KorAP: Find »[drukola/base=cavitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...111 112 113 ...223 >

5,569 matches

Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433

cu plastia sau înlocuirea valvei mitrale. Mortalitatea este crescută la peste 20% în toate studiile de specialitate (3). 21.3.4.3. Regurgitare mitrală postischemică cronică Regurgitarea mitrală cronică se instalează progresiv prin akinezia/diskinezia peretelui posterior al VS, dilatarea cavității VS și a inelului mitral. Diagnosticul de certitudine este ecocardiografic și permite bilanțul preoperator complet, urmat de elaborarea unei strategii preoperatorii certe, respectiv revascularizarea chirurgicală a cordului și valvuloplastia mitrală cu inel Carpentier, cu prognostic favorabil (9). 21.3.4

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
în condițiile unei dezobstrucții prin APTL, și este rezultatul unei ischemii severe, cu necroza și clivarea peretelui VS în zona apexului și dezvoltarea secundară a unui anevrism de VS la distanță de momentul acut, rezolvat medicamentos sau intervențional. În funcție de dimensiunea cavității anevrismale se poate instala diskinezia cu formare de trombi parietali, care acționează concomitent ca focare emboligene. Tratamentul chirurgical presupune rezecția zonei anevrismale cu refacerea parietală geometrică, prin sutura liniară sau cu ajutorul unui patch (tehnica Dor), cu evoluție postoperatorie favorabilă (1

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
se tratează chirurgical prin identificarea sursei hemoragiei. Tamponada cardiacă tardivă se instalează în 5-7 zile postoperator și este secundară drenajului mediastinal excesiv (7). Pleurezia se dezvoltă în prima săptămână postoperator în 1-4% dintre cazuri, este de dimensiuni reduse, unilaterală, în cavitatea pleurală stângă, necorelată cu lărgirea siluetei cordului, atelectazie, sau poziționarea tuburilor de dren (16). În 1% dintre cazuri, BAC se complică postoperator cu infecții la nivelul situsului de abord chirurgical (compartimente presternal, sternal și retrosternal), cele mai importante fiind cele

Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache (2015) [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614

oculocardiac poate fi inversat de partea afectată. XI - nervul accesor - este un nerv motor ce are o parte din fibre cu origine aparenta intracranian, iar o parte la nivelul măduvei cervicale: segmentele C1-C5. Fibrele au un traiect ascendent și părăsesc cavitatea craniană, împreună cu glosofaringianul și vagul prin gaura ruptă posterioară. Lezarea acestui nerv se produce mai rar, el fiind uneori comprimat de amigdalele cerebeloase herniate prin gaura de conjugare, în aceste situații se produce o contractură a mușchilor sternocleidomastoidian și trapez

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575

în Anglia și Germania în 2006. A fost inițiat primul studiu clinic pentru evaluarea metodei. La sosirea cordului D în sala de operație, se extrage steril din protecțiile pe timpul transportului și pe masa de operație se reexplorează final cordul (pereți, cavități, valve, coronare), se administrează cardioplegie cu sânge de la R pe cateterul aortic, după clamparea distală a aortei ascendente și controlul presiunii de adminstrare a cardioplegiei. Echipa chirurgicală de transplant excizează cordul R, după care se introduce cordul D în pericardul

Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU, MIHAELA ISPAS (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92080_a_92575]
Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587

apoi cu alt ac pentru țesuturile profunde: țesut subcutan, mușchii extrinseci toracici, periost, mușchii intercostali, pleura. Acul va fi introdus razant la marginea superioară a coastei inferioare a spațiului intercostal ales. Rezistența la injectarea xilinei scade brusc la pătrunderea în cavitatea pleurală. În acest moment se oprește injectarea și se aspiră. Dacă se extrage sânge franc (cheag în seringă) probabil este vorba de sânge din vasul intercostal sau plămân, iar dacă puncția a fost efectuată prea jos, din ficat sau splină

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
sânge din vasul intercostal sau plămân, iar dacă puncția a fost efectuată prea jos, din ficat sau splină. Ne retragem și încercăm din nou în spațiul intercostal superior. Dacă se extrage sânge incoagulabil se introduce apoi un ac gros în cavitate, pe traiectul deja anesteziat, la care se atașează un cateter de plastic. Se retrage apoi acul, lăsând cateterul pe loc. Se aspiră cu seringa aproximativ 50 ml lichid pentru examen biochimic, hematocrit, culturi (bacteriene, fungice, BK). Se conectează tubul de

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
care se atașează un cateter de plastic. Se retrage apoi acul, lăsând cateterul pe loc. Se aspiră cu seringa aproximativ 50 ml lichid pentru examen biochimic, hematocrit, culturi (bacteriene, fungice, BK). Se conectează tubul de aspirație la cateterul introdus în cavitatea pleurală, respectiv la borcanul de colectare și se evacuează epanșamentul pleural. O altă posibilitate constă în atașarea la acul gros introdus în cavitatea pleurală, a unui tub de perfuzor. Celălalt capăt al perfuzorului este plasat în borcanul colector. După evacuarea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
pentru examen biochimic, hematocrit, culturi (bacteriene, fungice, BK). Se conectează tubul de aspirație la cateterul introdus în cavitatea pleurală, respectiv la borcanul de colectare și se evacuează epanșamentul pleural. O altă posibilitate constă în atașarea la acul gros introdus în cavitatea pleurală, a unui tub de perfuzor. Celălalt capăt al perfuzorului este plasat în borcanul colector. După evacuarea epanșamentului se extrage cateterul, se pansează simplu zona puncționată. Se recomandă efectuarea unui control radiologic toracic, ce poate acum oferi date suplimentare. Incidente

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
sternotomie transversă. În condiții de campanie datorită materialelor insuficiente, dacă timpul de clampare aortică se prelungește, se va instala inițial un șunt extern între aorta ascendentă și descendentă sau între ventriculul stâng și aorta descendentă [27]. Autotransfuzarea sângelui recuperat din cavitatea toracică reprezintă o metodă facilă de reechilibrare hemodinamică și hematică [20]. Aorta se repară prin sutură laterală sau sutură termino-terminală sau protezare. RUPTURA TRAHEO - BRONȘICĂ Se ridică suspiciunea de ruptură traheobronșică în caz de emfizem subcutanat în regiunea cervicală și

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Alexandru Nicodin, Cezar Motaș (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92092_a_92587]
Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576

extracorporeale. Cordul poate fi oprit, administrându-se continuu cardioplegie cu sânge cald sau intermitent cardioplegie rece. Se stabilește poziția apexului ventricular relativ la peretele toracic și apoi se alege locul de anastomoză. Se îndepărtează o porțiune din vârful ventriculului, iar interiorul cavității va fi examinat pentru identificarea unui eventual tromb. Inelul canulei se suturează folosind fire separate 2-0 armate, avându-se în vedere că țesutul miocardic poate fi friabil datorită unui infarct recent. Anastomoza canulei de outflow la aorta ascendentă se face

Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580

unor intervenții chirurgicale (operația Halstedt pentru cancerul de sân, operații toracice, evidări ganglionare axilare, inghinale, cervicale, rezecția crosei safenei) sau traumatisme toracice cu lezarea canalului toracic vor determina un revărsat de limfă, o fistulă limfatică sau o colecție limfatică în cavități preformate (chilotorax, chiloperitoneu). Presiunea limfatică mai mare determină scurgerea de limfă spre exterior prin plăgi sau acumularea ei în aceste cavități. - Fistulele limfo-cutanate se produc prin traumatisme la nivelul extremităților cu limfedem sau după operațiile chirurgicale cu limfadenectomie axilară, inghinală

Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
toracice cu lezarea canalului toracic vor determina un revărsat de limfă, o fistulă limfatică sau o colecție limfatică în cavități preformate (chilotorax, chiloperitoneu). Presiunea limfatică mai mare determină scurgerea de limfă spre exterior prin plăgi sau acumularea ei în aceste cavități. - Fistulele limfo-cutanate se produc prin traumatisme la nivelul extremităților cu limfedem sau după operațiile chirurgicale cu limfadenectomie axilară, inghinală. Tabloul clinic În revărsatul Morel-Lavalle se constată tumefacția regiunii afectate, care se dezvoltă treptat posttraumatic, prezintă o pseudo-fluctuență la palpare, deoarece

Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
posibilă ligatura; refacerea canalului toracic este foarte dificilă; uneori este necesară reimplantarea canalului toracic în vena azygos. Tratamentul revărsatului Morel-Lavallé constă inițial în pansament compresiv, în puncții evacuatorii și în caz de eșec în incizia tegumentului cu drenajul colecției, chiuretarea cavității și plasarea unui tub de dren asociat cu bandaj compresiv. INFLAMAȚIILE LIMFATICELOR Inflamațiile acute Sunt denumite limfangite când se realizează la nivelul vaselor limfatice și adenite când se localizează la nivel ganglionar. Etiopatogenie Infecția este determinată de pătruderea unor germeni

Tratat de chirurgie vol. VII by JECU AVRAM, IULIAN AVRAM (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92085_a_92580]
Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588

clasică în orice moment, dacă nu se poate realiza o bună decorticare video-asistată. De multe ori transformarea unuia din porturi în minitoracotomie, cu plasarea unui minidepărtător este suficientă (Horvat, 1998) [13]. Chilotoraxul posttraumatic Lezarea ductului toracic și acumularea chilului în cavitatea pleurală apare mai frecvent după plăgi toracice și mai rar după traumatisme închise puternice (Dulchovsky, 1988) [8]. În traumatismul închis, chilotoraxul este produs prin hiperextensia coloanei vertebrale și ruperea ductului limfatic deasupra diafragmului. De regulă, se efectuează o pleurotomie în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
ele nu sunt detectate prin modalități non-invazive. Feliciano și colaboratorii, în 1988, au raportat o rată de 33% de leziuni diafragmatice nediagnosticate în timpul laparotomiei, la pacienți cu diagnostic tardiv de leziune diafragmatică după traumatisme penetrante [9]. Datorită gradientului presional între cavitățile peritoneală și pleurală, aceste defecte nu se vor închide spontan și predispun la herniere. În timp, aceste defecte se vor lărgi și predispun la complicații tardive ale herniei diafragmatice și sechelele asociate. Smith și colaboratorii [27] au realizat un studio

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
mixt, toracoscopic și laparoscopic. Laparoscopul și una sau două instrumente abdominale pot facilita expunerea și închiderea defectului. Plasarea materialului de reconstrucție se realizează toracoscopic, iar fixarea la diafragm se va face cu fire non-absorbabile separate. După corectarea defectului se drenează cavitatea pleurală cu un singur tub de dren. Pneumotoraxul persistent Diagnosticul și tratamentul pneumotoraxului posttraumatic persistent, prin abord CTM, este limitat. Acest lucru este legat și de incidența redusă a acestei complicații, deoarece drenajul pleural obișnuit, rezolvă cu succes multe din

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
depinde de tipul de intervenție toracoscopică. Cel mai frecvent, se introduce în spațiul intercostal 3 sau 4 pe linia axilară medie la pacienții cu pneumotorax, respectiv în spațiul intercostal 5, 6 sau 7 în caz de revărsat pleural al marii cavități. Poziția celorlalte trocare depinde de bilanțul lezional constatat după inspectarea cavității pleurale. În situații particulare, locul de inserție a primului trocar depinde de diagnosticul pacientului, de bilanțul clinic, radiologic și CT preoperator. Utilizarea a trei porturi permite realizarea unei triangularizări

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
în spațiul intercostal 3 sau 4 pe linia axilară medie la pacienții cu pneumotorax, respectiv în spațiul intercostal 5, 6 sau 7 în caz de revărsat pleural al marii cavități. Poziția celorlalte trocare depinde de bilanțul lezional constatat după inspectarea cavității pleurale. În situații particulare, locul de inserție a primului trocar depinde de diagnosticul pacientului, de bilanțul clinic, radiologic și CT preoperator. Utilizarea a trei porturi permite realizarea unei triangularizări, telescopul fiind la nivelul portului central, iar instrumentele fiind plasate pe

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583

miocard. PERICARDUL a. Pericardul parietal conține fibre de colagen, fibre elastice, celule mezoteliale (seroase). Este lipsit de vase sanguine și sărac în vase limfatice. Fibrele elastice permit o extindere limitată a pericardului fibros în caz de acumulare de lichid în cavitatea pericardică; b. Pericardul visceral acoperă suprafața inimii aderând la miocard. FUNCȚIILE PERICARDULUI 1. Mecanică - limitează dilatația inimii, - menține debitul cardiac față de variațiile frecvenței cardiace, - asigură o cavitate închisă, 2. Funcția de membrană - asigură protecția inimii, 3. Funcția ligamentară - de menținere

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
o extindere limitată a pericardului fibros în caz de acumulare de lichid în cavitatea pericardică; b. Pericardul visceral acoperă suprafața inimii aderând la miocard. FUNCȚIILE PERICARDULUI 1. Mecanică - limitează dilatația inimii, - menține debitul cardiac față de variațiile frecvenței cardiace, - asigură o cavitate închisă, 2. Funcția de membrană - asigură protecția inimii, 3. Funcția ligamentară - de menținere a poziției inimii. Fiziologic, cavitatea pericardică conține 20-50 ml de lichid [32], fiind mai mare cu 20% decât volumul cordului [8]. Presiunea intracardiacă este egală cu cea

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
acoperă suprafața inimii aderând la miocard. FUNCȚIILE PERICARDULUI 1. Mecanică - limitează dilatația inimii, - menține debitul cardiac față de variațiile frecvenței cardiace, - asigură o cavitate închisă, 2. Funcția de membrană - asigură protecția inimii, 3. Funcția ligamentară - de menținere a poziției inimii. Fiziologic, cavitatea pericardică conține 20-50 ml de lichid [32], fiind mai mare cu 20% decât volumul cordului [8]. Presiunea intracardiacă este egală cu cea pleurală și mai mică decât cea atmosferică și crește odată cu creșterea volumului ventriculilor, efectul compresiei fiind preponderent pe

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
ml de lichid [32], fiind mai mare cu 20% decât volumul cordului [8]. Presiunea intracardiacă este egală cu cea pleurală și mai mică decât cea atmosferică și crește odată cu creșterea volumului ventriculilor, efectul compresiei fiind preponderent pe ventriculul drept. Afectarea cavității pericardice are implicații atât asupra umplerii diastolei cât și a debitului cardiac. O cantitate mai mare de lichid pericardic sau îngroșare este necesară pentru a comprima o inimă hipertrofiată față de una normală. CLASIFICARE 1. Acute (fibrinoase - uscate) și exudative, având

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
și dispneea. Frecătura pericardică este semnul clinic cel mai important la auscultația cordului, este localizată mezocardiac și nu iradiază. PARACLINIC Radiografia cord-pulmon nu aduce informații specifice, dar poate exclude alte afecțiuni. PERICARDITA LICHIDIANĂ DEFINIȚIE Creștere a cantității de lichid din cavitatea pericardică. O cantitate mică de lichid pericardic (~200 ml) acumulată în câteva ore poate determina tamponada pericardică, iar o cantitate mai mare de 1 litru de lichid acumulată în câteva săptămâni poate fi bine tolerată. CLINIC Poate fi asimptomatică sau

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
lichidului pericardic, a fibrozei sau a calcificării. Rezonanța magnetică este considerată cea mai bună investigație pentru aprecierea pericardului, fiind superioară tomografiei computerizate și ambele superioare ecocardiografiei. TAMPONADA CARDIACĂ Este o complicație a pericarditei lichidiene determinând acumularea rapidă de lichid în cavitatea pericardică cu producerea unei compresii cardiace. Apare o afectare a umplerii diastolice cardiace cu creșterea presiunii telediastolice, scăderea volumului telediastolic, creșterea presiunii atriale, în venele cave și pulmonare, scăderea volumului sistolic și a debitului cardiac [4,17]. Aproximativ 25-30% din

Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC (2009) [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]