3,105 matches
-
-și viața, iar alteori răpunându-i pe musafirii nepoftiți. Cercetătorul Vladimir Nicu a studiat și el această localitate și chiar a publicat în ziarul «Moldova Suverană» (10 ian. 1995) o schiță interesantă. El constată că în 1667 trec pe aici cetele de oaste ale domnitorului Moldovei Petriceico Vodă și ale domnului Munteniei Grigore Vodă. Ele trec Prutul pe la Zalucea. Deci, aceste sătișoare erau deja bine cunoscute. Denumirea actuală Drepcăuți o aflăm dintr-un document din 15 iulie 1702 «ca sat al
Drepcăuți, Briceni () [Corola-website/Science/305137_a_306466]
-
ce vine din rîul Vilia, pădure seculară la o distanță de numai 3 km, cîmpuri bogate cu cereale, zarzavaturi, livezi cu fructe, pășuni..." Dar de unde s-a luat satul? Documentele vechi atestă că temelia lui a fost pusă de niște cete de arcași și răzeși, care, pentru slujbă credincioasă, au primit această moșie ca să-și ridice case. Așadar domnitorul, fiind mulțumit de slujba lor, le-a dăruit un loc foarte bun, cu pămînt roditor, cu piatră din belșug, cu lemn de
Cotiujeni, Briceni () [Corola-website/Science/305136_a_306465]
-
cu încântare hotarele țării. Întro-o după amiază de vară, pe când soarele cobora spre chindii, domnitorul, cu câțiva oameni din garda sa, străbătea, în goana cailor, desișul greu al codrilor. Ochiul ager al domnitorului, observă cum se furișează printre copaci o ceată de tâlhari. Începu o luptă crâncenă și inegală (dușmanii fiind mult mai mulți la număr). Obosit să tot lupte cu sabia, Ștefan Vodă a scos din carâmbul cizmei biciul său cu mâner lucrat în aur și cu limbă de vână
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
și 132 km de Chișinău. Suprafață comunei Scumpia (inclusiv satele Scumpia; Hîrtop; Nicolaevca) este de 43.17 km. Pe teritoriul comunei s-au păstrat 7 movile funerare, acestea fiind dovezi că materiale certe că aici au staționat în câteva rânduri cete de nomazi. La începutul secolului XIX, cănd Basarabia a fost alipita la Rusia, Imperiul Rus a efectuat o evaluare a patrimoniului bisericesc, stării economice și a populației de pe teritoriul revenit ei în urmă tratatului de pace de la Bucurasti din anul
Scumpia, Fălești () [Corola-website/Science/305172_a_306501]
-
erau siliți să-și adăpostească familiile în adâncimea codrilor și reveneau la casele lor doar după ce veneticii părăseau localitatea. Pe moșia satului este o movilă din pământ care, după părerea regretatului arheolog și istoric, Ion Hâncu, reprezintă un mormânt al cetelor de nomazi ce au hoinărit prin aceste locuri în sec. III. Movila funerară se află la 4 km Vest de Susleni, la hotarul dintre moșia satului și cea a Berezlogilor, în stânga șoselei Orhei - Susleni. Localnicii numesc acest monument arheologic La
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
pe vatra căreia au fost găsite urme de case arse, vase de lut etc. În perioada romană a existat o localitate care s-a menținut până la invazia hunilor din 376 e.n. În preajma satului actual sunt 2 movile funerare lăsate de cetele nomazilor care au trecut pe aici. După constituirea Țării Moldovei au existat două sate care au existat până la sfârșitul sec. XVI. Satul Sîngereii Noi a fost fondat în 1921, ca rezultat a reformei agrare din 1918-1924 când mai multe familii
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
obiecte tipice pentru cultura moldovenească. Așezările vechi erau părăsite adesea din cauza războinicilor nomazi de câmpie. care au hoinărit pe aici de mai multe ori Nomazii obișnuiau să facă movile de pământ pe locurile unde erau înmormântați decedații, ortacii lor de ceata. În Buzdugeni s-au păstrat până în epoca contemporană 7 movile funerare. Satul de azi, situat la 22 km vest de centrul raional., la 28 km de st. c. f. Brătușeni și la 224 km de Chișinău, e atestat documentar la
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
1917). Dată fiind situația militară, care punea în pericol noul stat (în acel moment, guvernul bolșevic ducea tratative cu Germania pentru a-i preda toată partea vestică a fostului imperiu rus, iar armata rusă înfometată era dezorganizată, transformându-se în cete de jefuitori), Sfatul Țării a apelat la Regatul României pentru a trimite trupe care să asigure pacea. Trupele armatei regale române au intrat în Basarabia la 13 decembrie. La 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat pentru unirea Basarabiei cu
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
împotriva evreilor. Prima cruciadă nu a luat sfârșit cu dezastrul cruciadei țăranilor și cu masacrarea evreilor. Cruciada prinților, cunoscută și sub numele de cruciada baronilor, a pornit în anul 1096 într-o manieră mai ordonată, condusă de diferiți nobili cu cete de cavaleri vasali din diferite regiuni ale Europei. Cei mai importanți erau Raimond al IV-lea de Toulouse, care îi reprezenta pe cavalerii din Provența, însoțit de legatul papal Ademar de Le Puy; Bohemund de Taranto, reprezentându-i pe normanzii
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
secret predarea orașului; cruciații s-au trezit în dimineața de 19 iunie, 1097 și au văzut stindardele bizantine fluturând pe zidurile cetății. Nu li s-a permis să ia pradă din oraș, și accesul în oraș era redus la mici cete escortate. Această situație a dus la o creștere a tensiunilor dintre cruciați și bizantini. Cruciații au pornit apoi către Ierusalim. Cruciații, însoțiți în continuare de trupe bizantine sub comanda lui Tatikios, au mers către Dorylaeum, unde înaintarea lui Bohemund a
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
al formației Transsylvania Phoenix. A fost editat în 2003, la casa de discuri „Electrecord.” De această dată, titlul albumului este trecut corect, potrivit dorinței liderului Nicolae Covaci. Coperta este semnată de către Valeriu Sepi. Această reeditare conține în plus o piesă, „Ceata I”, întregistrată în 1996 în componența Nicolae Covaci (chitară solo, voce), Josef Kappl (chitară bas, voce), Ovidiu Lipan (baterie, percuție). Muzica: Nicolae Covaci (1-4, 6, 8-12); cântec popular macedon (5); Ciprian Porumbescu (7) Textul: Nicolae Covaci (1-3, 10-12); George Coșbuc
În umbra marelui U.R.S.S. () [Corola-website/Science/305553_a_306882]
-
oltenesc. Desi sensul expresiei este neclar povestitorilor, e cert ca termenul desemneaza soldatul austriac, a carui uniforma prevedea portul unei cozi lungi, impletite, lasata pe spate de sub tricorn. In urma furtului taxelor strînse de imperiali în care au fost implicate cetele de haiduci ale lui Pavel Lotru, Radu Ursan și Neagu Papură, administrația austriacă l-a destituit pe Gheorghe Cantacuzino, banul Craiovei. Când banul este destituit, boierii din Craiova încep acțiunile de împotrivire față de administrația habsburgică. Sînt obsturcționate toate încercările austriecilor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
de a strînge taxe sau de a impune administrața lor. Ofițerii austrieci trimit numeroase sesizări împăratului prin care se plîngeau că sînt depășiți de evenimente, că "populația atacă, fără veste, soldații, îi dezarmează, îi batjocorește și "(românii) "sînt foarte obraznici". Cetele de haiduci au jufuit și moșiile boierilor din jurul Craiovei și au împiedicat expediția întreprinsă de trupele otomane spre Craiova apoi spre Cozia. Haiducii se dovedeau mai puternici decît trupele austriece. 1773, Ajunul crăciunului, la hanul Puțureanu de lîngă fîntîna Purcarului
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
ineficiența pandurilor, austrecii au refuzat, în vara lui 1735, să-i mai plătească pe panduri. În luna octombrie 1735, sătui să mai aștepte simbriile care nu mai veneau, pandurii se hotărăsc să-și facă singuri dreptate și împreună cu mai multe cete de haiduci intră în Craiova, jefuiesc și torturează cei cîțiva membri ai administrației austriece rămași, apoi jefuiesc și incendiază mai multe case boierești. Unii boieri aveau oameni înarmați care îi pazeau, alții doar servitori. Se auzeau împușcături în mai multe
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
s-a îmbunătățit, astfel se explică și perioada destul de lungă (35 de ani) de relativă independență. Boierii au asuprit mai puțin țăranii de frică că și-ar putea face singuri dreptate. Comercianții și boierii și-au continuat afacerile la adăpostul cetelor înarmate de slujitori. Bănia Craiovei n-a reușit să instituie un sistem legislativ așa că procesele și judecățile au dispărut, diferedele se rezolvau "la mica înțelegere" sau prin forță, cîteodată se invocau legi ale pămîntului și obiceiuri. Orașul s-a dezvoltat
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
să binevoiască a mijloci la boierii oblăduitori ai Divanului, ei să poprească orice pornire de panduri și de altă oștire ce au cugetat a trimite împotriva norodului.” Tudor, după ce a înfrânt rezistența unora dintre ispravnicii de județe și a unor cete înarmate trimise impotriva sa de stăpânire, a preluat controlul asupra ăstirilor fortificate de la Strehaia și Motru, iar pe 4/16 februarie și-a stabilit tabăra la Țânțăreni. Timp de trei săptăi, Vladimirescu și-a organizat cei aproximativ 5.000 de
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la urmă însă o lopățică de mărimea maiului. Jucătorii sunt conduși de un „vătaf” și au în ceată două personaje caraghioase, mute, numite „cuca”. Acești cuci purtau mai demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O veche descriere a boriței, narată de Zajzoni Rab István în "Orszag Tükre" (1862), prezintă un joc mimic al cucilor
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O veche descriere a boriței, narată de Zajzoni Rab István în "Orszag Tükre" (1862), prezintă un joc mimic al cucilor: unul dintre ei murea, ceilalți reușind să îl învie. Steagul cetei este înlocuit de un brad („tebe”) împodobit cu hârtii colorate, mere, nuci aurite etc. Influența românească este clară, în opinia lui Sulzer și a lui R. Vuia, în primul rând în costumație și în termenii utilizați. Anual, la [[Apața, Brașov
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Primul Război Mondial]], acest stil de viață a fost părăsit. Zestrea fetelor din zona Săcelelor și a Branului era trecută pe așa numitele „foi de zestre”. Nunta propriu-zisă era condusă în zona Brașovului de către un „starosti”. În ziua nunții, o ceată de flăcăi călărea înaintea mirelui pentru a anunța sosirea acestuia la casa miresii. Cel care sosea primul era premiat de către aceasta cu un colac și un ștergar ales de ea. După nuntă, la intrarea în casa bărbatului, pe capul miresei
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
un dans săltăreț. Paparuda invocă onomatopeic ploaia prin dans, prin bătăi din palme, prin plesnetul degetelor, prin răpăitul tobelor improvizate din tigăi, dar mai ales prin ritmul si conținutul textului magic: „Paparudă-rudă, / vino de ne udă / cu galeata-leata / peste toata ceata; / cu ciubărul -bărul / peste tot poporul. / Dă-ne Doamne, cheile / să descuiem cerurile / să pornească ploile, / să curgă șiroaiele / să umple pâraiele. Hai, ploiță, hai! / udă pământurile / să crească grânele / mari cât porumbele. Hai, ploiță, hai!” În timpul jocului sau după
Paparudă () [Corola-website/Science/306401_a_307730]
-
a fost jefuit în după-amiaza lui 21 ianuarie, legionarii continuând jaful în casele evreiești vecine, după care au revenit în templu pentru a da foc cărților sfinte. Sinagoga Bet El a fost distrusă complet, făptuitorii făcând uz de topoare. O ceată de legionari a capturat Sinagoga Cizmarilor și a transformat locul într-un centru de tortură. La Sinagoga Mare au lucrat două echipe; prima echipă a intrat cu revolvere, au jefuit enoriașii evrei prezenți și i-au bătut până a venit
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
și Iacov și Iosef, fii rabinului Zvi Gutman. Rabinul Zvi Gutman a fost împușcat de două ori, dar a supraviețuit. Alt fiu al rabinului Zvi Gutman, rabinul Efraim Gutman este rabinul sinagogii "Iacov și Iosef Gutman" de la Tel Aviv. O ceată de legionari a luat 15 evrei de la centrul de tortură de la Prefectura poliției capitalei, i-au dus la abatorul capitalei și i-au împușcat în ceafă. Câteva trupuri de evrei au fost introduse în clădirea abatorului și atârnate de cârligele
Pogromul de la București () [Corola-website/Science/306394_a_307723]
-
în anul 376 în urma invaziei hunilor, fiind devastate și incendiate. Pe vetrele lor au fost atestate urme de case arse, grămezi de lut ars, diferite obiecte, mai ales, vase de argilă din secolul II-IV. Aici au staționat, în cîteva rînduri, cete de nomazi, veniți tocmai din stepele asiatice după pradă de război, mărturie materială în acest sens servind cele 4 movile funerare. Trei movile se află spre nord de sat, în păduricea zisă "Movila lui Nagîț", alta - în "Hîrtop". Unele surse
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
de uz casnic din epoca neolitica (ml. IV-III i Hr) și în epoca bronzului mai tîrziu, există un sat în anii 1300-1100 îHr. În satul Cucueții Vechi au fost găsite 4 movile funerare, ceia ce denotă că aici au staționat cete de nomazi. Primul sat a apărut în anii 4000-3500 i Hr. Pe vatra satului au fost identificate fragmente de lut ars, obiecte din cremene, oase de animale, vase de culoare roșie pictate datînd din eneolitic. Un sat de agricultori a
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
au fost găsite 6 movile funerare Primul sat a existat cu 3500-4000 i Hr.Satul a fost ars, aici fiind găsite locuri de case arse și diferite obiecte din eneolitic. În satul Ivănești au fost găsite 6 movile funerare a cetelor de nomază veniți din stepele asiatice. Epoca de formare a satelor actuale a început în epoca feudalizmului începînd cu secolul 14. Fiecare sat a aparut fondat de cineva, avînd istoria să la fel ca și a satelor descrise în continuare
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]