2,868 matches
-
mai ales clerul regular, cu reforma unor ordine vechi și cu apariția unor ordine noi sau recent introduse în Franța care măresc numărul fundațiilor la Paris și în aproape toate orașele regatului: carmelitele, vizitandinele instituite de François de Sales, fiicele carității instituite de Vincent de Paul, oratorienii, iezuiții convocați din nou în 1603 etc. Aceste ordine activează în toate domeniile: asistența pentru săraci, educarea tineretului, predicarea și misiunile interioare, mai ales formarea clerului, problemă centrală care le condiționează pe celelalte. O
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
valoare de o sută cincizeci de lire îse și vedeau sorbind ceai extra cu nevestele și bere cu camarazii lor - din banii ce li se cuveneau), iată că se pomeniră cu un domn foarte învățat, plin de creștinească evlavie și caritate, care, scoțînd de sub braț un exemplar din scrierile lui Blackstone îl puse pe capul balenei și le grăi astfel: Ă Jos mîinile! Domnilor, peștele acesta este un pește capturat. îl preiau în numele lordului-gardian. La aceste cuvinte, bieții marinari care, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu i-ar fi venit buna idee de a învăța pe popă să conrupă prin bani "integritatea" procurorului. Atunci acesta nu numai că se înmoaie, dând procesului-verbal o altă încheiere, în favoarea popei, ci ține și un discurs, la masă, lăudând "caritatea" popei - "acestui om de bine"... (Mai târziu, procurorul acesta devine prefect, reprezentantul, deci, în județ al puterii centrale, al statului român modern.) Dar în această nuvelă, Caragiale înnegrește pe conducători cu tot negrul paletei sale, numai ca să facă cât mai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de obiecte care însoțesc informațiile vizuale sau sonore, pregătite pentru clarificarea unui subiect (truse pedagogice); - instrumente, aparate, utilaje și mașini-unelte pentru învățarea unor tehnici sau meserii; - materiale, inclusiv vehicule concepute său special adaptate pentru a fi utilizate în scopuri de caritate sau destinate formării persoanelor care lucrează în scopuri de caritate. Anexă 34 H. LISTA cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate acorda sub acoperirea unui carnet AȚĂ Articolul 441 1. Material profesional. 2. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
clarificarea unui subiect (truse pedagogice); - instrumente, aparate, utilaje și mașini-unelte pentru învățarea unor tehnici sau meserii; - materiale, inclusiv vehicule concepute său special adaptate pentru a fi utilizate în scopuri de caritate sau destinate formării persoanelor care lucrează în scopuri de caritate. Anexă 34 H. LISTA cuprinzând mărfurile pentru care admiterea temporară se poate acorda sub acoperirea unui carnet AȚĂ Articolul 441 1. Material profesional. 2. Mărfuri destinate prezentării sau utilizării la expoziții, târguri, congrese sau manifestări similare. 3. Material pedagogic și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]
-
în vigoare; ... b) acordate instituțiilor de învățământ, sănătate și cultură, ministerelor, altor organe ale administrației publice, structurilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național, asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaționale și organizații nonprofit și de caritate, prin donații sau finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică; ... c) confiscate sau intrate potrivit legii în proprietatea privată a statului și acordate cu titlu gratuit în conformitate cu prevederile legale în vigoare; ... d) destinate competițiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/197358_a_198687]
-
ine leg? turi cu fratele s? u Gheorghe. Familia Iorga a continuat s? doneze mari sume de bani pentru operele de binefacere, dar foarte discret, acestea puț�nd fi g? site doar �n coresponden? a lui Iorga. �n afar? de operele de caritate, Iorga avea o preocupare major?: veteranii din R? zboiul cel Mare. ?i? a folosit influen? a ? i a f? cut tot posibilul pentru ace? tia, dar din umbr?. Iorga r? m�nea rezervat fă?? de toat? lumea cu excep? ia familiei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
toate ? ansele s? at�rne că o piatr? de moar? de g�tul oric? rui politician. Numai c? Iorga nu era deloc politician. Că de obicei, Iorga �? i cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp r? spunz�nd aproape la toate scrisorile adresate lui ca prim? ministru. Avea personal grij? de orice cerere sau suferin?? a veteranilor 85. Un avion militar u? or cu regim special �i aducea zilnic coresponden? a de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
grupurile de interese, organizațiile filantropice (comunitas), mișcările sociale (care se manifestă prin activități de lobby, advocacy, prin campanii de presă, acțiuni de protest, colectare de semnături, demonstrații etc.), grupurile religioase privite din perspectivă publică, nu ideologică - asociații, fundații religioase de caritate, cluburi confesionale etc. Ceea ce Îmi propun În continuare este să identific, În ansamblul societal, locul unui câmp de interes public al politicilor de gen, acela al interacțiunii dintre preferințele/interesele cetățenilor și reprezentarea lor publică, pe de-o parte, puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
se extinde de-a lungul mai multor vieți, fiind transmis] de la un ciclu existențial la altul. Mai exist] și un alt aspect privitor la consecințele faptelor bune sau rele. Legea cauzalit]ții etice afirm] c] o persoan] realizeaz] acte de caritate în speranța obținerii unei recompense sau a unor avantaje într-o viat] viitoare; cel care fur] sau comite fapte reprobabile va fi pedepsit prin s]r]cie. S] urm]rim dou] aspecte ale consecințelor morale ale acțiunii umane: primul aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un angajament nelimitat fâț] de ceilalți, fiind expresia cea mai cuprinz]toare a altruismului. Buddha este cel iluminat, iar Bodhisatva este cel care aspir] s] devin] Buddha. Viața unui Bodhisatva este dedicat] practic]rii unor virtuți aparte, cum ar fi caritatea, r]bdarea, str]dania, meditația și înțelepciunea. Existența unui Bodhisatva se concretizeaz] în eliberarea celorlalți. Tantray³na a conferit un profund caracter sacerdotal practicilor religioase, punând accent pe simbolism și pe ritualuri. Spre deosebire de tradiția Mah³y³na, aceste practici nu au avut o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]ile Lui. Cum putem deveni sfinți și, în felul acesta, asemenea lui Dumnezeu? Biblia este cât se poate de clar]. Leviticul 19,2 este introducerea la o list] de porunci care se refer] la aspecte morale (cinstirea p]rinților, caritate, justiție, onestitate, generozitate fâț] de cei s]rmani etc.), canonice (cinstirea zilei de sabat, sacrificiile etc.) și teologice (a nu lua numele Domnului Dumnezeu în deșert). Această înseamn] c] sfințenia se dobândește prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu sau, dup] cum
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
utilizate cinci categorii pentru a evalua toate acțiunile: 1) Acțiuni obligatorii, cum ar fi datoria de a face rug]ciunea ritualic], plata zakat-ului și practicarea postului; 2) Acțiuni recomandate, care nu sunt considerate obligatorii, cum ar fi acțiunile superflue de caritate, bun]țațe, rug]ciune etc.; 3) Acțiuni permise, în leg]tur] cu care legea adopt] o poziție neutr], adic] nu se poate aștepta o recompens] sau o pedeaps] pentru asemenea acțiuni; 4) Acțiuni care sunt descurajate și care sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
milioane de oameni f]r] s] atrag] ins] atenția mass-media. Că r]spuns la acest aspect exist] diferite tipuri de programe, fie organizate de c]tre guvern (cu sau f]r] ajutor extern), fie organizate de c]tre fundații de caritate private. Aceste programe doresc s] ajute persoanele s]race s] își îmbun]ț]teasc] nivelul de trai său s] se asigure c] oamenii nu se afl] în situații de s]r]cie extrem]. Aceste programe sunt mai puțin spectaculoase decât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
insist asupra faptului c] argumentele obișnuite în favoarea ofertei de asistent] se aplic] în mod egal la ambele niveluri. Cuvântul „ajutor” poate semnala ideea c] asistență este expresia bun]voinței, dorinței de a face bine, fiind adesea relaționat cu ideea de „caritate”. Termeni precum „bun]voinț]” sau „caritate” pot fi acceptați dac] sunt interpretați cu atenție, dar ei pot da naștere unor impresii false. Ceea ce adesea este f]cut din bun]voinț] sau caritate este v]zut că dep]șind datoria sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în favoarea ofertei de asistent] se aplic] în mod egal la ambele niveluri. Cuvântul „ajutor” poate semnala ideea c] asistență este expresia bun]voinței, dorinței de a face bine, fiind adesea relaționat cu ideea de „caritate”. Termeni precum „bun]voinț]” sau „caritate” pot fi acceptați dac] sunt interpretați cu atenție, dar ei pot da naștere unor impresii false. Ceea ce adesea este f]cut din bun]voinț] sau caritate este v]zut că dep]șind datoria sau obligațiile morale. Altfel spus, ne simțim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
face bine, fiind adesea relaționat cu ideea de „caritate”. Termeni precum „bun]voinț]” sau „caritate” pot fi acceptați dac] sunt interpretați cu atenție, dar ei pot da naștere unor impresii false. Ceea ce adesea este f]cut din bun]voinț] sau caritate este v]zut că dep]șind datoria sau obligațiile morale. Altfel spus, ne simțim bine atunci când ajut]m. Vom incerca s] vedem în acest eseu dac] ajutorul este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zut că dep]șind datoria sau obligațiile morale. Altfel spus, ne simțim bine atunci când ajut]m. Vom incerca s] vedem în acest eseu dac] ajutorul este o datorie și, într-un anumit sens, o obligație a noastr]. iii. Dreptate, nu caritate Uneori, în cercurile care se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
se ocup] de dezvoltare, accentul este pus pe problematizarea în direcția drept]ții, nu a carit]ții pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru „lumea s]rac]”. Unul dintre aspectele care trebuie evidențiate în acest sens e acela c] dreptatea este o obligație pentru noi, în timp ce caritatea nu este. Acest aspect este înșel]tor, c]ci, din moment ce se face apel la bun]țațe, caritate sau compasiune, se poate considera c] acestea reprezint] anumite c]i de stabilire a unor îndatoriri semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
semnificative, necesitând astfel la fel de mult] acțiune - dac] nu mai mult] - ca și apelul la dreptate. Voi preferă utilizarea termenului „compasiune”, deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind identificat cu o datorie moral] ce încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii au tendința de a aprecia caritatea foarte mult în termeni de r]spunsuri individuale, în timp ce ideea de dreptate nu se rezum] doar la ceea ce fac indivizii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deoarece ilustreaz] cauza ajutorului, acesta fiind identificat cu o datorie moral] ce încorporeaz] principii ale drept]ții. Sintagma „dreptate, nu caritate” este utilizat] și pentru a sublinia dou] aspecte importante. Primul este acela c] oamenii au tendința de a aprecia caritatea foarte mult în termeni de r]spunsuri individuale, în timp ce ideea de dreptate nu se rezum] doar la ceea ce fac indivizii, ci acoper] structurile și relațiile generale existente sau care tind s] existe într-o societate. Mulți vor accepta, drept component
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de resurs] care ajut] la reducerea unui r]u mai mic în cadrul propriei societ]ți decât la diminuarea unui r]u mai mare în cadrul altei societ]ți. Aceasta este una dintre sursele rezistenței fâț] de ajutorul interstatal, rezumat] prin sintagma „caritatea începe de acas]”. Termenul „cas]” este folosit în acest context că sinonim pentru „propria societate”, iar implicațiile sunt acelea c] actul de „caritate” se și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu stau întotdeauna așa: zece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în cadrul altei societ]ți. Aceasta este una dintre sursele rezistenței fâț] de ajutorul interstatal, rezumat] prin sintagma „caritatea începe de acas]”. Termenul „cas]” este folosit în acest context că sinonim pentru „propria societate”, iar implicațiile sunt acelea c] actul de „caritate” se și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu stau întotdeauna așa: zece lire sterline oferite unei organizații de ajutor str]ine pot fi mult mai folositoare decât 10 lire sterline acordate unei organizații umanitare din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de ceilalți, aceasta nu dep]șește hotarele propriei ț]ri. Cea de-a doua neag] faptul c] exist] o datorie general] a compasiunii, fie în interiorul, fie în exteriorul ț]rii. vii. Dincolo de domeniul propriei responsabilit]ți Afirmația conform c]reia „caritatea începe de acas]” reprezint], de multe ori, o obiecție general] pentru acordarea asistenței în alte ț]ri, mai precis, un refuz de a considera c] ceea ce se petrece în alte p]rți ale lumii are vreo relevant] din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]