corporis Christi, capela Sf. Laurențiu și a Tuturor Sfinților, conventul dominican Sf. Petru și Pavel, și mănăstirea de călugărițe clarise, grupată în jurul bisericii Sf. Ioan. Arhitectura capelei a fost stabilită în urma săpăturilor arheologice din 1976, precum și a altora, de dată mai recentă (2003-2004). Construcția realizată din piatră nefasonată legată cu mortark are un plan dreptunghiular (lățime: 7,5 m în interior și 10 m în exterior), prezentând
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
40 m grosime, iar construcția în ansamblu prezintă similitudini cu cele de tip cistercian de la Cârța și din Bartolomeu. Acest fapt permite datarea ei la începutul secolului al XIII-lea. Acestor date arheologice li se adaugă unica imagine păstrată a capelei, împreună cu celelalte construcții din jur (azi dispărute). Este vorba despre o frescă din Biserica Neagră (din 1477), distrusă în parte de către reformați și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
din 1477), distrusă în parte de către reformați și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul pe tron, flancată de sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor au fost reprezentate capelele din Brașov care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape, fără turn. Accesul se făcea dinspre vest, iar frontonul prezenta o rozasă similară celei de la Cârța. La data primei menționări documentare (26
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
și mai apoi de către incendiul din 1689 și restaurată în 1971. Fresca o reprezintă pe Fecioara Maria cu Pruncul pe tron, flancată de sfintele Ecaterina și Barbara. În fundalul sfintelor au fost reprezentate capelele din Brașov care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape, fără turn. Accesul se făcea dinspre vest, iar frontonul prezenta o rozasă similară celei de la Cârța. La data primei menționări documentare (26 iulie 1388), capela era condusă de fratele
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
care le poartă hramul. Capela Sf. Ecaterina era o construcție simplă, având acoperișul în două ape, fără turn. Accesul se făcea dinspre vest, iar frontonul prezenta o rozasă similară celei de la Cârța. La data primei menționări documentare (26 iulie 1388), capela era condusă de fratele Ioan din ordinul cistercienilor. Din 1406 datează o scrisoare a călugărițelor din convent către Papa de la Roma, prin care i se cerea dreptatea într-o chestiune litiginoasă. Ulterior anului 1474, când abația cisterciană de la Cârța este
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
condusă de fratele Ioan din ordinul cistercienilor. Din 1406 datează o scrisoare a călugărițelor din convent către Papa de la Roma, prin care i se cerea dreptatea într-o chestiune litiginoasă. Ulterior anului 1474, când abația cisterciană de la Cârța este desființată, capela Sf. Ecaterina trece sub administrația prepoziturii de Sibiu. Trei ani mai târziu, în 1477, regele Matias Corvinul acordă magistraturii brașovene privilegiul de a numi rectorul capelei. În acest document se arată faptul că lăcașul aparținuse abației de Kerz (Cârța), lucru
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
într-o chestiune litiginoasă. Ulterior anului 1474, când abația cisterciană de la Cârța este desființată, capela Sf. Ecaterina trece sub administrația prepoziturii de Sibiu. Trei ani mai târziu, în 1477, regele Matias Corvinul acordă magistraturii brașovene privilegiul de a numi rectorul capelei. În acest document se arată faptul că lăcașul aparținuse abației de Kerz (Cârța), lucru regăsit și într-un document din anul 1497. Ulterior acestui an este ales drept administrator Pater Paulus, care în 1509 scria magistratului sibian că de mai
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
poziție. Ultima mențiune a lui Pater Paulus ca administrator al mănăstirii datează din 1539. Reforma ajunge la Brașov în 1541 prin Johannes Honterus, iar în urma acesteia mănăstirea „călugărițelor gri” este desființată. Bunurile ei sunt secularizate în folosul noii religii, iar capela este transformată în școală, „școala mică”. În 1559 capela și construcțiile anexe sunt dărâmate, peste fundațiile ei fiind construite școala elementară și internatul studenților. Astfel, zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
al mănăstirii datează din 1539. Reforma ajunge la Brașov în 1541 prin Johannes Honterus, iar în urma acesteia mănăstirea „călugărițelor gri” este desființată. Bunurile ei sunt secularizate în folosul noii religii, iar capela este transformată în școală, „școala mică”. În 1559 capela și construcțiile anexe sunt dărâmate, peste fundațiile ei fiind construite școala elementară și internatul studenților. Astfel, zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
desființată. Bunurile ei sunt secularizate în folosul noii religii, iar capela este transformată în școală, „școala mică”. În 1559 capela și construcțiile anexe sunt dărâmate, peste fundațiile ei fiind construite școala elementară și internatul studenților. Astfel, zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei a fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei a fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004. Numele capelei s-a perpetuat asupra străzii alăturate, precum și asupra unui cartier al Brașovului, cvartalul „Katharinae”. Totuși, capela se situa în
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004. Numele capelei s-a perpetuat asupra străzii alăturate, precum și asupra unui cartier al Brașovului, cvartalul „Katharinae”. Totuși, capela se situa în cvartalul „Corpus Christi”, nu în „Katharinae”. De asemenea, turnul-poartă construit în stilul Renașterii în 1559 a preluat denumirea capelei, fiind cunoscut
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004. Numele capelei s-a perpetuat asupra străzii alăturate, precum și asupra unui cartier al Brașovului, cvartalul „Katharinae”. Totuși, capela se situa în cvartalul „Corpus Christi”, nu în „Katharinae”. De asemenea, turnul-poartă construit în stilul Renașterii în 1559 a preluat denumirea capelei, fiind cunoscut și astăzi sub numele de Poarta Ecaterinei.
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
2003-2004. Numele capelei s-a perpetuat asupra străzii alăturate, precum și asupra unui cartier al Brașovului, cvartalul „Katharinae”. Totuși, capela se situa în cvartalul „Corpus Christi”, nu în „Katharinae”. De asemenea, turnul-poartă construit în stilul Renașterii în 1559 a preluat denumirea capelei, fiind cunoscut și astăzi sub numele de Poarta Ecaterinei.
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
este ctitoria generalului Uică (Istoria locală orală consemnează că generalul Nicolae Uică a venit în Vișeu la Regimentul 7 Grăniceri - Compania 1-a Grăniceri Pază Vișeu, în inspecție. După inspecție a cerut să vadă biserica ortodoxă. A fost dus la capelă unde s-a întâlnit cu preotul. Văzând că nu există biserică generalul s-a hotărât ca în memoria fiicei lui Marioara -trecută la Domnul prea timpuriu, să construiască biserica din banii zestrei copilei.).
Nicolae Uică () [Corola-website/Science/304963_a_306292]