25,745 matches
-
arteriale la sportivii de performanță. Majoritatea consideră fiziologice, valorile tensiunii arteriale sistolice de 180 250 mmHg după un efort fizic mare. Israel (1968) găsește cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice la sportivii cu cele mai puternice corduri (volume cardiace mari), care pot mobiliza un volum mare de sânge. El găsește la un campion mondial de ciclism valoarea de 290 mmHg, dar niciodată peste 300 mmHg. Valorile tensiunii arteriale diastolice, în efort, se modifică mai puțin spectaculos. Aceasta, din motivul
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
se datorează nevoilor mereu crescânde impuse de efortul fizic. Dacă acesta este judicios efectuat, sportivul capătă o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
o mai bună adaptare la efort și o mărire a capacității de lucru (Nenciu,2005). Indicatorii la care apar aceste modificări sunt: a) Frecvența cardiacă scade după antrenament. Bradicardia de repaus este caracteristică sportivilor de performanță. Considerăm bradicardie dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
dacă frecvența cardiacă în ciclostatism este sub 60 bătăi/minut. Între 60 - 70 bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
bătăi/minut este considerată tendință de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de bradicardie. Bradicardia reală apare după 3 - 4 ani de antrenament susținut. Ea duce la economie de contracții ale inimii. b) Debitul cardiac reprezintă cantitatea de sânge pompată de fiecare ventricul într-un minut. Debitul cardiac este egal cu frecvența cardiacă înmulțită cu debitul sistolic (cantitatea de sânge expulzat de ventricule la fiecare sistolă 70-90 ml). Debitul sistolic depinde de mai mulți factori: ritmul cu care sângele se întoarce prin vene la inimă, cât de viguros se contractă inima și presiunea
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
se contractă inima și presiunea sângelui din artere (Motoc, 2003). la cei neantrenați 5,5 l/minut; În repaus: la cei antrenați 3,5 l/minut, dar la sportivi există o utilizare superioară a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
la cei neantrenați 5,5 l/minut; În repaus: la cei antrenați 3,5 l/minut, dar la sportivi există o utilizare superioară a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
3,5 l/minut, dar la sportivi există o utilizare superioară a O2 din sânge. În efort, debitul cardiac crește mult la sportivi, până la 40 La sportivi, debitul cardiac crește pe seama creșteri volumului sistolic, spre deosebire de cei neantrenați, unde creșterea debitului cardiac se realizează prin creșterea frecventei cardiace. c) Volumul sistolic În repaus : la persoane neantrenate 70 90 ml; la persoane antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
antrenate 40 - 50 ml. În efort: la persoane neantrenate 120 - 140 ml; la persoane antrenate este de 200 - 250 ml, prin creșterea forței de contracție a inimii. d) Capacitatea de transport a O2 arterial este direct proporțională cu creșterea debitului cardiac. La sportivi antrenați crește de peste 15 ori, pe când la cei neantrenați crește de 5 ori față de valorile în repaus. e) Tensiunea arterială La sportivii bine antrenați, în repaus, valorile tensiunii arteriale sunt la fel cu cele ale celor neantrenați. În
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
utilizat doar sala de sport. 3.1.2. Materiale necesare În desfășurarea cercetării, am utilizat următoarele materiale: metru, ruletă, bandă metrică, cântar, lădița pentru evaluarea mobilității coloanei vertebrale în plan sagital, aparat electronic pentru măsurarea presiunii arteriale și a frecvenței cardiace „Beurer”, bănci de gimnastică, saltele, cercuri, ladă de gimnastică, jaloane, cronometru, taliometru, mingi de oină. 3.2. Metode de cercetare Măsurătorile și testările s-au efectuat în perioada 2006 2008, la unitățile școlare menționate mai sus. 3.2.1. Metode
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: bust, lungimea membrelor inferioare și perimetrul toracic. 4.2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: bust, lungimea membrelor inferioare și perimetrul toracic. 4.2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de 68
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
s-a înregistrat la parametrii: bust, lungimea membrelor inferioare și perimetrul toracic. 4.2. Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de 68,2 bătăi/minut pentru grupa
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Valorile unor parametri funcționali la grupele de copii normali și copii cu dizabilități 4.2.1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de 68,2 bătăi/minut pentru grupa copiilor cu sindrom Down și un maxim de 85,6 bătăi/minut pentru grupa
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
1. Rezultate privind frecvența cardiacă Frecvența cardiacă reprezintă numărul de revoluții cardiace pe care inima le efectuează în timp de un minut. Pentru măsurarea frecvenței cardiace am folosit un aparat electronic Beurer. După cum se observă din Graficul 19, valorile frecvenței cardiace variază între un minim de 68,2 bătăi/minut pentru grupa copiilor cu sindrom Down și un maxim de 85,6 bătăi/minut pentru grupa copiilor normali. Diferența dintre aceste valori este de 17,4 bătăi/minut și este foarte
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de limită IQ = 70. Diferențele între mediile celor trei grupe sunt puternic semnificative statistic, pentru 0.001< p ≤ 0.01 (conform Tabelului 31). Graficul 29. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru indicele de inteligență Media frecvenței cardiace a subiecților cu dizabilitate mentală severă este foarte apropiată ca valoare de frecvența cardiacă a copiilor normali. Valoarea medie a presiunii arteriale sistolice pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă este foarte mare în comparație cu celelalte 3 grupe și se datorează
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
pentru 0.001< p ≤ 0.01 (conform Tabelului 31). Graficul 29. Valorile medii și erorile standard ale celor patru grupe pentru indicele de inteligență Media frecvenței cardiace a subiecților cu dizabilitate mentală severă este foarte apropiată ca valoare de frecvența cardiacă a copiilor normali. Valoarea medie a presiunii arteriale sistolice pentru grupa copiilor cu dizabilitate mentală severă este foarte mare în comparație cu celelalte 3 grupe și se datorează faptului că, în timpul măsurătorilor, membrii acestei grupe au dat dovadă de o mare labilitate
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
7 cm). Acest lucru dovedește dificultatea crescută în munca profesorului cu subiecții, datorită nivelului scăzut al coeficientului de inteligență al acestora. Prag de semnificație mare și foarte mare s-a înregistrat la parametrii: mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital, frecvența cardiacă, presiunea arterială și ritmul respirator 4.3.1. Date privind testul de coordonare temporo spațială Pentru testul de coordonare temporo-spațială s-a folosit un parcurs aplicativ. Testul s-a desfășurat după următorul protocol: o trecere prin parcurs, în care, copiilor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
participa la diferite activități ce presupun efort fizic, ci numai sub supraveghere. Dezvoltarea cutiei toracice și funcționalitatea ei este direct proporțională cu creșterea în înălțime și posibilitățile de mobilitate în spațiu a subiecților. ii. Pentru parametrii funcționali: 6. La frecvența cardiacă cele trei grupe de copii cu dizabilități au medii mai mici decât grupa copiilor normali cu valori cuprinse între 79,67 % și 95,91% din media acestora. 7. La presiunea arterială diastolică, cea mai mare valoare se înregistrează la grupa
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
întreprinsă oferă date de referință și majoritatea au utilizare practică, iar demersul cercetării prezintă valoare aplicativă. 4. Lucrarea poate fi folosită ca sursă de informare de către cei care dirijează procesul instructiv-educativ sau se ocupă de pregătirea psiho-motrică a copiilor. Frecvența cardiacă, presiunea arterială sistolică, presiunea arterială diastolică, ritm respirator, mobilitatea coloanei vertebrale în plan sagital și coeficientul de inteligență - indicatori statistici pentru grupele 1 și 4.
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
cât și unul defensiv, sau, altfel spus, de „atac” și „contra-atac”. Pentru J.M.R. Delgado comportamentul agresiv se manifestă prin următoarele aspecte: a) manifestări externe: postură, gesturi, mimică etc.; b) un răspuns reciproc de apărare din partea, persoanei agresate, cu modificări neurovegetative (cardiace, vasculare, respiratorii, de tonus muscular etc.); d) modificări endocrino-metabolice (tiroidiene, suprarenale etc.). Psihanaliza (S. Freud) vede acest tip de comportament ca fiind rezultatul echilibrului dintre cele două pulsiuni fundamentale: Ero-ul sau pulsiunea de viață și Thanatos-ul sau pulsiunea de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
c) Convingerea unei imposibilități absolute de a acționa, la care se asociază sentimentul propriei sale dezorganizări și al aneantizării persoanei respective în fața pericolului. Anxietatea, ca reacție afectivă specifică se asociază cu reacții neurovegetative diferite cum ar fi dificultăți respiratorii și cardiace, dispnee, tahipnee, puls accelerat, paloare, scăderea tonusului muscular sau spasme musculare, uscăciunea gurii. Aceste reacții sunt similare celor descrise în cursul stărilor de stres. Brissaud (1890) face distincția între anxietate ca reacție emoțională pură și angoasă care este o reacție
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
crescute. 10) Psihopații astenici În această, categorie intră persoanele care au un randament scăzut, o capacitate de concentrare redusă și memorie slabă. Ei sunt foarte atenți la corpul lor descoperind adesea suferințe imaginare, de factură ipohondriacă. Acuză insomnii, migrene, tulburări cardiace, respiratorii, digestive sau menstruale. Clasificarea psihopatiilor propusă de K. Schneider este dominată de o notă psihologică privind „anomaliile caracteriale” ale personalității, iar pe de altă parte de consecințele morale și sociale ale acestor anomalii, atât pentru persoanele în cauză, cât
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihogene și endogene, când procesul depresiv este acoperit („mascat”) de o diversitate de tulburări vegetative sau de tulburări organice funcționale. Cele mai frecvente manifestări clinice ale depresiei mascate sunt următoarele: - insomnii, - cefalee, - impresia de sufocare și de constricție toracică, - tulburări cardiace, - tulburări gastro-intestinale, - sindromul scapulo-cervical, - dureri în ceafă și în coloana vertebrală. Studiul depresiei mascate este foarte important din punct de vedere psihopatologic întrucât el explică, în mare măsură, relația trup/suflet și în particular, corelațiile psihosomatice. Termenul de depresie mascată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]