6,690 matches
-
multiple, nu și-au găsit locul, iar textul nu s-a putut desprinde de narațiunea singulară. Incoerențele nu țin loc de pluralitate. Exercițiul reflexiv, problematizarea și "învățarea prin descoperire" au rămas, în mare parte, simple deziderate, în ciuda noului discurs educațional, centrat pe valorile democratice și participative. Narațiunile de uz școlar ar putea fi totuși considerabil îmbunătățite prin simpla includere a celuilalt în povestea noastră. Acceptarea mai multor voci începe însă cu cele din prezent, pentru a le putea descoperi, treptat, și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în general, de suspiciunea autorităților față de orice inițiativă politică. În aceste condiții, doar manifestările atent organizate puteau ajunge în stradă, dar nici ele nu aveau întotdeauna o desfășurare întru totul previzibilă. Îndeobște, ceremonialul "sărbătorilor naționale"163 din acea epocă era centrat în jurul unor momente-cheie, precum slujba religioasă și discursurile autorităților, însoțite, după caz, de o defilare a trupelor și o procesiune a instituțiilor și a corporațiilor pe un traseu prescris. Eventualele conferințe și momente artistice se desfășurau în spații închise, cum
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
un construct politic, gândit să sintetizeze cât mai multe merite ale autorilor reali ai unirii, pentru a le transfera mai ușor în singularitatea și reprezentativitatea dinastiei regale. Posibilele sărbători ale unirii au fost aduse, și ele, în registrul festivităților dinastice, centrat pe ziua de 10 Mai, care însuma deja trei alte mari simboluri politice: dinastia, independența statală și proclamarea regatului. Dar când visul "României Mari" s-a destrămat, ziua de 1 decembrie 1918 și semnificația ei istorică au câștigat un plus
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se înăsprea", "situația devenea tot mai grea", "populația era confruntată cu noi lipsuri". Totul se încheia brusc, în două propoziții, datorită "evenimentelor sângeroase" de la Timișoara și București. Textul nu era însoțit de nici un portret. Ilustrațiile constau într-o singură fotografie (centrată pe un șir de gratii), însoțind un text despre tortură din cartea lui Virgil Ierunca, Fenomenul Pitești și o hartă a "închisorilor comuniste din România" (care cuprinde și Basarabia). Ca idee "de reținut" în mod special, se recomanda axioma: "dictatura
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
publice pe această temă (vezi Idem, Răspuns criticilor mei și neprietenilor lui Negru Vodă, Editura Humanitas, București, 2011). 260 Idem, Cum s-a născut poporul român?, pp. 56-57. 261 Ibidem, p. 57. 262 Problematica etnogenezelor concurente, română și respectiv maghiară, centrată pe disputa simbolică asupra Transilvaniei, continuă să preocupe cele două comunități etnice și în afara competițiilor strict politice sau academice (Alina Mungiu-Pippidi, Transilvania subiectivă, Editura Humanitas, București, 1999, p. 110). 263 Neagu Djuvara, Cum s-a născut poporul român?, p. 10
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și limbaj științific) este vorba de demitizarea neutralității limbii și a funcției sale asertive, de evidențierea mărcilor enunțării, comportînd atitudini propoziționale, segmentări diferite ale referinței, modulări diferite ale componentelor discursive. Apelul filosofiei științei la concepte semiotice și pragmatice (cercetarea recentă, centrată asupra universaliilor pragmatice precum principiul politeții, al cooperării sau raționalității), deschiderea semioticii spre probleme logico-filosofice, tot acest "pragmatic turn" ce caracterizează evoluția actuală a științelor limbajului oferă repere pentru o abordare mai complexă și riguroasă a practicii științifice, pentru o
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
desfășurare spațială, altfel spus epuizarea unei paradigme (nomenclaturi mu-zicale, arhitecturale, teatrale etc.); * tipul expozitiv, asociat analizei și sintezei reprezentărilor conceptuale; * tipul instructiv, incitînd la acțiune (prospecte turistice, farmaceutice, notițe și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
prin intermediul unui faire transformator (proba sau triada probelor eroului) la o nouă stare de echilibru. 5.4. Modelul sintagmatic al basmului. Vladimir Propp În lucrarea devenită clasică Morfologia basmului (1928; trad. rom. De Radu Niculescu, București, Univers, 1970) Vladimir Propp centrează analiza asupra funcției înțeleasă ca acțiune a personajului și definită din punctul de vedere al semnificației sale pentru desfășurarea basmului considerat ca întreg ("ceea ce fac personajele este important; cine face un anumit lucru este o chestiune secundară"). Supunînd analizei 100
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
spus să se transforme în destinatar al propriului mesaj, anticipîndu-i efectele și feed-back-ul. Studiul gestualității nu trebuie să se reducă la descrierea empirică a gesturilor (abordare etnografică utilă contactului între reprezentanții unor culturi diferite), ci necesită o completare funcțională pragmatică, centrată pe strategiile comunicative gestuale și în primul rînd pe posibilitățile modulării complementarității gestualitate/limbaj. Gestualitatea (componentă inter alia a capitalului simbolic) exprimă o apartenență socială, o identitate de grup, actualizată prin comportamente permise (norme, coduri, etichetă) și comportamente interzise (tabuuri
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Morfologia basmului). FUNCȚII ALE LIMBAJULUI Roman Jakobson distinge în Eléments de linguistique générale 6 funcții ale limbajului ca mijloc de comunicare: * expresivă (determinată de atitudinea, implicarea emițătorului în discursul său); *conativă (referitoare la efectul produs de mesaj asupra destinatarului); *poetică (centrată asupra mesajului în imanența sa); *fatică (vizînd stabilirea sau menținerea comunicării); *referențială (de denumire, prezentare a lumii reale sau a unor lumi posibile ficționale); *metalingvistică (de explicitare a elementelor și regulilor codului care subîntinde mesajul). GRAMATICĂ (a povestirii) Printr-un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Aceste păreri se întemeiază pe ipoteza că discursul de ficțiune este construit ca simulare a discursului factual. După opinia unora, autobiografia ficțională, de exemplu, ar fi construită prin "imitarea" autobiografiei reale. Philippe Lejeune a demonstrat, dimpotrivă, că ficțiunea autobiografică este centrată pe experiența personajului, iar în autobiografia factuală important este naratorul. Începând cu secolul al XIX-lea, prin utilizarea din ce în ce mai răspândită a focalizării interne în povestirea la persoana a treia, aceasta s-a distanțat mai mult de narațiunea factuală, astfel încât ficțiunea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
medicamentos cu intervenția psihologică. Aceasta din urmă a fost utilizată și În Încercarea de a ameliora comportamentul copiilor din Școala “Alexandru cel Bun” Iași, diagnosticați cu ADHD de serviciul de pedopsihiatrie. În acest scop, am abordat o intervenție psihologică multimodală (centrată pe copil, familie și școală), utilizând tehnici de tip cognitiv-comportamental și experiențial. Intervenția comportamentală reprezintă un set specific de intervenții prin care părinții și cadrele didactice Învață tehnici comportamentale, cum ar fi sistemul de recompense, care au ca scop Întărirea
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
disponibilitățile latente și să-și restructureze propria personalitate. În Încercarea de a ameliora comportamentul copiilor diagnosticați cu ADHD din Școala “Alexandru cel Bun” Iași am considerat necesară, În prima etapă, formarea echipei: cadrul didactic copil - părinți. Aceasta deoarece, alături de intervenția centrată pe copil, un rol extrem de important Îl are relația care se stabiliște Între părinți, copil și cadrul didactic. Sprijinul și Înțelegerea oferită de un cadru didactic bine informat cu privire la ADHD pot fi extrem de benefice pentru copil. Printr-o bună colaborare
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
adesea la fel, au sentimentul că părinții Îi ceartă mereu și sunt nemulțumiți. Acest dezechilibru Între experiențele pozitive și negative duce la formarea unor expectanțe negative atât la părinți, cât și la copii. Drept urmare, atenția părinților și a copilului se centrează asupra evenimentelor negative și, deși experiențele pozitive au loc În continuare, ele abia mai sunt percepute. Iată de ce am urmărit orientarea În mod conștient a atenției părinților asupra evenimentelor pozitive, Încurajându-i să acorde mai mult timp copilului, să se
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
informații, lua contact cu atitudini și credințe diferite față de aceeași situație, constatând, de fapt, că nu sunt singurii care au această problemă și reducând În acest fel izolarea. Abordarea a Împrumutat Încă de la primele ședințe elemente de consiliere nondirectivă, fiind centrată pe empatie, acceptare necondiționată și congruență. Rezultatul a fost că după prima ședință copiii așteptau cu nerăbdare Întâlnirea săptămânală. Alături de terapia medicamentoasă specifică tulburărilor hiperchinetice, demersul centrat pe copil a inclus: metode de autoeducație - pe baza unor cartonașe de semnalizare
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
izolarea. Abordarea a Împrumutat Încă de la primele ședințe elemente de consiliere nondirectivă, fiind centrată pe empatie, acceptare necondiționată și congruență. Rezultatul a fost că după prima ședință copiii așteptau cu nerăbdare Întâlnirea săptămânală. Alături de terapia medicamentoasă specifică tulburărilor hiperchinetice, demersul centrat pe copil a inclus: metode de autoeducație - pe baza unor cartonașe de semnalizare, copiii au fost Învățați cum să depășească dificultățile În rezolvarea unor sarcini școlare, cum să identifice diferite modalități de rezolvare a problemelor pe care să le compare
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
da și a lua” al relațiilor sociale, este puțin probabil ca el să se implice În schimburi de informații intenționale și cu un anumit scop, care caracterizează comunicarea. Programele de intervenție pe aria limbajului pentru copiii verbali cu autism se centrează deseori pe Îmbunătățirea formei sau structurii deprinderilor (de ex., lungimea frazei, deprinderi de vocabular, structura frazei). În orice caz, pentru acești copii programele de intervenție ar trebui să se concentreze pe creșterea cunoașterii și Înțelegerii copilului a deprinderilor de comunicare
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
cauze și soluții posibile. Exemplu: o situație problemă este reprezentată printr-o imagine cu bicicleta unui băiețel care are o roată dezumflată și este Întinsă pe trotuar, iar lânga ea o bucată mare de sticlă; discuția ce urmează se va centra pe identificarea problemei - roata dezumflată, cauza problemei - bucata de sticlă, și soluții posibile. Casetele video: casetele video cu diferite filmulețe sau emisiuni TV pot fi folosite cu succes În Învățarea deprinderilor de raționament verbal. Exemplu: o secvență de 3-5 minute
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
unor riscuri extreme pot constitui un pericol pentru integritatea la nivel fizic (de exemplu, rănirile datorate loviturilor, efectele abuzului de substanțe etc.). Metode eficiente pentru copiii cu tulburare hiperchinetică și deficit de atenție Organizarea ședințelor terapeutice Participanții la ședințe Intervențiile centrate pe familie se desfășoară În parte doar cu părinții, Însă majoritatea Împreună cu copilul. În mod similar, intervențiile centrate pe copil se desfășoară uneori numai cu copilul, adesea prezența părinților nefiind absolut necesară. Poate fi implicată și numai persoana de referință
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
abuzului de substanțe etc.). Metode eficiente pentru copiii cu tulburare hiperchinetică și deficit de atenție Organizarea ședințelor terapeutice Participanții la ședințe Intervențiile centrate pe familie se desfășoară În parte doar cu părinții, Însă majoritatea Împreună cu copilul. În mod similar, intervențiile centrate pe copil se desfășoară uneori numai cu copilul, adesea prezența părinților nefiind absolut necesară. Poate fi implicată și numai persoana de referință pentru copil (de obicei, mama). Cel de-al doilea părinte trebuie să participe la primele ședințe În cadrul cărora
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
Între părinți și copil poate determina Învinuirea continuă a copilului În timpul ședințelor; 3. probleme În familie ce nu pot fi discutate În prezența copilului, ca de exemplu conflicte severe Între parteneri sau tulburările psihice ale unui părinte. În cazul intervențiilor centrate pe copil este uneori mai eficient să se discute mai Întăi doar cu copilul și abia apoi să fie integrați și părinții. Frecvența ședințelor terapeutice Ședințele terapeutice se desfășoară o dată pe săptămană. Pentru primele etape În care se definesc problemele
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
mai Întâi obiectivele acesteia. Se vor discuta sarcinile pe care le vor realiza părinții, la fel și regulile după care vor fi implementate de către părinți. Se stabilesc temele pentru acasă și modalitățile concrete de desfășurare a acestora. 4. Integrarea intervențiilor centrate pe copil Se recomandă ca acestea să fie plasate Înaintea discutării intervențiilor centrate pe familie. Copilul va fi astfel pregătit pentru următoarea etapă din programul părinților și va putea participa activ la aceasta. Componentele evaluării unei persoane cu ADHD: interviul
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
părinții, la fel și regulile după care vor fi implementate de către părinți. Se stabilesc temele pentru acasă și modalitățile concrete de desfășurare a acestora. 4. Integrarea intervențiilor centrate pe copil Se recomandă ca acestea să fie plasate Înaintea discutării intervențiilor centrate pe familie. Copilul va fi astfel pregătit pentru următoarea etapă din programul părinților și va putea participa activ la aceasta. Componentele evaluării unei persoane cu ADHD: interviul clinic cu părinții și copilul; examinarea medicală; evaluarea psihiatrică; completarea unor scale de
TULBURAREA HIPERCHINETICĂ LA COPII ŞI METODE DE INTERVENȚIE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ionel-Daniel RĂDUIANU, Elena-Alina RĂDUIANU,Simona-Elena GAVRILEȚ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2190]
-
a-l vedea pe Jacques Delors președinte al Republicii. Delors, Kohl, Fran(ois Mitterand și Edouard Balladur s-au înțeles să propună candidatura creștin-democratului flamand Jean-Luc Dehaene în fruntea Comisiei europene. Această alianță a "Europei celor Șase" catolică, a fost centrată de John Major, conservator pur sînge, căci el găsea pe omologul său belgian nu numai prea federalist, dar adesea mult prea dirijist pentru gustul său. Creștin-democratul belgian, vechi cercetător în serviciul studiului sindicatelor creștine, a continuat politica Partidului Socialist Francez
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
reconstrucție conceptuală a curriculumului / 71 3.2. Evoluții ale conceptului de curriculum / 73 3.3. Sensuri semnificative în evoluția abordării curriculumului / 76 3.4. Redefinirea elementelor componente specifice / 82 3.5. Condiții de implementare / 86 3.6. Promovarea unui curriculum centrat pe competențe în profesionalizarea educatorului / 90 Capitolul 4. Actorii educației: paradigma centrării pe educat (pe învățare) versus paradigma centrării pe educator (pe predare) / 97 4.1. Esența paradigmei centrării pe educat schimbarea de priorități în instruire / 97 4.2. Principii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]