4,822 matches
-
sport, agrement), măgari și catari. Produse secundare: par și gunoi de grajd. 0125 Creșterea păsărilor Găini, curci, gâște, rate, bibilici pentru: prașila, producție și sacrificare; ouă și gunoi provenit din creșterea păsărilor. 0126 Apicultură Familii de albine, produse apicole (miere, ceară, faguri, polen, lăptișor de matcă, propolis și boștina) și alte produse. 0127 Sericicultura Gogoși de mătase, ouă de viermi de mătase, larve, viermi de matase. 0128 Creșterea animalelor pentru blană și a altor specii Animale pentru blană din crescătorii: nurci
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
săpunurilor și produselor active organice de suprafață a preparatelor pentru folosirea lor în calitate de săpun. Hârtie, vata, fetru și materiale nețesute impregnate sau acoperite cu săpun sau cu un produs pentru spălat; produse pentru spălat; produse pentru dezodorizarea încăperilor. Tipuri de ceară naturală sau artificială pentru întreținerea obiectelor. Produse de lustruit pentru încălțăminte, mobilă, dușumele, caroserii de autoturisme, sticla sau metal, creme de ghete. Paste, prafuri și alte produse de curățat. 2452 Fabricarea parfumurilor și a produselor cosmetice Produse de parfumerie, de
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
și periferia sa orientală sau barbară, se constată, de asemenea, un avînt al comerțului "internațional". Anumite produse importate, precum papirusul egiptean, fructele exotice și uleiul de măsline dispar încetul cu încetul de pe piețele occidentale, înlocuite de produsele locale precum untul, ceara și pergamentul. Continuă, în schimb, să fie aduse arome pentru îmbunătățirea felurilor de mîncare, parfumurile, stofele prețioase folosite atît ca podoabe pentru nobilii carolingieni, cît și pentru veșmintele liturgice. Datorită pirateriei musulmane, marile căi maritime comerciale s-au deplasat către
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea sa Metaphors of Memory stă mărturie pentru varietatea lor caleidoscopică, precum și pentru ingeniozitatea metaforică a teoreticienilor memoriei. De la faimoasa imagine platoniciană a memoriei ca tablă de ceară, trecând prin asemuiri ale memoriei cu biblioteci și depozite, pivnițe și labirinturi, palate și teatre și sfârșind cu analogii organiciste precum asemănarea cu un stomac sau cu un fagure de albine, memoria nu a dus lipsă de comparații metaforice. Teza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fie semnat în dimineața zilei de 12 septembrie 1973, la ora 10.00 a.m., după ce trebuia, în prealabil, să purced, împreună cu colegul meu, directorul din Ministerul Afacerilor Externe columbian, la verificarea textului, paginației și să fie sigilate paginile respective cu ceară roșie și sigiliul M.A.E., turnat din cupru. M-am prezentat la M.A.E. la ora 8.30 a.m. și am întrebat pe secretara direcției respective dacă au fost efectuate operațiunile solicitate, împreună cu partenerul meu de la M.A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
a adus de la Constantinopol moaștele Sfintei Parascheva și le-a depus în noua sa ctitorie?Imi aduc aminte, mărite Spirit. - Uite că voievozii care au urmat au confirmat dreptul mănăstirii Trei Sfetite de a lua o sută de ocă de ceară pe an din vama domnească din Iași pentru lumânările de la moaștele Sfintei. Așa a făcut și Constantin Nicolae Mavrocordat voievod la 20 oct.1754 (7242); Matei Ghica voievod la 16 oct.1754 (7263) și Ioan Theodor Calimah la 8 oct.
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Tarigradului și patriarh ecumenic, în hotărârea din 9 feb. 1671 (7179). Prin această hotărâre, mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Tării Moldovei, închinată de ctitor la Muntele Athos, devine stavropighie patriarhală, urmând a trimite câte cinci ocale de ceară pe an la Patriarhia din Tarigrad. Si mai spune arhiepiscopul Methodie: „Deci fiindcă și precinstitul...vameș al domniei Moldaviei chir Panos (gon) ficiorul lui Saul...au avut râvnă dumnezeească și au zidit o svântă mănăstire dintru a sa cheltuială la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
care primise în administrare moșia proprietarului Spano, un afacerist nu fără dubii. refuză „cursa” întinsă și alege să se adăpostească în casa popii Vasile, fără obligații compromițătoare. Și citim, ceea ce înseamnă locuința judecătorului: „întâia seară la Pungești: o lumânare de ceară, înfiptă într-un sfeșnic de alamă, bine frecat, împrăștie o lumină săracă; două paturi primitive cu așternuturi curate, pe măsuța de la fereastră, o față de masă lucrată cu croșetul, în peretele dinspre răsărit icoana Maicii Domnului, c-un smoc de busuioc
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
jandarmul însărcinat cu misiunea de călău l-a luat la ochi de la vreo zece metri. Pesemne că l-a lovit drept în inimă. În aceeași clipită cu bubuitura de pușcă picioarele animalului s-au muiat, ca și cum ar fi fost de ceară topită, și s-a prăbușit, rămânând nemișcat la pământ. Câteva secunde bune a fost o tăcere de mormânt. Doar moș Șutu prinse a se căina ; în timp ce își ștergea lacrimile șiroaie de pe obraji : Ce mă fac fără tine, Boian ?! După ce te-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
electrică, ci pâinea de fiecare zi, să ne mai dea și oxigen, căci altminteri ’geaba pâine. Trăim, fiecare român, pe jumătate de hectar. Care trebuie să-i furnizeze fiecăruia și pâinea, și cămașa, și opinca, și vinul, de ce nu și ceara lumânării. Ba chiar o șosea, un aeroport sau casa. Cam multe. Mai ales când, din pricini economice, cei ce au și jumătatea mea de hectar abia se țin pe ei, la un nivel de subzistență, fără a-mi asigura și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cuvântul ăsta - prin sacrificiile aduse strămoșului, păgânul Îi oferea - dacă vrei - energie Întru evoluție, dar neștirbindu-i libertatea. Și așa, dacă vrei să-i mulțumești mamei tale, limiteazăte la aprinderea unei lumânări, oferindu-i, transcendentalizat, părticica din Soare fixată În ceară. - Mulțam pentru sfat. Mai ales că nimeni nu vine de dincolo spre a ne spune despre suferința pe care poate o cauzăm. Parcă așa spune și săracul Lazăr, cel din Biblie... Iar transcendentalizarea ofrandei poate Însemna și a oferi cuiva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a realiza legătura cu perfecțiunea divinului, oricum cu transcendentul extrem negentropic, către care să transmită ofranda. Chiar dacă aceasta e doar o lumânare aprinsă pentru sufletele celor plecați. Și care e tot ceva de genul „ale tale dintru ale tale“, căci ceara e o frântură din Soare eufemistic culeasă de albină din corola florii și dosită... À propos: e vorba de cea mai proaspătă „conservă“ de Soare, implicit cea mai curată ofrandă. Dar, pentru ca focul să poată sluji de punte Între noi
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu fumul opaițului poluează, căci eliberează energia solară fixată deunăzi de planta care a furnizat oloiul; ori de animalul care, mâncând planta cu pricina, a furnizat seul; ori de albina care și-a crescut, din nectarul aceleiași plante, fagurii din ceară. Și ziceți voi, după ce-ați poluat cu termocentrala care eliberează o energie fosilă, aceea de care Natura nu mai prididește să se descotorosească ascunzând-o cât mai adânc, În petrol, cărbuni ori gaze (à propos: ați găsit că-i
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dus de cineva odată cu cortegiul funerar la mormânt. Acesta va fi folosit la spălatul pe mâini al tuturor celor ce au oarece treburi la înmormântare. Pe pieptul mortului, înainte de a începe slujba religioasă, preotul face o cruce din lumănări de ceară, iar pe mînă îi pune un ban de metal. Aceasta e o tradiție păstrată din vremuri imemoriale, antecreștină, avînd la bază credința că mortul, fie că va trebui undeva să treacă un râu, Styxul probabil și va trebui să-l
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
păoate tămădui străpungând buba cu un ac de argint prevăzut cu un fir de mătase ce se trage apoi prin urechea sau coada animalului. Vărsatul porcilor. Porcul bolnav se spală pe de-a rândul cu spirt. Zăbala. Se unge cu ceară din ureche sau se freacă cu coada încălzită a unei linguri de cositor. 7. Apel la puterile divine In viața sa de toate zilele, înainte vreme și poate că și în timpul nostru, cîrțoroșanul în orice împrejurare, pentru reușita celor întreprinse
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
al cărui nume plutește primul desupra fierturii din oală. - în noaptea de anul nou iarna, în noaptea de sânziene vara, fata de măritat se așează între două oglinzi, puse față-n față, goală-goluță, cu părul despletit. La flacăra lumânărilor de ceară, va vedea într-una din oglinzi chipul celui ce-i va fi bărbat. - Fata care duce dorul măritișului se duce în noaptea de anul nou în grajdul vacii și strigă la ea : Hei tu, în iest an ?... Hei tu, în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de verosimilă: La o utrenie i s-a și-ntâmplat popei o șotie cu glasul lui cel groaznic, ca și care nu i s-a mai întâmplat altui popă în lume. El era în altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-ntâmplat popei o șotie cu glasul lui cel groaznic, ca și care nu i s-a mai întâmplat altui popă în lume. El era în altar. Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele. Buchilat, fornăit, încurca-ntr-o carte, [cu] ochelari pe nas, nebăgând de samă că i se aprinsese o mânecă de la antereu. Puțea a ars, dar el gândea că miroase a tămâie. Nicodim, cu lacata de la biserică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
flori de apă să încunjure cu vegetația lor corpul meu și să-mi strățese părul și barba cu firele lor... și-n palme-le-mi întoarse spre izvorul etern al vieței, "soarele", viespii să-și zidească fagurii, cetatea lor de ceară. Râul curgând în veci proaspăt să mă dizolve și să mă unească cu întregul naturei 57 [...] Se poate închipui un Eminescu-copil, adormit în raiul său terestru, împreună cu iubita de la Ipotești, sub teiul preferat din preajma lacului. Aceasta ține de sfera realității
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca un înger (s.n.);/ Umbra ei, ce ca și dânsa stă în rugă-ngenunchiată85. Nimic nu lipsește în descriere: Pe-a altarului icoană în de raze roșii frângeri,/ Palidă și mohorâtă maica Domnului se vede86. Din mucuri ostenite cad picurii de ceară, dar ceea ce revine obsedant este faptul că, în esență, rugăciunea creează lăcașul: Muri sfințiți de-a omenirii rugăciuni îndelungate 87. Alteori, ca-n Stigoii spre exemplu, biserica apare zugrăvită în imagini reci, tăioase, înspăimântătoare chiar: Biserica creștină, a ei catapeteasmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
episod de-a dreptul hazliu, o utrenie la care i s-a și-ntâmplat popei o șotie [...] care nu i s-a mai întâmplat altui popă pe lume, interiorul bisericii este descris fără umbre caricaturale: Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele 109. În general, în proză imaginea bisericii și a cimitirului se înfiripează din descrieri sumbre: Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
i s-a și-ntâmplat popei o șotie [...] care nu i s-a mai întâmplat altui popă pe lume, interiorul bisericii este descris fără umbre caricaturale: Lumânări subțiri și încovrigite de ceară galbenă ardeau cu mucuri mari lângă icoane și ceara curgea topită pe podele 109. În general, în proză imaginea bisericii și a cimitirului se înfiripează din descrieri sumbre: Clopotul cel dogit gemea bolnav în turn și toaca se izbea de stâlpii clopotniței 110. Sau: Intrarăm, prin crucile și mormintele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu foi de nestimate, cu flori de lumină, și în loc de mere luceau prin crengile lor mii de stele de foc. Cărările grădinei acoperite cu nisip de argint duceau toate în mijlocul ei, unde era o masă întinsă, albă, cu lumânări de ceară ce luceau ca aurul, și de jur împrejur sânți în haine albe ca și mama și împregiurul capului lor strălucea de raze. Ei povesteau, cântau cântece de prin vremile de pe când nu era încă lume, neci oameni, și eu îi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe tărâmul Lunii, iubita ni se arată în toată splendoarea transfigurării ei. Desprinsă de pe pământ, Cu corpul nalt mlădiet, albă ca argintul noaptea, trece Maria peste acel pod, împletindu-și părul a cărui aur se strecură prin mânuțele-i de ceară. Prin hainele argintoase îi transpar membrele ușoare; picioarele-i de omăt abia atingeau podul... Întocmai ca atunci când rătăceau împrejurul laculului, noaptea, la Ipotești, căci despre acest spațiu este vorba, tinerii se comportau ca doi îndrăgostiți... lunatici: El își răzima fruntea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cel care credea-n Iisus. Dar în aceeași clipă, iată, Ca-ntr-o lumină orbitoare Cu fruntea-n roze-ncununată Iisus în fața lor răsare. Surâzător Mântuitorul Tinzându-și brațele-amândouă Spre cei ce pregăteau omorul Îngână dulce: pace vouă! Drumeții-ngălbeniți ca ceara Cuțitele scăpă din mână Și păcătoșii - ngenunchiară Culcându-și frunțile-n țărână. Și-n timp ce câteși-trei se-nchină Cu lacrimile râu pe față, Iisus în para de lumină Se mistuia-n văzduh și-n ceață. Pensia noastră La 2
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]