4,620 matches
-
asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o corelație (legătură cauzală) în tiparul dialectic acțiune-reacțiune în care globalizarea generează în mod direct localizare ca proces opus1, iar alții covarianță (fără legătură cauzală), în sensul de complementaritate și ocurență simultană a celor două procese, dar în contexte spațiale diferite. Certe rămân însă simultaneitatea și direcțiile lor opuse. În această privință, fenomenul desfășurării simultane a celor două procese în peisajul global a fost numit
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
conduce spre un sistem multipartid. Dezbaterile referitoare la relația dintre sistemul electoral și cel de partide, precum și exemplele analizate au dus la o rafinare a legilor lui Duverger. Astfel, Duverger (2003) admite că sistemul electoral este doar unul dintre elementele cauzale și consideră că legile sale descriu tendințe de cauzalitate în ceea ce privește legătura dintre sistemele electorale și sistemele de partid. Regula pluralității limitează posibilitatea formării celui de-al treilea partid atât ca urmare a efectului mecanic care conduce la subreprezentarea partidelor mici
Teorii şi modele ale competiţiei politice. In: Competenţa politică în România by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1566]
-
istorice dintre democrație și război ar conduce însă la o politică de răspândire treptată a democrației, cu speranța scăderii, dacă nu a eliminării complete a războiului ca principal instrument al politicii externe. Problematic însă este tocmai faptul că această relație cauzală nu a fost riguros demonstrată, variabile alternative de origine realistă putând fi folosite în explicarea tiparului istoric la care pacifismul democratic face referință. Principalele argumente ale criticii Dată fiind natura complexului argumentativ ce constituie teoria păcii democratice, analiza critică acoperă
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
pace; contestarea validității datelor empirice folosite în analiza statistică sau a concluziilor derivând din analiza statistică; logica pacifismului democratic: critică atât a argumentului instituțional, cât și a celui normativ/cultural; natura fasciculară a teoriei definită ca un complex de relații cauzale, complex a cărui dezagregare analitică este dificilă; ignorarea cauzelor alternative responsabile de existența păcii sau absența războiului; concentrarea exclusivă a pacifismului democratic asupra statului modern ca unic locus al activității politice la nivel internațional. Testarea ipotezei ce anunță că democrațiile
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
realiști, cât și pentru liberali. De aceea, în această prezentare sintetică, atenția se va concentra mai puțin asupra dimensiunii tehnice (statistice) a testării relevanței istorice și va acorda un cadru mai amplu potențialilor factori care ar sta la baza relației cauzale dintre democrație și pacifism. Desigur, cea mai intensă, dar și cea mai tehnică și arbitrară dispută a literaturii păcii democratice se dă pe tărâmul fluctuant al definițiilor, atât în ceea ce privește conceptul de democrație, cât și cel de război 1. Astfel, principala
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
transparența sistemelor democratice și capacitatea de a semnala în mod eficient determinarea de a promova un anumit plan de acțiune sunt și ele contestate. Principala critică adresată pacifismului democratic se referă însă la eșecul liberalilor de a identifica o relație cauzală suficient de dezvoltată din punct de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar diminua apetitul pentru război. Astfel, compus
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
de vedere conceptual: dincolo de veridicitatea corespondenței, aparenta corelație dintre democrație și pace nu se constituie într-o demonstrație persuasivă a existenței unei caracteristici inerente regimurilor democratice, trăsătură ce ar diminua apetitul pentru război. Astfel, compus dintr-o serie de relații cauzale, pacifismul democratic nu este numai departe de a răspunde cerinței parcimoniei. Am văzut cum, pentru Doyle, pacifismul democratic este legat de îndeplinirea simultană a condițiilor derivând din trei dimensiuni: reprezentarea republicană, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și interdependența economică. Dar
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
parcimoniei. Am văzut cum, pentru Doyle, pacifismul democratic este legat de îndeplinirea simultană a condițiilor derivând din trei dimensiuni: reprezentarea republicană, respectarea drepturilor fundamentale ale omului și interdependența economică. Dar un program de cercetare alcătuit dintr-o multitudine de mecanisme cauzale ridică serioase probleme legate de falsifiabilitate și de dificultățile generalizării. În realitate, așa cum arată analiști de înclinație realistă, democrațiile par a fi înclinate spre război în aceeași măsură ca și nondemocrațiile, fără a fi mai pacifiste decât alte state, în ciuda
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
Stansbury O’Donnell, ea vede în imagine un discurs capabil să genereze, prin extensie, o narațiune și aplică în analiza imaginii uniepisodice o teorie a funcției narative pe care o caracterizează ca pe o poziție/site/stage într-o secvență cauzală și pe care o consideră un instrument important în analiza manifestărilor vizuale. Cele zece funcții din teoria Emmei Kafalenos reprezintă evenimente care modifică o situație existentă și inițiază o situație nouă. Ele stabilesc o suită de poziții pe un traseu
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
la atacul șerpilor. Măsura în care trupurile umane sunt blocate de atacul șerpilor orientează spre interpretarea momentului ca efort disperat de ameliorare a destabilizării funcția H - și spre considerarea deciziei de ameliorare - funcția C ca fiind deja luată. Construcția secvenței cauzale corespunzătoare acestui construct mental este următoarea: [ A ] atacul șerpilor [ C ] Laokoon decide să reacționeze [ C’] Laokoon începe acțiunea de descătușare din strânsoarea șerpilor H Laokoon luptă din toate puterile I sau I neg Laokoon și fiii se descătușează sau Laokoon
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
imagini uniepisodice se apelează la aceleași mecanisme de asamblare cronologică la care apelează și cititorul în procesul lecturii. Procesul acesta este un demers de construcție a unei fabula: „un procedeu hermeneutic care oferă privitorilor posibilitatea de a explora temporal și cauzal relațiile dintre evenimente și relațiile dintre un moment izolat și evenimentele anterioare sau ulterioare evenimentelor sau stărilor prezentate” Pentru exemplificarea acestui proces, Kafalenos construiește o serie de narațiuni posibile plecând de la fotografia care surprinde desfășurarea ceremoniei funerare a președintelui John
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
mod de a înțelege efectul de narativitate asociat narațiunii s-ar putea dovedi important și în analiza picturii narative. O privire grăbită asupra definiției lui Prince ar putea decide că prezența sau absența evenimentelor, numărul lor și conexiunile temporale sau cauzale sunt singurele naratologic pertinente și că efectele comice, elementele emoționale, nuanțele psihologice și momentele de meditație filosofică asociate imaginilor nu sunt narratologic pertinente. Prince face însă o serie de nuanțări suplimentare cu privire la narrativehood, narrativeness, narațiune, narativ și narativitate care ar
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
elemente emoționale, nuanțe psihologice, momente de meditație filosofică și alte calități, adjective, caracteristici care pot fi asociate narațiunii vizuale. În aceste condiții, numai o privire grăbită asupra unui tablou ar putea decide că absența evenimentelor și a conexiunilor temporale sau cauzale nu este naratologic pertinentă. S-ar putea presupune astfel că un obiect pictural A care îndeplinește cinci din cele șase condiții ale narativității narrativehood din definiția lui Prince adică este coerent (1) este reprezentare a (2) două (3) evenimente (4
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
narativă a picturii. Ritmul ca formă semnificantă nu este o trăsătură specifică a picturii narative, dar ar putea să-i fie asociat și ar putea uneori cântări mai mult decât apariția evenimentelor, decât numărul lor sau decât conexiunile temporale și cauzale. Clive Bell, în The Aesthetic Hypothesis: Significant Form and Aesthetic Emotion, arată că: „formele aranjate și combinate potrivit unor anume legi necunoscute și misterioase ne sensibilizează într-un fel particular” și consideră că aceste combinații și distribuiri sensibilizatoare ale formelor
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Warburton, Berger, Carroll, Dayan sau Orloff în comentariile lor, este una dintre aceste forțe vii care se manifestă în formele semnificante ale imaginii și care poate fi o trăsătură asociată narațiunii vizuale, chiar și atunci când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc din manifestarea ei. Cum pot fi stabilite locurile ritmice ale picturii în care valoarea dată de o unitate vizibilă este urmată de o unitate non-vizibilă oarecum echivalentă? Cum străbate privirea aceste locuri pentru a ajunge la ritmurile picturii? Cum
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
non-vizibilă oarecum echivalentă? Cum străbate privirea aceste locuri pentru a ajunge la ritmurile picturii? Cum descoperă succesiunile de aspecte vizibile și non-vizibile ale unităților ritmice picturale? Cum se asociază ritmurile picturii cu narațiunea vizuală când evenimentele și conexiunile temporale sau cauzale lipsesc? În ce fel decide privirea că unele obiecte picturale ritmice sunt narațiuni, altele sunt cvasi-narațiuni sau că altele nu sunt nici una nici alta? În ce fel decide privirea că unele ritmuri ale narațiunii picturale sunt mai narative decât alte
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și pentru toate țesuturile vii atunci când atinge valoarea de 46°C.Totuși, chiar și la valori termice mai scăzute (sub 44°C) se pot produce leziuni tisulare dacă durată de expunere este mare. Amploarea leziunii este dependentă de tipul agentului cauzal și de timpul de acțiune. Majoritatea factorilor etiologici în arsuri, sunt agenți termici ce pot descarcă în țesuturi acea doză de energie lezantă capabilă să inducă necroza de coagulare proteica. Astfel de agenți etiologici sunt: lichidele fierbinți, vaporii supraâncălziți, flăcările
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
C pot fi reversibile dacă timpul de contact este scurt. La 70°C și peste acest prag, distrugerile tisulare se produc instantaneu și rămân ireversibile. Urmărind cascadă degradărilor tisulare induse de energia termică în țesuturile vii în funcție de nivelul temperaturii agentului cauzal, momentele cele mai importante sunt: 46° C degradarea enzimatica; 56°C coagularea proteinelor; la peste 100°C necroze de coagulare (țesuturi cu aspect „fiert”); 300°C caramelizarea glucidelor; 400°C escarificarea (prin expulzia apei); 600° C escara brun-gălbuie; 800°C
Capitolul 15: ARSURILE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate, Dr. Dragoş Pieptu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1223]
-
umanoidului o orientare în spațiul naturii care să-i permită anticiparea unor pericole a căror cauze nu le cunoștea și nu le putea modifica.Treptat, curiozitatea de stare, ca demers de a prevedea pericolele, s-a transformat într-o curiozitate cauzală, deci a cunoașterii cauzelor care generează pericolele, deci o curiozitate explicativă. Primii care au căutat cu asiduitate asemenea explicații au fost gânditorii greci, care au reușit să răspundă la toate întrebarile prin explicații supranaturale concepând o întreagă lume supranaturală a
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]
-
alterare“ dăunătoare a unora sau mai multor procese ordonate a unui sistem viu, cauzat de un factor primar. Când sistemul viu este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă este bolnav și opus stării de sănătate. După natura agentului cauzal bolile plantelor se împart în boli infecțioase(parazitare) și boli neinfecțioase(neparazitare, fiziologice). Bolile parazitare sunt provocate de unii agenți patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, rickettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate și chiar unele plante superioare. Bolile neparazitare sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
vocabularului, corectitudinea structurilor de comunicare, rezolvarea tuturor problemelor de pronunție, posibilitatea comunicării verbale largi și a celei scrise, în forme mai simple. Gândirea școlarului mic devine operatorie, este reversibilă și reglată de o logică implicită, folosește raționamente inductive adevărate, devine cauzală pentru relații mai simple. În această perioadă, procesele gândirii realizează progrese importante, care constau în apariția și consolidarea constucțiilor logice, care înlocuiesc procedeele empirice, intuitive, naive ale perioadei precedente. Construcțiile logice îmbracă forma unor judecăți și raționamente care i permit
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
activitate de căutare, de încercare, de verificare, de interpretare, de apreciere a rezultatelor experimentale. Învățarea pe cale experimentală constituie nu numai o sursă de informație directă, ci și o modalitate de dezvoltare a spiritului de observație, de investigare inductivă, de gândire cauzală, dezvoltând la elevi obiectivitatea, rigoarea, cultivă răbdarea, perseverența, ordinea, disciplina, creativitatea și contribuie la formarea concepției științifice despre lume și viață. Experimentul, ca o metodă activă, “are mai multă forță de convingere decît orice altă metodă și, deci, posibilități sporite
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
dintre cele mai viguroase critici la adresa constructivismului este eclectismul lui metodologic care include metode cantiative, calitative, pozitiviste, postpozitiviste sau combinarea lor sui generis , în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani sau poate tocmai datorită popularității sale , constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
postpozitiviste sau combinarea lor sui generis , în planul manierei de tratare a subiectelor, constructivismul accentuează rolul teoriilor constitutive ca fundamental distincte de teoriile cauzale și caracterul central al interpretării ca instrument de cunoaștere al teoriilor constitutive, spre deosebire de explicare, proprie teoriilor cauzale. Deși atât de popular în ultimii zece ani sau poate tocmai datorită popularității sale , constructivismul a stârnit numeroase critici. Pentru unii autori, încercarea explicită a constructiviștilor de a găsi o altă cale de mijloc, celebra via media între neorealism și
Constructivismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1515]
-
științifice de investigare și acumulare de noi cunoștințe, metode care impuneau parcurgerea unui algoritm logic în patru etape: 1. Observarea și descrierea unui fenomenului studiat; 2. Formularea unei ipoteze pentru explicarea fenomenului studiat (cel mai adesea sub forma unui mecanism cauzal sau o relație matematicăă; 3. Predicția existenței altor fenomene sau a unor rezultate cantitative, măsurabile, pe baza ipotezei formulate; 4.Ă Efectuarea, în condiții optime, a unor experimente care să confirme predicția făcută, experimente care trebuie să fie confirmate de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]